4,422 matches
-
din sistemul internațional este tot mai simetric. Împreună, aceste două tendințe evidențiază faptul că anomaliile pentru neorealism și instituționalism sunt compatibile cu predicțiile teoriei liberale. Mecanismele cauzale din spatele acestui tipar sunt vaste și variază pe o axă între nucleu și periferie. Există o serie puternică de stimulente materiale pentru ca principalele state să își stabilească relațiile cu alte mari puteri pe un fundament pașnic. Dintre cazurile analizate, China pare că răspunde cel mai mult la acest set de stimulente. Chinei îi lipsesc
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
german, Heinrich Heine, ajunge să-și urască neamul, să manifeste aversiune față de cultura evreiască. Pentru el, ideile proprii, marxismul erau un Talmud propovăduit de singurul profet pe care l-a avut. Expulzat și din Franța și Belgia, se stabilește la periferia Londrei, unde duce o viață strâmtorată, acuzând societatea și economia contemporane în Capitalul. A fost considerat eminența cenușie a comunismului, precursor al altor filosofii totalitare (troțkism, leninism, maoism). O parte din gândirea sa economică a fost ilustrată de conceptul de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
copacul din pădure. Mă desprind din ordinea mea originară și mă mut, împreună cu cealaltă ordine a mea, în centrul ființei. Lucrul pe care nu eu l-am făcut și de care sânt legat prin temeiul nostru comun este împins spre periferie și, o dată cu el, actul întemeierii noastre comune se mută în provincia ființei și cade în uitare. Lucrul pe care nu eu l-am produs devine "materie primă" și nu face decât să alimenteze ordinea centrală a fabricației. Prin această desprindere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și că atâta vreme cât iluzia ne menține ferm pe tărâmul sănătății mentale, adevărurile pe care luciditatea ni le semnalează ar fi de tot ignorate. Numai că nefiind ignorate, nu înseamnă că ele nu ne dau pace. Dimpotrivă, ele stau undeva la periferia ființei noastre, într-o discreție cuviincioasă. Ca să le sesizăm, trebuie să tragem cu ochiul la ele, să ni le "aducem aminte", ceea ce înseamnă că îndeobște ele nu sânt acolo, "în minte", și că trebuie chemate și scoase din ascunzișul lor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu ochiul la ele, să ni le "aducem aminte", ceea ce înseamnă că îndeobște ele nu sânt acolo, "în minte", și că trebuie chemate și scoase din ascunzișul lor. Mecanismul bolii în asta constă: în mutarea "adevărului ultim" al vieții din periferia privirii în centrul ei. În transformarea lucidității din accident în metodă. În ecorșaj. În jupuirea vieții de iluzie, care e epiderma ei. Într-un film al lui Kubrick, un bărbat străbate, în vis, un coridor nesfârșit ale cărui camere, pustii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
viața lui prinde sens, nu mai există scenă și culise, cortina rămâne definitiv ridicată peste Spectacolul Lumii... Fragmentul care sîntem își găsește locul în întreg, scara pe care avem de urcat se desfășoară în fața ochilor noștri, raporturile dintre centru și periferie, dintre sus și jos se precizează, nu mai putem trăi la întîmplare, sîntem orientați, știm încotro mergem și încotro trebuie să mergem, primim un cod, credem în valori, pe scurt căpătăm un rost și sîntem rostuiți ― articulați ― în albia lumii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și țăranii clăcași. Or, este bine să se știe că atât în rândul răzeșilor, cât și al clăcașilor, locuitorii satelor se departajau în trei categorii bine individualizate și recunoscute de fiecare sat. Și mai era o a patra, aceea de periferie socială, așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente ale timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diacul de Boziești, am scris”. Rămâne ca un grafolog să lămurească această problemă. Oricum, prezența unuia sau a doi dieci la Boziești, în acest timp, este un lucru deosebit în peisajul documentar al știutorilor de carte într-un sat de la periferia țării Moldovei. Dar să nu uităm că satul acesta a aparținut unor personalități deosebite, așa cum am arătat în altă parte. Am văzut că și zapisul, prin care se arată că Mărica Prăvățoaie și copiii ei vând „patru cărți de biserică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
critică sociopolitică o completează pe precedenta. Ea apare în cartea lui Frank Poupeau (2003), Une sociologie d'état. L'école et ses experts en France. Pentru F. Poupeau (op. cit., p. 156), s-a produs o "depolitizare a sociologiei școlii în periferii, care, fiindcă vrea să se rupă de sociologia critică și de modelul reproducerii, nu caută decât cauze școlare pentru eșecul școlar, propune o viziune consensuală a raporturilor sociale (înțelegeri locale, mobilizarea tuturor actorilor etc.), sporește acuzațiile aduse profesorilor de către politicieni
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și la clasele primare, cum o arată cazul copilului de șase ani răpus de colegii lui. Supravegherea video și gardienii în uniformă și-au făcut apariția în numeroase școli. Niște elevi au vrut să dea foc unei școli dintr-o periferie pariziană. Alții au intrat la închisoare. În țările noastre, puternic afectate de sărăcie și analfabetism, situația se agravează și devine pe zi ce trece mai îngrijorătoare, date fiind slăbiciunile noastre în a face față acestui fenomen. În Guineea, de exemplu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sărăcie și analfabetism, situația se agravează și devine pe zi ce trece mai îngrijorătoare, date fiind slăbiciunile noastre în a face față acestui fenomen. În Guineea, de exemplu, fenomenul clanurilor, apărut acum patru sau cinci ani în câteva școli de la periferia orașului Conakry, s-a extins în general în toate școlile din capitală și înaintează spre interiorul țării. Aceste grupuri de tineri seamănă groază și dezolare în școli îndată ce li se ivește prilejul". Un administrator din minister, domnul Elhadj Moussa Sanoh
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școală" s-a lovit de un amalgam cuprinzând violențele exterioare, iar pentru mulți politicieni, ca și pentru mulți practicieni, ea nici nu este altceva. În cazul francez, după "rodeo"-urile din 198118, a devenit puternică teama unei derive generalizate a periferiilor populare, iar de atunci o imagine de violență și revolte e asociată cartierelor defavorizate (Bachmann, Leguennec, 1996), care vor face obiectul atenției cercetătorilor, politicienilor și presei, încât s-a putut spune despre anii optzeci că au fost "anii periferiilor" (Jazouli
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a periferiilor populare, iar de atunci o imagine de violență și revolte e asociată cartierelor defavorizate (Bachmann, Leguennec, 1996), care vor face obiectul atenției cercetătorilor, politicienilor și presei, încât s-a putut spune despre anii optzeci că au fost "anii periferiilor" (Jazouli, 1992). "Violența în școală" nu este totuși studiată în această perioadă de sociologii francezi, în afară de câteva rânduri în cadrul unei cercetări mai globale despre criză (Dubet, 1987, p. 270) sau despre liceeni (Dubet, 1991). Cercetările sociologice erau saturate de problema
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Dacă ne amintim cifrele oficiale franceze, aceste categorii diverse nu depășesc niciodată un risc de 0,3% pentru elevi. Să ținem cont că aceste cifre privesc un departament "obișnuit" și nu cuprind zonele cele mai "sensibile" de pe teritoriul francez, din periferiile urbane cele mai populate și mai afectate de excluziunea socială. Credem că asta explică diferențele față de propriile noastre cifre. În ce ne privește, pe o cale asemănătoare, i-am întrebat pe elevii dintr-un eșantion național de elevi francezi (în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Derzon, 1997 etc.). Violența școlară este inegal repartizată. Astfel, cum arată anchetele noastre, cu cât indicatorii sociali ai unităților de învățământ sunt mai dificili, cu atât elevii relatează mai mult prezența extorcării. În zonele urbane cele mai sensibile din Franța periferiile marilor orașe, unde se cumulează șomajul și segregarea etnică 41,6% dintre elevii de gimnaziu și liceu spun că au fost martori la extorcări, față de 30,7% în cartierele claselor mijlocii și în 19,2% în cartierele favorizate. Teama este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în fine, cum înfruntă provocarea de el însuși lansată pe coperta cărții. "Un răspuns? Nu. Un veritabil plan de campanie. Lucrarea tranșează într-o dezbatere de o actualitate arzătoare, propune soluții originale și ne dă, în sfârșit, speranța că în periferii se va restabili pacea". Barreau are certitudini, iar acestea îi sunt, fără îndoială, simpatice gazdei noastre, jurnalistul-filosof, de vreme ce cartea proclamă: "Ar trebui să reașezăm la loc de cinste virtuțile eroice ale îndrăznelii și curajului, atât de hulite de societatea noastră
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elevilor care declară că "se tem de învățătorul lor" este de trei ori mai mic decât media națională. Este și cazul unei mici școli rurale izolate (Adailou), al unei școli dintr-un orășel rural (Randa) sau al unei școli de la periferie, situată într-un cartier foarte sărac (Balbala 3 bis), dar unde politica hotărâtă a directorului și a echipei sale de a aplica textele regulamentare permite, într-unul dintre mediile cele mai dure ale țării, evitarea în mare parte a recurgerii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
18 E vorba de curse cu mașini furate de multe ori lovite și incendiate adesea în zonele complexelor de locuințe, cu o conotație puternică de împotrivire față de poliție. În Franța, acest tip de delincvență a fost identificat prima dată la periferia Lyonului, la începutul anilor optzeci. Acest episod inaugural va conduce la conștientizarea faptului că este necesară o politică a orașului. * Instituts Universitaires de Formation des Maîtres Institutul Universitar de Formare a Învățătorilor (n.trad.). * Institutul Național de Sănătate și Cercetare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
politic de dreapta, de două ori ministru de interne; a promovat legi foarte stricte cu privire la imigrare și obținerea cetățeniei franceze, a înființat poliția de proximitate (n.trad.). 36 Această formulă a fost folosită în 2005 în legătură cu un cartier dificil de la periferia Parisului de către un ministru francez de interne, probabil viitor președinte al țării. (Karcher-ul este un dispozitiv cu aer comprimat pentru curățarea străzilor, creat de firma cu același nume. Expresia îi aparține lui Nicolas Sarkozy n.trad.). * Platon, Legile, cartea a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
condițiile unei comunități globale inegalitate/ exploatare Actorii principali și/sau unitățile de analiză Comportamentul diploma-tic-militar al statelor rețeaua interacțiunilor care transgresează granițele clase/grupuri sociale Imaginea despre lume/ sistem/ societate de state anarhie societate mondială într-o economie globală centru- periferie Destul de curios este că, atunci cînd a introdus primul criteriu, anume problematica centrală, el a făcut-o în termenii unei singure paradigme, anume tradiția clasică (Holsti este apropiat acestei tradiții). Aceasta a produs oarece confuzie cînd, de pildă, s-a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
clasele burgheze din țările industrializate, așa cum erau predecesorii lor clasici (vezi capitolul 6). Teoriile absorbției surplusului au încercat să înțeleagă cum clasele capitaliste din țările nucleului cantonează Sudul în subdezvoltare și cum statele nucleului și corporațiile multinaționale controlează țările de la periferie prin intermediul exploatării (economice) (vezi fig. 11.1). Fig. 11.1. Teoriile absorbției surplusului (Baran și Sweezy) Față de imperialismul clasic, marxismul occidental de după 1945 (de exemplu Baran și Sweezy) subliniază trei fenomene noi. Primul este un nou tip de monopol, care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
liberale a comerțului internațional. În timp ce teoriile liberale înțeleg dezvoltarea prin specializare în conformitate cu avantajul comparativ (Ricardo) sau dotarea în factori (Heckscher-Ohlin- Samuelson), Raul Prebisch și alții au susținut că o astfel de diviziune internațională a muncii favorizează întotdeauna centrul în dauna periferiei. Aceasta se datorează structurilor de producție substanțial diferite din fiecare teritoriu. Centrul are o economie omogenă și diversificată, în vreme ce periferia devine, prin integrarea în sistemul economic internațional, specializată și eterogenă. În statele periferice, eterogenitatea se referă la natura economiilor dualiste
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Samuelson), Raul Prebisch și alții au susținut că o astfel de diviziune internațională a muncii favorizează întotdeauna centrul în dauna periferiei. Aceasta se datorează structurilor de producție substanțial diferite din fiecare teritoriu. Centrul are o economie omogenă și diversificată, în vreme ce periferia devine, prin integrarea în sistemul economic internațional, specializată și eterogenă. În statele periferice, eterogenitatea se referă la natura economiilor dualiste, caracterizate prin sectorul exportului capitalist și industrializat, al cărui beneficiu nu se răsfrînge asupra economiilor naționale înapoiate (Senghaas 1982). Soluția
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cînd a început expansiunea capitalistă, altfel spus, de pe vremea colonialismului (Frank 1966). Sistemul capitalist mondial poate fi cel mai bine descris ca un lanț al extracției surplusului, în care surplusul generat în fiecare etapă, începînd de la relațiile între clase în interiorul periferiei, este adus treptat spre centru. Spre deosebire de viziunea structuralistă tradițională, aceasta presupune că societățile periferice nu sînt dualiste. Sectorul subdezvoltat este o parte integrantă și necesară a celui dezvoltat. Nu "din cauza sectoarelor rămase nedezvoltate nu-și depășește o țară dependența", ci
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acestei idei cîteva rafinamente conceptuale (vezi figura 11.2). În primul rînd, el propune categoria de semiperiferie, care se constituie atît prin ridicarea țărilor periferice, cît și prin declinul celor centrale. Semiperiferia funcționează ca o curea de transmisie, înglobînd cererile periferiei și înlocuind controlul direct al nucleului. Acest element dinamic apare pe fondul unei viziuni ciclice asupra economiei politice mondiale. Pentru Wallerstein, existența liderului hegemonic este necesară pentru susținerea siste-mului capitalist mondial. Inspirîndu-se din ciclurile lui Kondratieff, el înțelege "marile războaie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]