3,039 matches
-
Fluctuația Expresia celebră a fluctuației este „sentimentul spațiului mioritic”, așa cum a fost definit de Lucian Blaga (1936/1985, pp. 191 și urm.). Pornind de la teoria lui Spengler asupra spațiului ca factor sufletesc creator, Blaga consideră determinant pentru spiritul poporului român „plaiul, adică un plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom la vale”, „orizontul înalt, ritmic și indefinit alcătuit din deal și vale”. Expresia metaforică a acestui spațiu o identifică autorul în balada populară Miorița: „Pe-un picior de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adică un plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom la vale”, „orizontul înalt, ritmic și indefinit alcătuit din deal și vale”. Expresia metaforică a acestui spațiu o identifică autorul în balada populară Miorița: „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai”. Totodată, Blaga identifică expresii ale spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și culturală l-au constrâns să se păstreze - fizic, dar și mental - aproape de natură, departe de acțiunea modelatoare a culturii. Cotropirile numeroase l-au făcut să stea mai mult în munți, retrăgându-se din calea năvălitorilor, pentru ca la întoarcerea pe plai să reconstruiască ce fusese distrus; războaiele nesfârșite nu i-au dat răgazul să stea să se instruiască pentru a-și cultiva comportamentele și spiritul; schimbările succesive nu i-au permis să-și consolideze instituțiile pentru a impune tradiția constrângerilor formale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vale (5); cîmp (4); floare (4); de flori (4); gol (4); luncă (4); maci (4); poiană (4); pustiu (4); relaxare (4); floricele (3); frumusețe (3); izlaz (3); larg (3); lexical (3); loc (3); de luptă (3); mac (3); magnetic (3); plai (3); relief (3); spațiu (3); teren (3); vaci (3); arat (2); bogat (2); cer (2); cereale (2); fîn (2); grădină (2); imens (2); înverzit (2); lărgime (2); luptă (2); minat (2); munte (2); necunoscut (2); neted (2); orizont (2); pădure
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
odihnă (3); păsări (3); peisaj (3); pîine (3); poezie (3); stejar (3); aer (2); aer curat (2); de aramă (2); bătrîn (2); deal (2); Mihai Eminescu (2); flori (2); haiduc (2); iarbă verde (2); înverzit (2); lac (2); liniștit (2); plai (2); plimbare (2); relaxare (2); singurătate (2); văzduh (2); vînt (2); adînc; alinare; animale; apă; armonie; bogat; brad; brazi; bucată; bucurie; căprioară; carne; cer; cioban; ciuperci; clasă; de copaci; copil; creangă; crîng; cunoaștere; de la noi; deltă; desiș; drumeție; dumbravă; energie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de mor; mort; mult; de munte; năprasnic; neam; de neam; necesitate; nedorit; nefericire; nepăsare; neplăcere; neputință; nespus; nestins; neuitare; de nimic; de noi; nu; oboseală; ocean; oftat; oful inimii; om; organ; partener; pasă; patrie; pătrunzător; persoane dragi; persoane; peste; Petrea; plai; plăcut; plecare; plus; poezie; prieten; prietenie; regret; regrete; român; sentiment greu de suportat; sentință; sfîrtecare; simț; a simți lipsa; simțire; slăbiciune; soț; stare; stare de neliniște; stare emoțională; suferi; supărat; suspin; de Tania; tata; de tine; tînjire; Tudor; de țară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); băiat (2); bun (2); cîine (2); coleg (2); dragă (2); dușman (2); de el (2); important (2); inimă (2); iubi (2); îndrăgit (2); mie (2); minunat (2); mult (2); neam (2); oameni (2); omul (2); persoane (2); plăcere (2); plai (2); prieteni (2); soră (2); soție (2); special (2); tată (2); verișor (2); adorabil; adorat; agreare; alături; ales; animal; aparte; apatic; apreciere; aproapele; apropiată; auzul de engleză; bunătate; bunic; bunica; candoare; carismă; căldură; căței; cățel; de cine?; chipeș; comoară; compliment
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țară (4); boabe (3); bob (3); bun (3); cîmpie (3); orez (3); toamnă (3); viață (3); aliment (2); animale (2); bani (2); bunici (2); copt (2); cultură (2); Dumnezeu (2); esență (2); fir (2); găină (2); mare (2); neghină (2); plai (2); sămînță (2); semințe (2); soare (2); sursă (2); teren (2); toamna (2); vara (2); vară (2); verde (2); vînt (2); adînc; amintiri; anotimp; arătură; avuție; baștină; bază; belșug; bogat; bogății; buburuză; caldă; cer; cereala; de coasă; colț; crescut; curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întindere; întins; nu înțeleg; lan; liber; limitări; loc; locaș; mamă; mărginire; metru; Moldova cu Ucraina; muncă; munte; nașpa; natural; navigație; neam; nelimitat; nemărginit; nod; cu noi; notar; odihnă; pacificatori; pahar; par; pașaport; pămîntean; pămîntul; părăsi; părinți; păzit; perete; periculos; piscină; plai; plecare; plimbare; poezie; poliție; porumb; prag; Prut; răutate; regiune; relație; ruină; segment; semn; separare; sfîrșit; spațiu; steag; strictul necesar; strîmt; ce-i al tău; s-a terminat; nu trece; trecut; dintre țări; două țări; ținut; Ucraina; UDMR; uitare; Ungaria; unguri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grădină; grătar; groasă; iepure; iepuri; ierbivor; imaginație; indiferență; insecte; început; înverzire; joc; lapte; libertate; luncă; lungă; matură; Mărie; miros plăcut; mituri; mîncare; mîța; munte; murdară; naturii; niciuna; nostalgie; nutreț; oaie; Olanda; papuc; parc; paște; pășuni; păsării; păscut; pătură; peisaj; pisică; plai; plimbare; plin; poză; puritate; renaștere; savană; sănătate; sănătoasă; scumpă; seninătate; sol; supărare; teluric; teren; tînără; trifoi; tutun; țară; uscat; vacanță; vaci; verzui; veselie (1); 785/161/51/110/0 iarnă: frig (262); zăpadă (175); anotimp (31); ger (31); alb (29
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strămoșesc (6); apropiat (5); istorie (5); populație (5); românesc (5); sînge (5); tradiție (5); unchi (5); văr (5); apropiați (4); bunica (4); drag (4); mătușă (4); mulți (4); națiune (4); patriotism (4); rudenie (4); aproape (3); dor (3); om (3); plai (3); român (3); România (3); soră (3); unitate (3); (2); ajutor (2); apropiere (2); bogat (2); cunoștințe (2); fericire (2); frate (2); frumos (2); întîlnire (2); mîndrie (2); moștenire (2); mulțime (2); din neam (2); oaspeți (2); origine (2); persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întindere (3); muncă (3); noi (3); praf (3); renaștere (3); siguranță (3); avuție (2); cald (2); Dumnezeu (2); element (2); energie (2); fertilitate (2); galben (2); humă (2); humus (2); Ion (2); jos (2); lan (2); murdar (2); piatră (2); plai (2); planeta (2); putere (2); rădăcini (2); sacru (2); sferă (2); sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pas (23); talpă (22); lung (20); mare (20); om (14); de lemn (13); mic (11); stîng (11); lemn (10); papuc (10); sprijin (9); alergare (8); degete (8); drept (8); fotbal (8); frumos (8); merge (8); rupt (8); scurt (8); de plai (7); încălțăminte (7); stabilitate (7); deget (6); deplasare (6); labă (6); pantofi (6); plimbare (6); scaun (6); plai (5); putere (5); adidas (4); ajutor (4); fugă (4); genunchi (4); gleznă (4); membre (4); a merge (4); mișcare (4); organ (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
10); papuc (10); sprijin (9); alergare (8); degete (8); drept (8); fotbal (8); frumos (8); merge (8); rupt (8); scurt (8); de plai (7); încălțăminte (7); stabilitate (7); deget (6); deplasare (6); labă (6); pantofi (6); plimbare (6); scaun (6); plai (5); putere (5); adidas (4); ajutor (4); fugă (4); genunchi (4); gleznă (4); membre (4); a merge (4); mișcare (4); organ (4); papuci (4); parte a corpului (4); bolnav (3); dans (3); drum (3); durere (3); gambă (3); gros (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cai (2); comuna (2); comuniune (2); curte (2); deal (2); grup (2); locație (2); locuitor (2); locuitori (2); mediu rural (2); munte (2); natural (2); natură (2); noroi (2); nou (2); obicei (2); obiceiuri (2); orășel (2); patrie (2); plai natal (2); populație (2); puțini (2); vacanță (2); vale (2); vecin (2); verdeață (2); abundență; adrenalină; adunat; adunătură; aer curat; aer proaspăt; agricultură; alai; amintire; apropiere; arhaism; armonie; ascuns; autenticitate; Bardar; bătrînesc; bătrînețe; bio; bîrfă; bogat; bogăție; Bucovina; bucurie; bunătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndepărtat; județ; lăcaș; limită; livezi; loc de odihnă; loc drag; locativ; lumină; luminos; lupte; mahala, oameni; maturitate; mămăligă; mărginime; melancolie; mers; micuț; muncă la cîmp; muncitori; naivitate; nașpa; nostalgie; nu; oameni buni; odihnă; omenie; omenire; pace; panoramă; părinții; peisaj; pitoresc; plai; poluare; pomi; populat; port național; poveste; primire; priveliște; proști; Punghina; pustietate; puțină lume; rai; raion; regiune; reședință; ruralitate; sarmale; sat; satelit; sănătate; sărac; sărăcăcios; sătuc; sătul; spulber; stabilitate; sub pădure; tăcere; teren; termopane; treabă; trecut; țăranii; țigani; urît; viață; village
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
donație; donez; dovadă; dragoste; ființă; focul; frate; frăție; genetic; globule; gust; hb; hemoglobină; hora; insuportabil; însîngerat; jocuri; pe jos; lacrimi; lichid vital; limfocite; luptă; mama; metal; moare; mort; moșie; mult; multă; natură; necaz; negativ; de om; pană; pară; pasiune; pierde; plai; plasmă; plăcere; plînge; porc; problemă; profunzime; proprietate; purpuriu; puternicie; răni; rănit; răutate; RH(+); romă; roșie; roșu/viață; roșul; rouă; rudă; rude; sacrificiu; sadic; salivă; sănătate; scîrbă; sînge; soluție; stres; subțire; suferință; taur; de taur; tăiere; transfuzie; transplant; tristețe; uita; ulei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obicei (11); bunic (9); trecut (8); de demult (7); străbun(7); vechime (7); avere (6); cîntec (6); daci (6); demult (6); obiceiuri (5); tradiții (5); amintire (4); datină (4); datini (4); de mult (4); folclor (4); păcat (4); părintesc(4); plai (4); tezaur (4); tradițional (4); țară (4); bunei (3); bunica (3); comoară (3); cultură (3); glie (3); învechit (3); lucru(3); moș (3); pămîntesc (3); zestre (3); strămoși(3); arhaic (2); bunel (2); din bătrîni (2); dac (2); dor (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trosnet; tulburare; tunet; țipăt; urît; urlet; vară; vreme rea; vreme urîtă; vuiet; zguduire; zguduitură; zig-zag (1); 791/123/40/83/0 țară: patrie (125); România (78); stat (27); neam (23); oameni (19); popor (19); sat (19); acasă (17); oraș (17); plai (17); frumoasă (16); pămînt (16); mare (15); casă (14); loc (11); origine (11); patriotism (11); Moldova (10); bunici (9); bogată (6); graniță (6); mică (6); natală (6); populație (6); regiune (6); hartă (5); patriot (5); săracă (5); teritoriu (5); frumusețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunici (18); țară (17); bunica (15); cald (14); pizza (13); strămoșească (10); acasă (9); casă părintească (9); neam (9); patrie (8); baștină (6); caldă (6); loc (6); părintească (6); părinți (6); mare (5); plită (5); (4); bunică (4); moșie (4); plai (4); satului (4); vechi (4); centru (3); dor (3); pămînt (3); plăcinte (3); strămoși (3); tradiție (3); veche (3); amintiri (2); bunei (2); covată (2); curte (2); divan (2); Dornei (2); fum (2); lemn (2); lemne (2); mîncare (2); origine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lărgesc și dau minții alte perspective”. În țara noastră și în perioada aceea, gândea pedagogul Stanciu Stoian, „educația civică și educația estetică vor putea să scoată din moravuri și atitudini slugărnicia și superstiția, resturi ale unui regim neomenos lăsat pe plaiurile noastre de ciocoismul și bizantinismul trecutului” (Stoian, 1938, p. 85). În școlile țărănești, credea un alt animator al vremii, trebuie cultivat cu deosebire „spiritul”, înțelegând prin aceasta sistemul de cunoștințe, idei, credințe, atitudini și deprinderi pe care individul și le
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mioritic", ca spațiu matrice al unei identități spirituale, a fost conceptualizat de Lucian Blaga, prin intermediul cântecului, înțeles ca "artă care tălmăcește cel mai bine adâncurile inconștientului și revelează orizontul spațial al inconștientului". 117 Astfel, doina, cântecul românilor de pretutindeni, generează "plaiul", acel "plan înalt, deschis, pe coamă verde de munte, scurs molcom în vale. O doină cântată (...) de o țărancă sau de o băciță, cu sentimentul precis și economic al cântecului și cu glasul expresie a sângelui, care zeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lirica religioasă, poezia bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ternovici, ce-a fost vederea aceea cu text scandalos, trimisă din Austria? Mimînd candoarea, Buju a replicat: Păi, ce n-ați înțeles? Am scris c-am ales libertatea: și unde-i libertatea? Acolo, în putredul capitalism?! Nu, tovarăși, aici, pe plaiuri mioritice! Mă mir că n-ați priceput ceva atît de evident!... Ședința s-a suspendat, firește. Ternovits s-a dus vis-à-vis, la bar, să sărbătorească revenirea-n țara lui cea atît de dragă. Să ne-amintim de Lupu Buznea Anii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu cel erotic, starea naturii cu starea de suflet, în această construcție romantică, armonioasă. În peisajul unei naturi ocrotitoare se desfășoară dorul, aspirația spre idealul erotic; un cadru mioritic melancolic, un tablou rustic la începutul nopții. Titlul poeziei trimite la plaiul mioritic, surprins în melancolia serii, iar tema o constituie aspirația poetului pentru o dragoste ideală, ridicată la nivel cosmic, universal, precizându-se timpul și spațiul: "sara", "pe deal". Poezia este alcătuită din șase strofe; primele patru cuprind elemente de pastel
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]