2,252 matches
-
Nu găsim în prezența banală a unui poet fără mesagiu, respins de Idee; ca altădată, de macerările vieții schimnicești. La apariția domnului Arghezi gazetarii afirmau un eveniment literar comparabil apariției unice a lui Eminescu. Și această impostură a putut prinde! Poetica rezumată de versul imposibil din Cuvinte potrivite: " Faci cu acul fir de perle" (Dor Dur) e o poetică măruntă și manufacturieră, cu care sunetul adânc eminescian n-are nimic de-a face. Eminescu domina naiva lui contemporaneitate, altfel decât Arghezi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
generale despre literatură. Importantă în asemenea cazuri este, după mărturisirea poetului, "teoria" - "teoria are și o valoare pragmatică. O unealtă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră", optică pe care Barbu o accentuează în iureșul polemic din Poetica domnului Arghezi. Urmând aceeași idee, ar însemna că G. Călinescu a scris, să zicem, articolul Poezia "realelor", în numele propriei sale poezii, și nu din convingerile sale estetice generale, convingeri și virtualități mai bogate, sau chiar altele, diferite de această poezie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-L ION BARBU ............... 115 F. ADERCA: DE VORBĂ CU ION BARBU ........................ 119 PAUL B. MARIAN: DE VORBĂ CU ION BARBU .............. 124 NOTE PENTRU O MĂRTURISIRE LITERARĂ .............. 127 FRAGMENT DINTR-O SCRISOARE ............................... 129 ATITUDINI FAȚĂ DE POEZIE RÎNDURI DESPRE POEZIA ENGLEZĂ ........................ 132 POETICA DOMNULUI ARGHEZI .................................. 135 "EVOLUȚIA POEZIEI LIRICE" DUPĂ E. LOVINESCU .... 145 POEZIE LENEȘĂ ......................................................... 152 LEGENDA ȘI SOMNUL ÎN POEZIA LUI BLAGA ......... 155 RĂSĂRITUL CRAILOR ................................................ 159 SALUT ÎN NOVALIS ................................................... 163 CUVÎNT CĂTRE POET ............................................... 167 RIMBAUD ................................................................... 169 Traducerea (de Romulus VULPESCU) .............................. 175 JEAN
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
George POPA Ars Poetica Coperta I: Camiile Corot Orfeu o salvează pe Euridice din infern, Museum of Fine Arts, Houston Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPA, GEORGE Ars poetica / George Popa; Iași: Junimea, 2015 ISBN 97897337-1904-5 821.135.1-4 Redactor: Simona MODREANU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
George POPA Ars Poetica Coperta I: Camiile Corot Orfeu o salvează pe Euridice din infern, Museum of Fine Arts, Houston Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPA, GEORGE Ars poetica / George Popa; Iași: Junimea, 2015 ISBN 97897337-1904-5 821.135.1-4 Redactor: Simona MODREANU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) GEORGE POPA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA George POPA Ars Poetica Editura Junimea Iași 2016 Poezia a treia stare Martin Heidegger: arta propune o stare între ființă și neființă, posibilul devine real, și realul ideal Dacă, așa cum afirma Arthur Rimbaud, "La vraie vie est absente" adevărata viață este absentă omul fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
propriile sale adevăruri fenomenologice pe fondul a ceea ce ne apare și afectează. Prin urmare, dacă etica și juridicul sunt științe, creații specific umane, ontologia, estetica, metafizica aparțin domeniului imaginației, la capătul înalt al căreia se află poezia. Astfel, Aristotel introduce Poetica printre disciplinele filozofice, definindu-i însă tot odată și pentru întotdeauna esența, valoarea profund umană: "Poezia este mai adevărată și de un sens mai înalt decât istoria", deci depășește ca adevăr uman și axiologic zilnica derulare a vieții comune, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
prin regretul morții de a fi ucis o marmură infinit de suavă. Întruchiparea Aurorei și a Gândirii având același model, iubirea Camille Claudel constituie un simbol etern care reunește triada supremei axiologii. Precum afirmam și în altă parte, muzica dezvoltă poetica cea mai eliberatoare, acest lucru mai ales în secvențele lente, în care vibrația melodică suavă, elevată, răscolitoare posedă prin excelență magia de a sublima și transfigura neliniștea ontică. Așa are loc cu mișcările adagio și andante din concertele pentru pian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
care însemnează a face, a crea. Tot ceea ce un poet scrie cu entuziasm (= en teos în dumnezeu), inspirat de suflul divin, este superior de frumos", afirma Democrit. "Poezia este mai adevărată și mai elevată decât istoria", postula definitoriu Aristotel în Poetica. "Ceea ce durează poeții întemeiază", iar "Plin de merite, omul poetic trăiește pe pământ", scria, în ecou, Friedrich Hölderlin. Iar Eminescu: Noi suntem din cei cu auzul fin/ Și ascultarăm șoapta misterului divin". Ca atare, axiologic, poezia ne poartă la cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ar atrage stima nimănui... O altă interogație, poate de om mai de modă veche, cum mă revendic, din stirpea „vechiului” Caragiale, Îmi stîrnește o justă afirmație a doamnei: „De altfel, măsura, armonia, adecvarea erau criterii fundamentale ale valorii artistice În poetica greco-latină. Analogia cu actorii care Își construiesc personajele, respectînd măsura, armonia și adecvarea, În contrast cu cei ieșiți din minți, se impune de la sine”. Ce ne facem Însă cu actorii care lucrează, frenetic, fanatic, sub baghete celebre, adulate de majoritatea criticii de
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
neverosimilitatea unui asemenea personaj, apropiinduse de principiul verosimilității formulat de Aristotel: „a înfățișa universalul înseamnă a pune în seama unui personaj înzestrat cu o anumită fire, vorbe și fapte cerute de aceasta după legile verosimilului și ale necesarului”<footnote Aristotel, Poetica, II, București, Editura Academiei, 1965, p. 55. footnote>. Valoarea estetică nu este condiționată de moralitatea personajului. Această idee este exemplificată de Caragiale prin elogiul adus lui Shakespeare pentru crearea personajului Falstaff: „iar ticălosul de Falstaff, că nu-i poți zice
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
cultură (Timpul, ArtPanorama, Hyperion, Wienzeile) și în antologiile Junimea, azi (1996) și Poveștile de la Bojdeucă (1996). În 1996 obține Premiul Național „Ion Creangă“ pentru povestea Cântărețul. În prezent este doctorand la University of Washington, unde lucrează la o teză despre poetica și politica imaginarului lingvistic la Cioran. A-ha Telejurnal. Ceaușescu și nevasta-sa în vizită, nu mai contează unde. Se taie panglica, se gustă pâinea cu sare, se iau copiii mici în brațe și ni se face semn nouă, publicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
presie de melancolie pe chip... Ne-am întors la București înghesuindu-ne toți într-un com par timent de tren, ducând cu noi vrafuri de teste, chintale de benzi de magnetofon, pe care urma să le interpretăm acasă. Fă ră-ndoială, poetica și semiotica aveau să facă un mare pas îna inte în urma experimentului nostru. Aveam să intrăm în istorie sub numele de „Grupul de la Cozia“, discipolii marelui Sincu. Mu ream de nerăb dare să-ncepem lucrul pe eșantioane, să definim rezultatele
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
nu imită adevărul, chiar dacă sunt pictate cu arta cea mai rafinată, și nu trebuie să te grăbești a le judeca înainte de a fi găsit rațiuni bine fondate și clare.” Aceasta era, de altfel, și poziția lui Horațiu, autorul faimoasei Ars poetica. O altă intervenție plină de urmări în ceea ce privește problema în discuție o reprezintă disocierea operată de Sfântul Augustin între folosință și desfătare. La aceasta se referă capitolele 33-35 din Cartea a X-a a Confesiunilor. Catalogul de exemple în legătură cu “plăcerea privirii
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
și moștenitorilor săi sînt enumerate „desființarea versului liber“ („ultima rămășiță a simbolismului”), dramatismul (opus lirismului), multiplul (opus unilateralului), poliritmia (opusă monodiei), simultanul (opus succesivului) și forma plastică (opusă versului liniar). În prelungirea lor, singura referire antebelică a lui Vinea la poetica futurismului italian și a lui Marinetti este făcută indirect, printr-un citat în limba franceză, în original, din studiul lui Barzun. Citatul reflectă - de fapt - propria-i atitudine față de noul curent. Apropierea de principiu a lui Vinea față de futurism are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
erotică fiu-tată, născută inconștient în copilărie și devenită nevroză obsesională a maturului), explorarea îndrăzneață a traumelor sexualității infantile (v. „agresarea” micului Darie de către cele două fete prepubere) și elementul oniric/halucinatoriu sînt trăsături afine suprarealismului, așa cum grotescul coșmaresc trimite la poetica expresionismului; înaintea „autentiștilor” autohtoni (Camil Petrescu, Eliade, Sebastian). Paradisul suspinelor preia de la Gide convenția jurnalului găsit și comentat. Aceasta este însă parodiată, de fapt, răsturnată în ideea - antimimetică, manieristă... - potrivit căreia „minciuna” ficțiunii e mai prețioasă decît orice „adevăr” documental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
hedoniste, denunțată ca fiind proprie modernității a-spirituale, „toți se vor lăsa să fie păcăliți cu plăcere”, arta ajungînd astfel „o uriașe potriveală, cuvinte potrivite, culori potrivite, sunete potrivite. De aci pînă la escrocheria de pseudo-avangardă - un pas”. Aluzia la poetica „artizanală” a lui Arghezi e străvezie, iar aici autorul se întîlnește cu Ion Barbu și cu membrii „tinerei generații” interbelice (Eliade, Noica). El vede în „uciderea lui Dumnezeu” opera unui „geniu al sinuciderii”, un simptom al Weltanschauung-ului actual, dominat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Măștile, pozele, clovneriile și arlechinadele vin către avangardă pe filiera decadentismului ironic (Jules Laforgue, Charles Cros, Tristan Corbière, Ion Minulescu) sau a teatralității flamboaiante (D’Annunzio). Observații pertinente despre caracterul scenic al poemelor lui Stephan Roll și legătura lor cu poetica teatrului futurist italian întîlnim în lucrarea Emiliei Drogoreanu (op. cit., cap. „O poetică a spectacularului și poetica teatrului futurist”). Autorul Poemelor în aer liber este privit aici ca „regizor” al propriului text ludic și spectacular. De asemenea, personajul „mecanomorf” din proza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Tristan Corbière, Ion Minulescu) sau a teatralității flamboaiante (D’Annunzio). Observații pertinente despre caracterul scenic al poemelor lui Stephan Roll și legătura lor cu poetica teatrului futurist italian întîlnim în lucrarea Emiliei Drogoreanu (op. cit., cap. „O poetică a spectacularului și poetica teatrului futurist”). Autorul Poemelor în aer liber este privit aici ca „regizor” al propriului text ludic și spectacular. De asemenea, personajul „mecanomorf” din proza avangardistă - fantoșă caricaturală, reificată și stereotipă - are ceva din personajele teatrului de marionete. Acest histrionism se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
estetică a anilor nebunatici se încheiase. Capitolul XI. Mitologiile cinematografice ale integralismului Prezente regulat în paginile primelor opt numere al Integralului (după care dispar aproape cu desăvîrșire), articolele despre cinematograf nu sînt niște simple „cronici”: ele ilustrează, prin ricoșeu, însăși poetica integralistă. Rolul imaginii pure, dinamismul, fuziunea dintre magie și tehnologie, fotogenia, caracterul „popular” de „artă colectivă”, sintetică, sincretică și „internațională” sînt elemente care nu încetează să fascineze imaginarul colaboratorilor revistei. Filmul mut e privit cu candoarea descoperirii unui teritoriu poetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
căruia „în creier se spărsese o conductă și gîndurile țîșneau în sus, pulverizînd analogii”. Obsesii cinematografice apar și în fapul divers suprarealist „Cățeaua bragagiului”, o altă proză a sa din Urmuz (despre aventurile erotice și sfîrșitul sordid al unei cățele). Poetica imagismului „integralist” și „unist” - o poetică a eliberării miraculosului vizual, - ilustrată de Ilarie Voronca („miliardarul de imagini” și apologetul „imaginațiunii” nu este doar un adept al „pictopoeziei”, ci și al cinepoeziei), Stephane Roll, B. Fondane, Sașa Pană și ceilalți, datorează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anarhicilor moderni reprezintă o degenerare în plus, nu un „factor regenerator”. Fără îndoială, un spirit clasicizant, conservator, tradiționalist și academist percepe cel mai acut abaterile moderne de la idealul perfecțiunii armonice, al „sănătății” organice, al unității și clarității formelor. Capitolul despre poetica anarhică identifică drept erezii „adjectivismul paradoxal și inestetic”, metaforismul excesiv, predilecția pentru metafora decorativă în detrimentul celei organice, eliminarea verbului în favoarea substantivului, predilecția pentru verbul la infinitiv și pentru numeral, „interjecții onomatopoetice”. „Disoluția gîndirii” - scopul poeților anarhici - „începe cu disoluția sintaxei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai reputat în materie de artă nouă este d. Const. Brâncuși. Ba, la drept vorbind, reputația pare mondială. Un profesor de la o universitate americană, H. Peyre, îl trece printre cei mai celebri artiști inovatori, alături de Strawinsky, Cézanne, Rousseau le Douanier”. Poetica brâncușiană (cu aspirația ei către primitivism) exprimă „aceeași năzuință de spiritualizare specifică cubismului și expresionismului plastic, dar și anarhismului poetic”, prezentă și în „nuanțările expresioniste” din operele unor artiști prețuiți, precum Paciurea sau Oscar Han. Citînd articole din Gîndirea semnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
totuși: „Că poetul va fi urmărit altceva, și că mai ales a luat alt drum, iarăși se înțelege”. Observațiile privind caracterul centrifugal, neunitar, dizarmonic, fragmentarist al poemelor, dominate de imagini autonome ce se anihilează reciproc, scot la iveală distanța între poetica avangardistă, „centrifugă” și estetica prin excelență centripetă a „modernismului moderat”, de sorginte clasicizantă, îmbrățișată de critic. Iată încă un exemplu: „Colomba rămîne mai mult o suită de exerciții. Sînt gamele. Cît de neputincioase însă să urnească poemul din hîrtoapele tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
observația privind imanența poeziei acestuia, al cărei principiu constitutiv refuză interpretarea (în sensul de descifrare): „Poemul — o criptografie, hieroglife al căror sens trebuiește căutat — dar nu încercați nici o interpretare, ci lăsați-vă, extatici, în prada valului cu legănări fără contenire”. Poetica avangardistă/suprarealistă (cu reverberații pînă la critica unor Susan Sontag sau Roland Barthes) este asumată astfel în „esența” ei. „Levitația poetică” a imaginilor lui Voronca trimite către „marele său concetățean întru viziune halucinantă, Marc Chagall”, iar „interpretarea” temei volumului Patmos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]