21,807 matches
-
îngroșat precum o drojdie a fantasmelor lăuntrice, menit însă nu atît a propune o alternativă dramatică la existență, cît a o curăța de conformisme, a o restitui suflului său din adîncuri, autenticității sale mirifice. Feeria Magnificului e purificatoare. Înnoirea limbajului poetic, proces practic cîștigat, exclude aici o încrîncenare de fond (nu și pe cea formală), favorizînd natura mroală stenică, luminoasă a autorului. Într-un duh pe care l-am numi postmodern dacă am acorda credit deplin acestui concept debil, din care
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
prin tendința de a elimina cuvintele de origine non-latină). De fapt, tradiția de interpretare a neologismului mai include la noi o idee foarte adevărată, dar care riscă să devină un clișeu de gîndire: că în genere neologismul e mai puțin poetic, mai puțin literar, avînd mai puține conotații, ecouri, ambiguități și fiind asociat de obicei cu sfera comunicării eficiente și impersonale. Lucrurile s-au schimbat evident în ultimele decenii, dar cred că nostalgia sau prestigiul purismului continuă să acționeze și azi
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
de lucru mai descătușată decât în alte instituții de asemănătoare activități culturale. O fericită viață de familie, lângă soția sa Cornelia, cercetătoare în domeniul artei medievale românești și fiica sa, Monica, în care avusese bucuria de a descoperi un talent poetic mai profund decât al bunicului acesteia - caz unic de ereditate artistică pe trei generații - un cumul de factori ce ar justifica liniar titlul exegezei efectuată de Carmen Brăgaru, numind un destin împlinit, fie că sfârșitul i s-a tras din
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
lui de exprimare, de trezire, de ocrotire. Din păcate, trebuie să vă mulțumiți doar cu povestea, mea pentru că recitalul actriței inspirat din poezia populară românească, autentică și netocită, s-a jucat o singură dată, la Sala Radio, în cadrul proiectului "Arta poetică". Cearcănul de lîngă soare este mai mult decît un colaj de texte, bine alese și asamblate, rostite pentru ascultătorii radio. Ambiția actriței a fost chiar de a schița un spectacol bazat pe polifonia vocilor umane, a vocilor care își strigă
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
către „preaneprihănita și preacurata Fecioară”<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 9, În Filocalia rom., vol. VI, p. 138, 139 footnote>. Când vorbesc despre Maica Domnului, Părinții folosesc cuvintele cele mai bogate În cuprins, de o rară frumusețe poetică și profundă teologie, iar toată această bogăție și frumusețe nu pot fi Înțelese decât duhovnicește, prin acceptarea paradoxalului, miraculosului, așa cum au fost transmise Bisericii prin Tradiție. Scrisul lor, deși pare, nu este hiperbolic, nu este țesut din exagerări poetice, pentru că
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
frumusețe poetică și profundă teologie, iar toată această bogăție și frumusețe nu pot fi Înțelese decât duhovnicește, prin acceptarea paradoxalului, miraculosului, așa cum au fost transmise Bisericii prin Tradiție. Scrisul lor, deși pare, nu este hiperbolic, nu este țesut din exagerări poetice, pentru că nu exprimă mai mult decât este ea În realitate, toate evenimentele scripturistice din viața Sfintei Fecioare intrând În sfera neobișnuitului, care covârșește cuvântul și gândul. Cuvintele Părinților sunt imne de laudă și de mulțumire către MaiIeroschim. Daniil Sandu Tudor
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
principiilor" fără autor. Participînd la manifestările de la Sighet, dl Marino se arată șocat că în loc de a i se oferi "cărți de ideologie", primește "cinci volume de versuri". Într-adevăr, gravă ofensă! De unde următorul precipitat comentariu: "Acest dezechilibru provocat de predominanța poetică românească, explică multe dintre carențele culturii românești". "Poeților, publiciștilor și romancierilor li se reproșează ceea ce am crezut pînă acum că s-ar cuveni, în bună logică, să li se reproșeze savanților: "lipsa lucrărilor fundamentale de referință" (marele dicționar al limbii
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
față, o culegere de eseuri născute în paginile revistei "Contemporanul. Ideea Europeană", este, de fapt, altceva. Să vedem ce anume. Pasionată de poezie (ea însăși poetă) și vorbitoare de limba rusă, eseurile încep prin a fi prelungite incursiuni în opera poetică a cinci poeți ruși: Esenin, Țvetaeva, Ahmatova, Pasternask și Maiakovski. Aura Christi mărturisește încă de la început că nu poate scrie despre un scriitor dacă nu ține "realmente" la opera lui. Aici trebuie căutat eșecul cărții de față. Autoarea ține prea
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
dar nu din punct de vedere estetic. Mult mai importantă este "tema", mai importantă decît realizarea artistică. De altfel, se poate observa o redescoperire a puterii tematice, după '90 - pentru că înainte au fost interzise în întregime anumite teme sau paradigme poetice: religia, pornografia, subiectul social, politic. Acest reviriment tematic al poeziei se simte și în opțiunile poetului-antologator Petru Romoșan. Temele pot fi de natură social-politică: "Hora Unirii", "Doina" sau "Noi vrem pămînt". Figura părinților (mama sau tata) sînt iarăși decisive - este
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
absurdul unor aberații literare, despre macarale sau colectivizare. I s-a găsit loc lui Adrian Păunescu, care are de toate (succes, multe volume de poezie) - într-adevăr, nu putea lipsi, s-a isterizat prea mult pentru un locșor în harta poetică românească. Problema e că Petru Romoșan a ales o poezie cît de cît "normală" a tribunului. Una unde nu-și dă adevărata măsură de penibil. Or, acel Păunescu penibilul a fost vedeta. Alegerea poemului "Repetabila povară" este justificabilă doar tematic
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
spor. El poate fi identificat și precizat în trei zone ale inspirației și realizării artistice: un realism al peisajului natural, prezentat ca fundal al lirismului său, ca "stare de spirit" (ca să utilizez o sintagmă devenită clasică), o autohtonizare a tematicii poetice și, nu în ultimul rând ca importanță, o diversificare spectaculoasă de ordin lexical. Voi încerca să explic, pe rând, aceste trăsături caracteristice ale creației sale. La cei trei poeți "canonizați" ai "Cercului literar din Sibiu" (Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
explic, pe rând, aceste trăsături caracteristice ale creației sale. La cei trei poeți "canonizați" ai "Cercului literar din Sibiu" (Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș și Ioanichie Olteanu) peisajul natural, ca fundal al desfășurării "actului liric și ca fundament al sensibilității poetice, poate fi definit ca impregnat de un decorativism pronunțat, ca o stilizare estetizantă, propriu fiecăruia: "atmosferă de mister, de ritualitate cvasi-magică, de butaforie și figurație de burg medieval, la Radu Stanca; orizont simbolic și comportament solemn, eroico-tragic, de inspirație antică
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
cu circulație restrânsă până la vocabulele care acoperă sfera limbii culte. Nimeni n-a manipulat asemenea lui aria vocabularului românesc de pretutindeni, conferind uneori lirismului său o tentă folclorică. Aceste trei caracteristici esențiale fac din lirismul lui Dominic Stanca o expresie poetică marcată de o pecete extrem de personală, inconfundabilă, care-l distinge de cei trei confrați ai săi. Acesta ni se pare a fi sporul de modernitate pe care autorul "Vesperalelor" îl implantează în "Cercul literar". Confrații săi n-au beneficiat niciodată
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
asemenea caractere tari nu se umanizează niciodată pe deplin, aici e tăria și slăbiciunea acestui tip de personaj, dar totuși și-a descoperit calitatea de a invoca, lă-sînd-o oarecum în urmă pe aceea de a ancheta. Un procedeu mult mai poetic și am putea spune, mai valoros. Pentru că nu știu cît se reține din toată investigația încrîncenată a eroului, dar cu siguranță e memorabilă imaginea personajelor moarte de mult care vin la chemarea gîndului său, fără a lăsa, însă, urme în
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
al neființei primordial existente în prima și cea mai cuprinzătoare sferă, este condiția trecerii dintr-o sferă a lumii în alta. Floare albastră se eliberează de complexul lui Novalis și, într-o interpretare care ține cont mai ales de contextul poetic românesc al apariției sale (modelul retoric al poeziei de dragoste funcțional în secolul al XIX-lea), se explică, prin grila simbolică propusă de Jung, ca o imagine general-umană: simbol al regăsirii unității și al salvării posibile. Dar Roxana Sorescu nu
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
din partea criticii, numele lui Alexandru Lungu este, încă, necunoscut. Cu un debut promițător în 1946, obligat de istorie la o tăcere de 22 de ani, plecat apoi din țară în 1973 și revenit în peisajul românesc după 1989, destinul lui poetic a făcut ca receptarea poeziei sale să fie discontinuă. Și stilul poetic a cunoscut discontinuitățile și sinuozitățile timpului, în prefaceri și creșteri subterane. Ora 25, volumul din 1946, are aplombul, aplecarea spre discursivitate, citadinism și oniric a suprarealiștilor români de după
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
promițător în 1946, obligat de istorie la o tăcere de 22 de ani, plecat apoi din țară în 1973 și revenit în peisajul românesc după 1989, destinul lui poetic a făcut ca receptarea poeziei sale să fie discontinuă. Și stilul poetic a cunoscut discontinuitățile și sinuozitățile timpului, în prefaceri și creșteri subterane. Ora 25, volumul din 1946, are aplombul, aplecarea spre discursivitate, citadinism și oniric a suprarealiștilor români de după război, cu titluri-șoc (cum ar fi Madona cu pulpele goale) și poezii
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
un surîs/ simplă ca o despărțire care a devenit definitivă/ necesară ca o anexă a singurătății/ și prin fumul violaceu/ care se destramă care dispare/ ca o fluturare de batistă/ ochii ziarelor mă privesc fix". O primă schimbare a vocii poetice are loc începînd cu al doilea volum, al doilea debut, s-a zis, Dresoarea de fluturi. Tonul este cu totul altul, discursivității tinerești i-a luat locul, în spiritul altei atmosfere poetice, limbajul metaforic și aluziv blagian: "în cuibul de
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
mă privesc fix". O primă schimbare a vocii poetice are loc începînd cu al doilea volum, al doilea debut, s-a zis, Dresoarea de fluturi. Tonul este cu totul altul, discursivității tinerești i-a luat locul, în spiritul altei atmosfere poetice, limbajul metaforic și aluziv blagian: "în cuibul de somn/ al viorilor mute/ rîuri s-au tras spre izvoare", "stînd în albastru/ orele se fac mai ușoare/ mai adînc arde sîngele/ o suavă maree pînă sub unghii/ și lumina mai lesne
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
Alexandru Lungu în postura de poet religios, ba chiar, autor al uneia "dintre cele mai autentice poezii religioase românești" (Vasile Baghiu) se arată în volumele tipărite în exil: parabole, elegii, poeme ale însingurării și ale exilului biblic. Tonul și instrumentele poetice folosite sînt altele. Dar în ciuda acestor sinuoase fire poetice, vocea lui Alexandru Lungu își dovedește constanțe: nodurile simbolurilor și ale temelor recurente indiferent de epocă (îngerii întorși, bătrîni sau bolnavi, îngerii călăi, erezia, visele, poemele erotice, la fel de importante în economia
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
autor al uneia "dintre cele mai autentice poezii religioase românești" (Vasile Baghiu) se arată în volumele tipărite în exil: parabole, elegii, poeme ale însingurării și ale exilului biblic. Tonul și instrumentele poetice folosite sînt altele. Dar în ciuda acestor sinuoase fire poetice, vocea lui Alexandru Lungu își dovedește constanțe: nodurile simbolurilor și ale temelor recurente indiferent de epocă (îngerii întorși, bătrîni sau bolnavi, îngerii călăi, erezia, visele, poemele erotice, la fel de importante în economia operei și de o valoare comparabilă cu cele religioase
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
să-l vîr în draci/ Și ce plictis. Voi da din aripioare/ spre unica ființă gînditoare/ Ce-mi mai rămase. Bobul de minciună/ Dintr-o pastilă mică. Noapte bună". Lumea stă sub semnul bătrînului Pan, nebun și textul întoarce obsesiile poetice ale vremii (establishmentul anilor '70-'80) în ironie: "Era război de muște în fereastră./ Din astă price nu vedeam în lume,/ Dădeam cu barda-n ușă, făceam spume,/ Vă imploram din ochi pe dumneavoastră", "Să-i spun c-am învățat
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
rămas la ușă". Mariana Bojan - Arta înfocării, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, 130 p., f.p. Ca orice dicționar de acest gen, și acesta se vrea o plasă, care să prindă și să fixeze, principalele vocabule, utilizate "cu valori semantice poetice", ale limbii poetice românești de la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș. "Ne mărturisim speranța, afirmă autorul, că Dicționarul limbii poetice românești nu este o "necropolă" a limbii, ci /.../ o imagine-tezaur a ființei limbajului nostru poetic". Intrăm pe teritoriul cuvintelor-simbol, printre termeni
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
Mariana Bojan - Arta înfocării, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, 130 p., f.p. Ca orice dicționar de acest gen, și acesta se vrea o plasă, care să prindă și să fixeze, principalele vocabule, utilizate "cu valori semantice poetice", ale limbii poetice românești de la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș. "Ne mărturisim speranța, afirmă autorul, că Dicționarul limbii poetice românești nu este o "necropolă" a limbii, ci /.../ o imagine-tezaur a ființei limbajului nostru poetic". Intrăm pe teritoriul cuvintelor-simbol, printre termeni cărora le descoperim
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
de acest gen, și acesta se vrea o plasă, care să prindă și să fixeze, principalele vocabule, utilizate "cu valori semantice poetice", ale limbii poetice românești de la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș. "Ne mărturisim speranța, afirmă autorul, că Dicționarul limbii poetice românești nu este o "necropolă" a limbii, ci /.../ o imagine-tezaur a ființei limbajului nostru poetic". Intrăm pe teritoriul cuvintelor-simbol, printre termeni cărora le descoperim istoriile, într-o hartă spectrală a poeziei românești: abis a fost folosit întîia dată cu valoare
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]