4,456 matches
-
muncea fără doar și poate. Problema majoră o constituia regimul politic, relativ fragil și lipsit de legitimitate și care, optând, ca orice sistem comunist, pentru o economie centralizată bazată pe industrializare, nu reușea să asigure necesarul de bunuri de consum. Polonezii, cunoscuți pentru civismul lor intransigent, se revoltau periodic datorită acestui fapt, combinat cu absența libertăților sociale și politice; pentru a face față protestelor, guvernul accesa cu precădere fonduri de proveniență capitalistă, îndatorându-se astfel peste limitele posibilităților economice (la declanșarea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conotațiile politice existente în cazul RSR, adică independență în raport cu Uniunea Sovietică, Moscova opunându-se, așa cum am constatat, industrializării planificate la București la începutul anilor '60. Ceea ce i-a făcut pe români mai dispuși să accepte privațiunile "construirii socialismului" decât pe polonezi. Un alt aspect rezidă în faptul că "rețelele informale" existente pe piața neagră românească nu s-au putut constitui și în Polonia. Motivul? Fiind "industrializată" de mai multe generații, populația urbană a Poloniei nu mai avea aceleași legături cu satul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
socio-economică, constituirea Solidarității. Aproximativ 30% dintre muncitorii români locuiau în mediu rural și făceau naveta pentru a ajunge la serviciu, fiind deci mult mai puțin expuși penuriei alimentare decât muncitorii urbanizați. Proletariatul românesc era deci mult mai "fragmentat" decât cel polonez, lipsindu-i o identitate proprie care să poată fi mobilizată organizațional în scopuri politice. Apoi, dolarul nu era ilegal în Polonia. Polonezii aflați la muncă în străinătate trimiteau regulat dolari acasă, ceea ce s-a tradus prin transformarea dolarului în mita
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mult mai puțin expuși penuriei alimentare decât muncitorii urbanizați. Proletariatul românesc era deci mult mai "fragmentat" decât cel polonez, lipsindu-i o identitate proprie care să poată fi mobilizată organizațional în scopuri politice. Apoi, dolarul nu era ilegal în Polonia. Polonezii aflați la muncă în străinătate trimiteau regulat dolari acasă, ceea ce s-a tradus prin transformarea dolarului în mita uzuală a societății poloneze și devalorizarea drastică a zlotului. Leul nu a cunoscut o astfel de evoluție deoarece valuta era interzisă în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mari decât mine, de 17-18 ani - mai era acolo unu’ de 15 ani, pentru că eu, când am fost dus acolo aveam 14, iar când m-am Întors aveam 15 ani. Erau acolo, În lagăr, de toate neamurile: ruși, greci, cehi, polonezi, de toate, francezi... și statele respective, de pildă francezii, că după o săptămână au venit cu avioane speciale și i-au dus pe compatrioți. Mă rog, noi am fost lăsați mai la urmă și, la sfârșitul lui august, când ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
picior și am făcut tratament. O zi ajunge ca să nu fie uitată o viață Întreagă, o singură zi. Când am văzut cum se bat oamenii... Odată, la Cracovia, au fost aduși În lagăr tineri Între 20 și 25-30 de ani, polonezi, nu evrei, care la un meci de fotbal au strigat niște lozinci antinaziste. Au fost adunați, au fost aduși În lagărul nostru, pe platou și, Închipuiți-vă, am văzut... era o masă și au fost duși, a doua sau a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
După cele două luni petrecute la spital, unde am fost Îngrijită de medici polonezi și de niște surori care făceau acolo o muncă foarte frumoasă, surori de caritate, ne-au adunat și ne-au transportat la Cernăuți. Acolo au fost polonezi, italieni care fuseseră eliberați de ruși, fiindcă făceau parte din armata lui Badoglio, care lupta Împotriva lui Mussolini și au fost capturați de Mussolini și au fost băgați În lagăr și au fost eliberați de ruși. Deci eram și cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
război. N-aveam unde să fugim. Cred că dacă cineva ar fi Încercat să fugă, la Reghin, și ar fi făcut doi pași, ar fi fost prins. Ăia din lagăr, care erau acolo deja de doi ani de zile, erau polonezi - nu erau din partea asta, nu erau din Transilvania. Și atunci ei au crezut că poți fugi prin anumite locuri. Dar dacă nici măcar nu vorbeai limba poloneză, unde să fugi, n-aveai unde să fugi. Nici nu puteai să te ascunzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
clipă. În tot cazul, noi n-am crezut - nici atunci Încă nu credeam. După 3-4 zile am sosit la Auschwitz. Nu știa nimeni numele ăsta - nu locul, dar nici numele ăsta, Auschwitz. Atunci l-am Învățat. S-au urcat niște polonezi care erau de ani de zile deja sub jugul ăsta și, când au văzut copii, au spus repede, să meargă separat, că ei știau că dacă mergi cu copil mori și tu - dar, firește, nimeni n-a dat copilul. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
putut. La apeluri ieșeam pe orice vreme: fie că ploua cu găleata, fie... La Auschwitz a explodat crematoriul, fiindcă cei care lucrau acolo erau schimbați mereu, fiind trimiși și ei acolo la moarte. Când a venit timpul să-i schimbe... Polonezii erau foarte isteți (și ăștia au fost toți polonezi), și când au Înțeles că se apropie sfârșitul muncii lor au făcut să explodeze crematoriul și de atunci n-au mai avut crematoriu. Dar până atunci de fiecare dată când ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ploua cu găleata, fie... La Auschwitz a explodat crematoriul, fiindcă cei care lucrau acolo erau schimbați mereu, fiind trimiși și ei acolo la moarte. Când a venit timpul să-i schimbe... Polonezii erau foarte isteți (și ăștia au fost toți polonezi), și când au Înțeles că se apropie sfârșitul muncii lor au făcut să explodeze crematoriul și de atunci n-au mai avut crematoriu. Dar până atunci de fiecare dată când ne duceau la baie, până la un colț... era așa, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Din Târgu-Mureș ați fost deportați? De aici, din Târgu-Mureș. Cum ați aflat de aceste evenimente? Să știți că nu credeam acest lucru. Noi ascultam radioul. Nici un post de radio, nici BBC-ul, nimeni nu vorbea de deportare. Au venit niște polonezi pe aici și au povestit ce e, dar noi nu credeam... Ăsta-i adevărul, nu credeam așa ceva. Pe urmă, după 15 martie, când au intrat nemții În Ungaria, a trebuit să purtăm steaua galbenă. Deci fiecare purta steaua galbenă, ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
când am ieșit de acolo am auzit Împușcăturile”. Pe soră-mea și Încă pe una n-au nimerit-o. Când a venit acasă - ea a venit târziu acasă, că a fost Într-un spital În Polonia - zice: Au venit niște polonezi Înăuntru, În lagăr, să vadă ce se mai poate fura. Și au găsit câțiva vii și ăia i-au dus la spital. Și a stat la spital, s-a Îmbolnăvit și de tuberculoză... Acum e vie. Trăiește la Cluj. Logodnicul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o imagine, că nu mai suport să văd chestii dintr-astea: am văzut cu ochii mei și nu o dată. Acolo au murit oameni, colegi, prieteni... era extraordinar de tragic. Dar se mai Întâmpla și un alt fenomen interesant la fel de tragic: polonezii evrei sau creștini, care cunoșteau ținutul... Erau și creștini acolo, În lagăr, erau de toate felurile: evrei cei mai mulți, țigani, criminali germani, arieni, hoți, condamnați de drept comun, antifasciști, comuniști germani... Ei, și acești polonezi În timpul bombardamentelor Încercau să fugă. Trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un alt fenomen interesant la fel de tragic: polonezii evrei sau creștini, care cunoșteau ținutul... Erau și creștini acolo, În lagăr, erau de toate felurile: evrei cei mai mulți, țigani, criminali germani, arieni, hoți, condamnați de drept comun, antifasciști, comuniști germani... Ei, și acești polonezi În timpul bombardamentelor Încercau să fugă. Trei, patru, cinci fugeau În asemenea situații. Ce se Întâmpla? Noi am intrat În lagăr și Întotdeauna când intram În lagăr se făcea apelul - deci se făcea careu, se număra de cinci ori, dacă suntem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Gestapo. Deci avea dreptul de decizie, un om Într-un stat, fără nici o instanță, fără nici o justiție, fără nici o lege se condamna la moarte, prin spânzurare. Interesant aici este că se aducea eșafodul, se alegeau dintre noi, mai ales dintre polonezi, care să pună lațul de gât și să ia scaunul de sub picioare. Și În general În iunie, iulie, august, când s-au Întâmplat asemenea lucruri, la 9.30 era, spre apus. Fanfara lagărului intona marșul triumfal. Și noi trebuia să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Erau și cei care lucrau la crematoriu - nu știam atunci ce sunt, erau cu haine vărgate, foarte bine păziți. Ei Îi luau de pe bandă... Ăia se numeau „canada”. Deci cei care lucrau la crematoriu se numeau „canada”. Erau prizonieri ruși, polonezi, nu știu, n-am văzut nici un brunet, nici un țigan printre ei. După trei luni de zile am fost mutat din acest lagăr, E, lagărul de țigani pentru copii, În lagărul F. Am fost mutat În lagărul F datorită unor oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mușcat de față, de corp... Am văzut copii spintecați de câini - cu labele i-au spintecat, În fața noastră. Deci intimidarea a fost groaznică. Am mai avut ocazia să văd... Noi eram În lagărul F și au venit două transporturi cu polonezi. Când s-au dat jos toți au fost loviți În cap, Împușcați... niște crime Îngrozitoare. Erau șapte vagoane. Am mai văzut un transport venit din Cehoslovacia: prima dată au fost scoși copiii, Înghesuiți Într-o dubă, luați și aruncați Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pătrundeau imediat erau gazați, pregătiți, maltratați, bătuți, ca să nu mai opună rezistență. Am văzut niște cetățeni pe care scria „Poland” și care opuneau rezistență. După aia am văzut din Ucraina niște persoane pe care scria „URSS”, mai erau și ruși, polonezi, cehi, francezi, aveam de toate naționalitățile. Cel mai groaznic se purtau cu polonezii și cu sârbii. Plus evreii care aveau steaua - până și asupra copilașilor ălora care purtau steaua ațâțau câinii! În crematoriu am fost numai după ce ne-am eliberat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
văzut niște cetățeni pe care scria „Poland” și care opuneau rezistență. După aia am văzut din Ucraina niște persoane pe care scria „URSS”, mai erau și ruși, polonezi, cehi, francezi, aveam de toate naționalitățile. Cel mai groaznic se purtau cu polonezii și cu sârbii. Plus evreii care aveau steaua - până și asupra copilașilor ălora care purtau steaua ațâțau câinii! În crematoriu am fost numai după ce ne-am eliberat: Încă mai erau cadavre, foarte multe cadavre... Vă dați seama, În iulie am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Oliver Lustig acolo. Am revăzut ceea ce știam... Atunci am văzut și crematoriul - ne-am dus cu microbuzele Crucii Roșii Internaționale. Am stat și m-am gândit unde s-a dus cenușa. Că acolo multă cenușă s-a adunat. Erau niște polonezi care au fost acolo să facă o expoziție, un muzeu, și unul dintre ei povestea că cenușa a fost pulverizată și În Dunăre, și În pădure, deasupra pomilor... Pomii erau cenușă. Nyiszli a scăpat. El a fost singurul care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Așa de tare Îi uram. Dar toate astea au trecut. A treia zi s-a făcut liniște, prea multă mâncare n-am găsit la bucătăriile SS-iștilor... Apoi americanii au făcut un lagăr de foști prizonieri: ruși, sârbi, francezi, iugoslavi, polonezi, În jur de două mii și ceva de foști prizonieri. I-au cazat În lagărele noastre, reamenajate - care s-a putut, că multe au fost devastate... Crematoriul a fost Închis și În jur erau bombe - era interzis să te apropii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-i suportăm, nu ne-au lăsat să-i scoatem afară. Pe urmă am văzut că pe ușa vagonului era scris „84 de capete” - trebuie să fim la numărătoare, ziceam noi, dar nimeni nu ne-a mai numărat când am sosit. Polonezii care erau deja de 5 ani În lagăr și care erau În funcție, ca să zic așa, erau foarte furioși - ne băteau, strigau la noi: „V-ați lăsat mânați ca niște vite la abator” - „Ce abator?” - „E fumul acela mare, negru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
categorii, erau și de drept comun... Fiecare individ purta un număr și un triunghi de diferite culori care arăta proveniența, pentru că scria cu litere țara de origine: francezii erau cu F, rușii cu R, românii cu RU, ungurii cu H, polonezii cu P, nemții cu D... - Literele erau tatuate? - Nu, tatuaj s-a făcut numai la Auschwitz. La Buchenwald nu era tatuat nimeni - doar cei veniți de la Auschwitz, cei care au stat mai mult la Auschwitz. De exemplu maică-mea, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Pe drum? Pe drum, cântând, bineînțeles - de ce să nu mărșăluiești cântând? Nici un sătmărean nu era acolo - numai din Maramureș... Așa s-a Întâmplat. Erați numai români, numai din România? Da, dar Într-o zi au adus zece oameni din Polonia. Polonezii s-au Înstrăinat foarte mult, nu s-au amestecat. Dar n-am știut că una dintre ele era soprana de la Opera din Varșovia. Și SS-istul a apărut și a strigat: „Cântăreața - afară!”. A scos-o exact În mijloc și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]