2,744 matches
-
-s gropar titular, abia apuc să pun mîna pe-oleacă de pomană, atunci ce să mai zici de-un nevoiaș, de-un bătrîn, de-un copil...! De groaza lumii nu altceva! Săracii, stăpînii mortului, nici ei n-apucă să împartă pomenile... să dea cui vor ei... și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule! Ca să nu mai vorbim de flori... le fură de pe pieptul mortului! Ce să mai vorbim! (scoate din sacoșă un coșuleț de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Costache: De ce pui tu mereu gaz pe foc! Marieta: Ca să te bagi tu în vorbă, de aia. Octav: (după ce se izolează) Vezi, Ovidiu, pe-aici sîntem... Și tu îmi spui să fiu tolerant...! Marieta: Asta e! Ne batem gura de pomană! Noi îi spunem... îi vorbim... și el, în loc să ne asculte, vorbește cu Ovidiu! Octav: Și ai dreptate, Ovidiu, trebuie să înțeleg... realitatea nu e totuna cu închipuirile noastre... Așa e... Marieta: Așa, dă-i 'nainte! Octav: (între oboseală și humor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
N-am știut că băiatul ăsta moare... pe bucăți... în rate... Preotul: (amenințător) Măi Ionică! Dascălul: (dacă tot nu mai spune nimeni nimic...) Așa e... cum spune părintele... Măi Ionică! Preotul: (stînjenit) Tu vezi de tămîia aia... că arde de pomană... (către Marieta și Costache) Și dumneavoastră...! Marieta:...Părinte..., eu să vă spun drept... am amuțit... vă rog să ne iertați... dumneavoastră începuseți să cîntați deja... mi-a fost rușine să vă opresc... Preotul: Nu-i frumos, băiatule! Nu murim, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se răcorească, iar cu năframa se șterge de sudori" 233, în cele trei seri de după înmormântare. Peste tot, în ținuturile românești, este obiceiul ca oala cu care s-a turnat apă când s-a scăldat mortul să se dea de pomană unui sărac, umplută cu apă proaspătă, împreună cu o lingură nouă, atunci când mortul este dus la groapă 234. Până nu se îngroapă mortul, nimeni, din cei ai casei, nu are voie să bea apă deoarece este "apă moartă" 235. Pe drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toiagul" (lumânarea în spirală făcută pe măsura mortului) "pentru a îmblânzi cățelul pământului, ca să nu latre pe noul oaspe venit între celelalte morminte" , amintind, astfel de Cerber, vestitul câine cu trei capete, păzitorul infernului 271. Când se dă ceva de pomană, "de sufletul celui mort", se bate cu piciorul în pământ, pentru ca pământul să fie martor la pomana făcută 272. A treia zi după înmormântare, se pune o tavă cu făină în locul unde a murit omul deoarece se spune că sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noul oaspe venit între celelalte morminte" , amintind, astfel de Cerber, vestitul câine cu trei capete, păzitorul infernului 271. Când se dă ceva de pomană, "de sufletul celui mort", se bate cu piciorul în pământ, pentru ca pământul să fie martor la pomana făcută 272. A treia zi după înmormântare, se pune o tavă cu făină în locul unde a murit omul deoarece se spune că sufletul se coboară din cer și cercetează casa în care a locuit, lăsându-și urmele pe făină, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
câte o surcică (așchie), iar când grămada de lemne este destul de mare, se dă foc pentru arderea păcatului greu312. În Joia Mare, de dinainte de Paști, este obiceiul de a se face focuri pe morminte (Banat) sau să se dea de pomană ulcele cu apă, un colac și o lumânare (Bucovina) 313, sau, când sunt Alexiile, se aprinde o lumânare pe locul unde a murit omul pentru "curățire și sfințire" 314. 4. AERUL Mediator între pământ și cer, aerul, "simbol al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor, printr-un praznic ce se dă de pomană la 12 săraci, "pentru ca să aibă ei și familia celor căsătoriți, pe cealaltă lume, un pom pe care să se odihnească". Pomul se așează în pământ și se împodobește cu diferite "poame" (fructe) și cu un șarpe făcut din lumină de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
liant între lumea pământească și lumea de dincolo, apa devine o ofrandă pentru sufletele morților, mai ales, în Sâmbăta morților sau la Moșii de Vară, de dinaintea Duminicii Mari. Peste tot în Bucovina, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari, se dau de pomană, pentru primenirea morților, căni sau cofițe pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a se încălzi îngerii", în ziua de Blagoviștenie (Bunavestire), se face foc în ogradă, dinaintea ușii, punându-se alături poame, sare și o cofă cu apă care, după aceea, se dau de pomană.428 În schimb, focurile din Joia Mare sunt făcute "pentru morți", "ca să aibă la ce se încălzi și sta la lumină", deoarece, se spune că morții vin și se așază împrejurul focului de aceea se pun și scaune și paturi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
niciodată la pământ, ci se așază pe un gard. Tot de sufletul morților, se face acum și așa-numită "pâine a uitaților" (o turtă din făină, crestată pe margine), sau un colac, în formă de lopată care se să de pomană celui care face focul.429 Atât în Basarabia cât și în Bucovina, în noaptea de Paști, lângă biserică, se face un foc care prevestește Lumina Învierii 430, iar cârpa, cu care s-au șters ouăle roșii, se sfințește la Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sar peste foc pentru a fi sănătoși tot anul.439 Focurile de Sâmedru se făceau și pentru întârzierea venirii frigului, dar și ca să se încălzească morții deoarece, de Sfântul Dumitru se ținea și o sărbătoare a Moșilor când se făcea pomană de sufletul morților.440 O dată cu venirea iernii, focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei și care povestește sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
întruchipează sufletul mortului, călător în lumea de dincolo. Simbolul "pasăre-suflet" este prezent în Mesopotamia, Grecia antică, la majoritatea popoarelor Europei, la multe triburi din America și Australia. Această imagine a păsării-suflet o găsim, la români, în colacii ritualici, dați de pomană, și pe stâlpii funerari din Transilvania sau în Moldova. Păsările mitice, specifice diferitelor popoare Phoenix, Garuda, Kokh, Măiastră, Jar-Ptica sunt întruchipări ale principiului solar și simbolizează veșnica regenerare a vieții. Ca simboluri ale spiritului și ale cunoașterii, păsările sunt ipostaziate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ne-a crescut. Ne spunea admirativ că mama noastră ne-a crescut frumos trecând prin toate necazurile de care voi vorbi în cele ce urmează. Și acest lucru se vede și prin cinstirea pe care i-o aducem cu aceste pomeni creștinești, așa cum am apucat din generație în generație. Tatăl meu mi-a dat numele Servilia, nume ce apare într-un roman franțuzesc Fabiola, de inspirație teologică, după cum mi-apovestit el. Fabiola era o bună creștină iar Servilia era o răzvrătită. Cred
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
erau doctori pe vremea aceea prin acele locuri. Chiar anul trecut, într-o mică excursie făcută cu mașina în satul bunicilor, am primit un carton cu ouă de la o bătrână, un fel de rudă prin alianță a bunicului meu, ca pomană pentru soțul ei. Pe acel om, Ghiță Peiu sanitarul îl scăpase de la moarte, când era copil, cu 70 de ani în urmă!!! La descoperirea boicilului de către doctorul Vasile Boici din Timișoara, medicament pe bază de spânz (Helleborus purpurascens), mama
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Poemul "A bătut clopotul" dezvăluie ținuta folclorică de seninătate în fața durerii și a morții. Pe Gogu cel care umbla fudul prin sat, militar, " L-a pus în pomelnic,/ I-a dat o oaie peste groapă,/ Au făcut ai lui și pomană cu oale și toiege" și o fată mare a scos din fântână treizeci de zile: "Câte o vadră de apă ne-ncepută, asta în caz de sete/ Pe lumea ailaltă.". Moș Nicolae cere să se cioplească lada de zestre: "Acum este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să nu se scalde nimeni, căci e ră u de înecat. în ziua de Drăgaică, cine va trece o apă de trei ori înot fără să se înece nu se va mai îneca tot anul. Cînd dai sîmbăta apă, ai pomană. Marți sara și sîmbătă sara își fac fetele „de mărit“* pe vale; deci nu e bine a umbla pe lîngă ape. Cînd treci sîmbăta ori marțea sara peste ape, fă ți cruce și suflă peste apă, ca să nu fii bolnav
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a îmbuna apele, oamenii le dau poame și bani. (Gh.F.C.) Nu boteza doi copii în aceeași apă. (Gh.F.C.) Aplecate Cînd ești bolnav de aplecate*, să-ți freci cu scuipat mîna. Arginți Să nu vinzi lucrurile care le-ai căpătat de pomană, că Dumnezeu îți trece banii în numă rul „arginților“, și-ți merge rău. Arhanghel Cînd un mort trece pe drum, cei ce au casele pe mar ginea drumului aruncă căni de apă din vasul cu apă de băut spre biserica
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere străină prin curte, să n-o alungi sau s-o tai, căci e semn de belșug. Paserile și vitele ce le capeți de pomană să nu le înstrăinezi, căci ele-s aducătoare de belșug. Copiii care prind lesne rapăn* pe mîni vor trăi în belșug. Cînd dușmanul tău se mută într-altă casă, pune-i în tuspa tru colțurile casei cîte-o piatră, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te freci pe piele. Boală Să aibă tot omul la casa lui cîne negru sau pisică neagră, că nu se prea lipesc boalele. Ca să te aperi de orice boală, poartă în deget un inel făcut dintr-o monedă căpătată de pomană. Să legi trei țăruși cu pai de om mort (luat din steag) și să le înfigi la țîțîna porții, căci atunci boalele nu mai vin. Din lumînarea de la botezul unui copil să se oprească o bucată, ca s-o arăte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc și zic ca el să fie iute și acru ca focul. Să nu dai borș cu flori de pomană, că pe ceea lume bei tot apă cu hospă* și cu flori. Bostan Bostanul crește la om sarac și prost. în ziua în care a nins întîi, în acea zi primăvara să pui bostani, că se fac vrăjmaș de mulți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nici măcar pînă în tindă, iar în alte locuri fără mătură. Copiii pierduți, morți nebotezați, merg în cealaltă lume la un loc rău; acolo se prefac tîlhari și trăiesc numai din ceea ce fură de pe la copiii botezați, cărora mamele le dau de pomană. Copiii care nu sînt botezați și plîng mult prin acel plîns cer botez. Se crede că acel copil care plînge pe timpul săvîrșirii tainei botezului va trăi lung. Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Ducîndu-se un copil la botez
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-i tai coada și urechile de mic și să i le dai să le mănînce. Cînd cineva dă vreun cățel sau pisoi la altul, să i se plătească, căci altfel va avea pe lumea cealaltă cîni și pisici de pomană. Cînd zvîrli apa descîntată pe un cîne și el se scutură, atunci să știi că bolnavul are leac; cînd nu, nu. Cînd se culcă cînele pe omăt, are să fie cald. Cînd visezi cîni, ai dușmani. Se crede că, dacă mușcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]