3,622 matches
-
ia forma luptei armate conduse de Frontul de Eliberare Națională, între 1954 1962, finalizată prin proclamarea independenței Alegeriei la 03.07.1962. Aventura conflictului algerian a fost pentru Franța, alături de cel din Indochina (1946-1954), cea mai violentă pagină din istoria postbelică a relațiilor “de peste mări” ale Parisului, ce a zguduit din temelii clasa politică și sistemul constituțional francez. Din acest punct de vedere episodul algerian poate fi considerat un eveniment important din clasa mezoevenimentelor, ce a adâncit criza politică de sistem
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Oman se înscriu în categoria conflictelor derivate, prin “externalizarea” unor stări conflictuale din arealele învecinate și prin urmare, alimentate politic și doctrinar-ideologic din afară, fiind în fapt câteva episoade colaterale ale înfruntării Est-Vest în logica războiului rece din lumea bipolară postbelică. rebeliunea din 1962 - 1975 având drept scop secesiunea provinciei vestice Dhofar, inițiată de Frontul de Eliberare din Dhofar împotriva autorităților omaneze cu sprijinul Arabiei Saudite, iar după 1967 R.P.D. a Yemenului (Yemenul de Nord) a susținut deschis Frontul Popular pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
unei administrații provizorii conduse de americanul Paul Bremer. A patra schimbare de regim a avut loc la 31.07.2004, când administrația provizorie a predat puterea unui guvern autohton loial intereselor S.U.A. schimbările de regim politic din Siria în perioada postbelică au fost strâns legate de evoluția curentului panarabismului de nuanță socialistă din spațiul arab. Astfel, prima schimbare politică majoră a reprezentat-o integrarea Siriei în așa-zisa Republică Arabă Unită, alături de Egipt și Yemen între anii 1958-1961, având drept consecințe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
din 2003 în Irak) și cea mai profundă amploare, atât prin volumul forțelor implicate, cât și prin consecințele ulterioare (în Liban) sau colaterale induse (în Irak). B. Dinamica conflictelor interne (intrastatale) Pe ansamblul spațiului arab, evoluția conflictelor interne în perioada postbelică a urmat o curbă ascendentă, cu o creștere semnificativă după 1975, reliefând existența a patru intervale cu caracteristici evolutive specifice: intervalul 1950-1974 s-a caracterizat printr un nivel relativ scăzut al conflictualității intrastatale, aspect datorat și numărului încă scăzut de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
terestre (incluse celor 38 dyade interarabe), respectiv cele ce separă teritoriile unor state învecinate despărțite de strâmtori de mici dimensiuni: dyadele frontaliere dintre Arabia Saudită și Bahrain, dintre Bahrain și Qatar, dintre Yemen și Djibouti, dintre Yemen și Eritrea. În perioada postbelică în spațiul arab au fostsau sunt în derulare un număr de 64 stări conflictuale/tensionale, care, funcție de poziția politico-geografică reciprocă a statelor implicate, pot fi împărțite în două categorii: conflicte între state învecinate (conflicte de proximitate sau frontaliere) și conflicte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
rolul moderator al monarhiei hașemite, ca interfață între statele arabe prooccidentale (proamericane în fapt) și cele promotoare ale radicalismului panarab, printre care se număra și Irakul până în anul 2003. Nu există nici un stat arab care să fi avut în perioada postbelică toate dyadele frontaliere sigure, în timp ce majoritatea statelor arabe au avut toate dyadele interarabe afectate de stări conflictuale: Siria, Liban, teritoriile palestiniene, Kuwait, Qatar, E.A.U., Oman, Yemen, Eritrea, Djibouti, Somalia, Sudan, Ciad, Egipt, Libia, Tunisia, Maroc, Sahara Occidentală. Doar Iordania, Irak
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
europene. Astfel, pretențiile regelui iordanian Abdalah din 1921, susținute discret de puterea hegemonă britanică și reluate apoi în 1946, de a-și extinde domnia și în Siria (aflată sub mandatul Franței), au reprezentat fundamentul repetatelor stări conflictuale iordanianosiriene din perioada postbelică: în 1957 Siria a acordat azil politic unor opozanți ai regimului hașemit, în 1958 avioane militare siriene au amenințat avionul personal al regelui iordanian, în 1960 primul ministru iordanian Haza al-Majali a fost asasinat de comandouri pregătite în Siria, în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone). De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a conflictelor de proximitate/frontaliere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Eritrea (Eritrea-Etiopia) și Somalia (Somalia-Etiopia, Somalia-Kenya). 3.2.5. Raporturile statelor arabe cu Israelul - o chestiune delicată și sensibilă 3.2.5.1. Arealele frontaliere arabo-israeliene - spații cu geometrie și geografie variabilă Existența statului Israel a constituit în toată perioada postbelică reperul principal al spațiului geopolitic din Orientul Apropiat și vectorul de referință al tuturor statelor arabe pe linia organizării și proiectării cadrului relațional în plan regional. Relațiile arabo-israeliene au reprezentat și continuă să reprezinte o componentă specială a raporturilor conflictuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
părți de accepta planul de împărțire în formula teritorială propusă de O.N.U. a condus la declanșarea primului război arabo-israelian din 1948-1949 (ce a opus Israelului, Libanul, Siria, Transiordania și Egiptul), care a deschis seria confruntărilor israelo-arabe din epoca postbelică. Israelul era sprijinit în această primă etapă a existenței sale de Franța, S.U.A. și aparent paradoxal, de U.R.S.S., care urmărea prin această mișcare slăbirea monarhiilor arabe din Golful Persic și implicit a Marii Britanii care încă mai domina zona, în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Egipt, iar după 1979 în Tunisia. În scopul întăririi propriei poziții în spațiul arab, fosta U.R.S.S. a reușit să reconcilieze vremelnic statele arabe între ele în 1973 și să le “convingă” discret să declanșeze cel de-al patrulea război postbelic împotriva Israelului. Înfrângerea coaliției arabe egipteano-siriene în acest război de “Yom Kippur” a demonstrat că relațiile arabo-israeliene nu pot fi reglate pe cale armată, inclusiv cele teritoriale. După acest război însă, S.U.A. au început să se teamă tot mai mult de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
acum Israelul are de corectat chestiunile interne menționate, întrucât din această nereglementare cronicizată ar putea rezulta cea mai gravă criză din Orientul Mijlociu, care în orice moment poate deveni o criză de anvergură mondială 164. Așadar, luând în calcul evoluția planetară postbelică în condițiile lumii bipolare, conflictele araboisraeliene reprezintă, pe lângă materializarea înfruntării intereselor teritoriale regionale, o externalizare spațială în Orientul Apropiat a marii confruntări sovieto-americane a războiului rece. Pe acest fond, în cei 60 de ani de existență a Israelului în mijlocul lumii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sub 5 conflicte; nu există niciun stat african cu potențial conflictual nul (fără niciun conflict consumat). Europa în schimb, este domeniul cel mai stabil, unde aproape o treime dintre state (11 state) nu au înregistrat niciun conflict în întreaga perioadă postbelică, majoritatea (20 state) au avut doar între 1-5 conflicte, în același timp neexistând nicin stat european cu peste 10 stări conflictuale. Asia nearabă, ocupă o poziție ce o plasează, din punct de vedere conflictual, între Africa și Europa, cu predominarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Egipt și Emiratele Arabe Unite, dintre care două state (Regatul saudit și Egipt) sunt state-pivot în cadrul nucleului pivotal est arab cuprins în interiorul ariei pivotale mai largi turco-arabo-iraniene. b. Spațiile cu evoluție relativ constantă a valorii indicelui de potențial geopolitic pe întreaga perioadă postbelică se caracterizează printr-o foarte slabă evoluție ascendentă, încadrabilă într-un ecart maxim de 0,26 unități (cazul Republicii Djibouti) și minim de 0,03 unități (cazul Saharei Occidentale). Aceste areale cuprind majoritar state slab dezvoltate și cu o instabilitate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
diferite pe fiecare etapă, conturându-se două intervale de evoluție bine individualizate în istoria recentă a statelor menționate. d. Spațiile cu evoluție fluctuantă a valorii indicelui de potențial geopolitic au cunoscut mai multe momente cu valențe de prag în perioada postbelică, care au determinat creșteri sau scăderi ale valorilor indicelui I, funcție de stabilizarea ori destabilizarea internă, creșterea sau descreșterea economică înregistrată. Algeria, spre exemplu, a cunoscut o asanare semnificativă a stabilității interne începând cu anii ’70 (prin raportare la perioada anterioară
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a nișelor teritoriale ocupate de cele două domenii constitutive ale spațiului politico-geografic. a. Dinamica ponderii spațiilor pivotale reprezintă un criteriu evolutiv de bază pentru definirea caracteristicilor de “vizibilitate” geopolitică a spațiului arabofon pe mapamondul politic în diferite etape din istoria postbelică. Pe linia acestui raționament de lucru, vom lua în considerare evoluția în timp a ponderii statelor pivotale din totalulstatelor-pivot existente pe Glob, comparativ cu evoluția ponderii categoriei similare din spațiile limitrofe, respectiv în Europa, în Asia nearabă și în Africa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cele două blocuri regionale a fost diametral opusă, respectiv descendentă în arealul arab și ascendentă în restul blocului asiatic. Prin urmare, putem spune că din punctul de vedere al primațialității spațiilor pivotale, lumea arabofonă s-a comportat în toată perioada postbelică ca o bordură periferică față de blocurile învecinate ale Europei și Asiei, ambele cu mult mai bine poziționate pe eșichierul pretențiilor globale. De altfel, domeniile european și asiatic au beneficiat și beneficiază, pe lângă încărcătura pivotală mult mai consistentă și de cuprinderea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
raport invers față de cea a statelor pivotale, înregistrând o curbă ascendentă, atât ca număr de state, cât și ca pondere procentuală la scară globală (6,8% în 1950 și 14% în anii 2000). Fenomenul se datorează creșterii permanente în epoca postbelică a numărului de state independente și entități autonome. În Europa și Asia s-a înregistrat o scădere a ponderii statelor periferice până în anii ’90, când a avut loc un reviriment al spațiilor periferice odată cu sporirea numărului de state ca urmare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
corespunzătoare securității sale în raport cu situația sa geografică” . Ocupând în 30 ianuarie 1933 funcția de cancelar, Hitler a modificat brusc politica externă a Germaniei și potrivit sloganului “dominația lumii sau prăbușirea”, a orientat-o împotriva tratatelor de la Versailles și a statu-qvoului postbelic. El a refuzat să accepte propunerile statelor învingătoare privind condițiile dezarmării și a amenințat că va părăsi conferința dacă nu se dă satisfacție pretențiilor germane. În acest sens, Titulescu declara: “Hitler ar putea fi violent în formă și intransigent asupra
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
omul fără tutelă, care nu-și găsește o confirmare proprie în mediul său își va găsi acest sprijin în propria conștiință gata oricând să-i afirme atotputernicia orgolioasă."3 În rest, atât cât ne-am putut da seama, exegeza camilpetresciană postbelică s-a cantonat în a afirma că un autor ale cărui deziderate sunt luciditatea, intuiția, nota de autentic și conștiința, nu are a da seama în fața tenebrelor inconștientului. Din multe puncte de vedere, afirmația ne apare îndoielnică. Un studiu recent
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de preconstituire a unor eventuale probe pentru instanță, în apărarea medicilor, drept contraargumente în cazul pacienților care susțin că nu au fost avertizați asupra anumitor aspecte. și în cercetare au avut loc progrese în mod etapizat. Cel puțin cercetarea clinică postbelică a evoluat în trei faze2. Prima, a pionieratului, corespunde anilor ’30, când progresele majore erau realizate de echipe modeste care manevrau, la patul bolnavului, un instrumentar redus și necostisitor; în acest context, proximitatea fizică și temporală, pe de o parte
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
acestuia au fost meritul lui Alexandru Lapedatu și al lui Dem. Ghika. Memoriul nu a fost tipărit, ci numai dactilografiat și înaintat Conferinței. Contribuțiile lui Alexandru Lapedatu au avut rezultate benefice asupra situației țării. Conferința păcii a recunoscut noile realități postbelice, respectiv noile granițe ale României Menționăm că tratatul de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, a consemnat actul desăvârșirii unității naționale, dreptul ei legitim asupra Transilvaniei, semnătura delegației maghiare constituind o garanție și un angajament al respectării acestui tratat. La
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și în unele state din peninsula arabă (Arabia Saudită, Kuwait, Irak), grevate de puternicele tradiții islamice. c. Mortalitatea generală se încadrează tendinței generale de scădere la nivel planetar, determinată în majoritatea statelor arabe de îmbunătățirea condițiilor materiale și medico-sanitare în perioada postbelică. Acest parametru a cunoscut mai multe tipuri de evoluție, fiind responsabil de continuarea creșterii demografice în aceste țări, în condițiile tendințelor de scădere a natalității. Majoritatea au evoluat după modelul scăderii progresive a mortalității de la valori de 20-22‰ în anii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
1950-1960 la valori situate sub pragul de 7-8‰ în anii 2000. În această categorie se încadrează cele mai multe state petroliere (Arabia Saudită, Kuwait, Irak, Egipt, Libia,Algeria, Maroc), dar și alte state arabe în care scăderea ratei mortalității a pornit de la valori postbelice inițiale ceva mai mici (1518‰): E.A.U., Iordania, Siria. Cele mai frapante și dramatice tipuri de evoluție sunt cele din statele arabofone paupere, care pornind de la valori de peste 30‰ în anii ’50, au ajuns în prezent abia la 16-18‰ (Ciad
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în anumite momente ale anului, așa cum sunt pelerinajele la Mecca, Medina, Ierusalim, Najaf ș.a.Acestea au determinat dezvoltarea unor rețele de servicii: transport, alimentație rituală, cazare (uneori în cvartale separate pentru sunniți și șiiți - la Mecca). Chiar și în epoca postbelică au avut loc o serie de deplasări definitive, sub forma colonizărilor, efectelor purificărilor etnice și regrupărilor de populație. Astfel, colonizările cu scop etno-politic organizate de Israel în Teritoriile palestiniene ocupate în 1967, au adus între 1968 - 1983 cca. 160.000
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]