2,303 matches
-
mai mult sau mai puțin alegoric în tușe demonice ca încarnare a diavolului. În același timp, IICCMER lucrează la condamnarea juridică a protagoniștilor umani găsiți responsabili pentru comiterea crimelor regimului comunist. Tandemul Raport-IICCMER constituie așadar strategia pentru care societatea românească postcomunistă a optat să își regleze conturile cu trecutul comunist, luându-l în stăpânire prin intentarea unui proces de criminalizare în urma căruia a fost condamnat istoric și juridic. În paralel, pe un plan mult mai simbolico-spiritual, fostul regim comunist a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată de comisionarea și asumarea Raportului de condamnare a comunismului de către Președinția României
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care dimensiunea temporală se împletește cu cea spațială în structurarea memoriei istorice a unei comunități. O altă lipsă care a sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal și tipul cetățeanului ideal imaginate și promovate de elitele puterii. În fine, tabloul deficiențelor trebuie completat cu absența revistelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Vasile Conta" al Academiei Române, 2012; Noi și postcomunismul (2012). A coordonat Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013) și Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015). A coordonat, împreună cu Daniel Șandru, volumele Massmedia și democrația în România postcomunistă (ediția I în 2011; ediția a II-a revăzută și adăugită, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011), Zece exerciții de inginerie constituțională (2013). A realizat împreună cu Mircea Mureșan lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția (2014). Doru Tompea este
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dacă s-ar putea, mulți din marii noștri analiști ar înterzice sociologia și sondajele, singurele elemente care le distrug perfecțiunea unei lumi născută în discurs. Nu doar sondajele au creat ideea unei nostalgii față de trecut sau a pericolului unei reverii postcomuniste. Un mod de diferențiere preferat de noua elită, după 1989, a fost distanțarea de masa care este nostalgică după comunism. Exasperarea că rămânea la putere Iliescu și PDSR i-a făcut pe mulți sprijinitori ai opoziției de atunci să vorbească
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să se confrunte cu lipsa unui viitor previzibil. Muncitorimea din fabrici și chiar muncitorii agricoli din IAS-uri se confruntă cu o pierdere de identitate. Pentru aceștia răspunsul la întrebările legate de modul în care trăiau înainte de 1989 în comparație cu perioada postcomunistă se poate baza chiar pe referințe concrete. Comparația dintre perioade poate crea, în cazul acestor oameni, afectați de polarizare socială, o nostagie reală ca formă de respingere a unui prezent în care nu își găsesc locul. În fine, există și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cei din celelalte centre pentru libertățile pe care și le îngăduia. Nu intrăm în prea multe amănunte, fiindcă s-a povestit pe larg despre acest subiect în volumul pe care l-am realizat, De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă 14. Aș vrea totuși să vorbim despre acțiunile Securității asupra persoanelor implicate în presa studențească și, implicit, împotriva publicațiilor. De această dată, dumneavoastră veți fi cel ce va vorbi și din documente. D. T.: Spre ilustrare, aș vrea să prezint
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
căzut tocmai când a umblat la baza piramidei lui Maslow. D. T.: Ceea ce s-a realizat în comunism nu a făcut Ceaușescu, cum se tot spune, ci tot oamenii aceștia amărâți. Eu am fost decepționat de primii ani de guvernare postcomunistă, lucru pe care i l-am spus și domnului Iliescu la vreo două întâlniri de după '90. Investițiile acelea uriașe care s-au realizat, eforturile financiare și umane ieșite din comun (sistemul de irigații, canalul Dunăre-Marea Neagră) tot românii le-au
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Galele Amfiteatru Horațiu Mălăiele - Participant la Galele Amfiteatru Florian Pittiș - Participant la Galele Amfiteatru Doru Tompea și Sorin Bocancea Bibliografie I. Lucrări generale Antohi, Sorin, "Dialog: egoistorie, microistorie, istorie", în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014. Betea, Lavinia, Partea lor de adevăr, Editura Compania, București, 2008. Betea, Lavinia; Diac, Cristina; Mihai, Florin Răzvan, Țiu, Ilarion, Viața lui Ceaușescu cu volumele: Ucenicul Partidului, 2012, Fiul poporului, 2013 (Editura Adevărul Holding) și Tiranul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Armanca, Brândușa, Frontieriștii. Istoria recentă în mass-media, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Curtea Veche, București, 2011. Bîrsan, Angela, Dreptul la singurătate, Editura Promaris Print, Băile Tușnad, 2008. Bocancea, Sorin (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014. Bocancea, Sorin, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceaușescu 1965-1989. Geniul Carpaților, Editura Polirom, Iași, 2011. Călinescu, Alexandru, "La Dialog cu cenzura", în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2014. Bocancea, Sorin, Noi și postcomunismul, Editura Institutul European, Iași, 2012Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceaușescu 1965-1989. Geniul Carpaților, Editura Polirom, Iași, 2011. Călinescu, Alexandru, "La Dialog cu cenzura", în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014. Ceaușescu, Nicolae, Expunere cu privire la Programul PCR pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și viață privată, Alina Hurubean (coord.) Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop 1 Până în prezent, în cadrul proiectului au apărut: Sorin Bocancea (coord,), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014); Sorin Bocancea, Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția (2014); Alina Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată (2015); Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, filele 94-95. 13 Tabel nominal cuprinzând propuneri pentru rezerva de cadre, Dosar 105, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1987, fila 8. 14 Sorin Bocancea, De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014. 15 Cătălin Enică era atunci redactorul-șef al revistei. 16 Sorin Antohi, "Dialog: egoistorie, microistorie, istorie", în Sorin Bocancea, op. cit., pp. 93-115. 17 Alexandru Călinescu, "La Dialog cu cenzura", în Sorin Bocancea, op. cit., pp. 71-78
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
reprezentate ale exprimării de sine, precum clusterul țărilor anglo-saxone, Europa protestantă și Europa catolică sau, la celălalt pol, din culturi care întrețin valorile supraviețuirii și pe cele tradiționaliste, precum clusterul reprezentat de țările situate în Africa, Asia de Sud și Europa estică postcomunistă (vezi figura 11). Totodată, teoriile modernizării sistematizate de R. Inglehart și colaboratorii săi (Inglehart, 1997; Inglehart, Welzel, 2005; Welzel, Inglehart, 2010) semnalează și o importantă mutație în cohortele generaționale, descriind cum generațiile mai tinere optează în mai mare măsură pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
exprimării de sine și cele rațional-seculare (vezi figura 12). Pe de altă parte, o analiză a mutațiilor opțiunilor valorice din ultimii ani evidențiază, în egală măsură, o moderată reîntoarcere către valorile tradiționale. Fenomenul e cu atît mai pronunțat în Europa de Est postcomunistă, în care costurile tranziției către modelul democrației liberale sînt mai dureroase decît în alte arii culturale, fiind însoțite și de o revenire mai pronunțată către valorile subzistenței. Așadar, modernizarea nu este un fenomen liniar: cînd o societate a integrat exigențele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care se structurează orientarea valorică și atitudinală a diverselor straturi generaționale în aria de vest a țării, încercînd să evidențiem specificitatea strategiilor identitare ale tinerilor vs cele ale vîrstnicilor, într-un context social-istoric
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evidențiem specificitatea strategiilor identitare ale tinerilor vs cele ale vîrstnicilor, într-un context social-istoric aflat în prefaceri profunde. Prezentăm succint bilanțul acestor cercetări derulate în trei etape succesive, între 2002 și 2010, asupra transferurilor valorice și atitudinale transgeneraționale din România postcomunistă, urmărind impactul unui eveniment istoric "de ruptură" Revoluția din 1989 asupra articulării atitudinilor fundamentale și valorilor sociale împărtășite. Trăsăturile psihologice articulate prin intermediul evaluării atitudinilor sociale examinate în cadrul acestei cercetări au fost: independență-interdependență; stimă de sine; internalism-externalism; autodeterminare, la care s-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comparării națiunilor individualiste sau colectiviste, în încercarea de a sublinia patternuri proprii de autodezvăluire, așa cum este cazul numeroaselor analize interculturale realizate asupra unor eșantioane din Statele Unite și Japonia, sistematizate tot de R. Goodwin și colaboratorii (1999), sau în țările Europei postcomuniste (Goodwin, Gaines, 2004). O altă parte a studiilor a fost dedicată diferențelor în abilitatea de autodezvăluire ca rezultat al socializării diferite și al însușirii diferențiate cultural a rolurilor de gen (Hargie et al., 2001). Autodezvăluirea, privită drept capacitate a actorului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dorințelor personale sînt teme considerate neadecvate pentru a fi aduse în discuție cu membrii unei culturi percepute ca "străine" sau cu persoane necunoscute (McHugh, 2003; Barry, Bernard, Beitel, 2009). Un corpus aparte de cercetări a investigat tema autodezvăluirii pentru țările postcomuniste. Lumea Europei Centrale și de Sud-Est este teritoriul geopolitic și social în care cele mai adînci legături interpersonale erau îndeaproape supravegheate și puteau reprezenta o sursă pentru șantaj din partea puterii comuniste, care întreținea o atmosferă de teamă și neîncredere în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
minte ideea inutilității efortului individual. Perceperea unei autoeficiențe scăzute împiedică dezvoltarea unor relații satisfăcătoare și suportive, întrucît individul își autoinduce expectanța eșecului în relațiile interpersonale. O asemenea moștenire este cu atît mai dăunătoare în aria geopolitică postsovietică, cu cît țările postcomuniste se află într-o dureroasă tranziție de la experimentul comunist eșuat înspre modelul democrației liberale, proces în care nu trebuie reconstruite numai instituțiile și adecvate politicile publice la adevăratele nevoi ale cetățeanului, ci pur și simplu trebuie regăsit și reîngemănat "cetățeanul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Autorii și autoarele textelor fie au deja o carieră consolidată și o expertiză recunoscută în domeniul lor de specialitate, fie se află pe traseul construcției și consolidării carierei. Autorii români au în comun faptul că au trăit experiența comunistă și postcomunistă, fie ca adulți, fie ca tineri elevi sau studenți. Majoritatea autorilor și autoarelor au și experiența parentalității, șase dintre aceștia nu au cunoscut încă această ipostază de viață. Vârstele autorilor/autoarelor se situează în intervalul 30-70 de ani, cu următoarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
delimita două mari perioade, aproximativ egale ca și alocare temporală: primii douăzeci de ani (1970-1990) sunt anii de socializare primară și formare școlară petrecuți în perioada comunistă, iar ultimii douăzeci și cinci de ani și până în prezent (1990-2015) coincid cu perioada tranziției postcomuniste. Așadar, am crescut și m-am format, până la vârsta de 19-20 de ani, într-un regim comunist care impunea roluri de gen tradiționale, asimetrice și inegal valorizate social, dar acceptate ca "un dat natural". Această stare de fapt era camuflată
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ideologiei (2009); Sub semnul paradoxului cotidian (2010); Teorie politică și ideologie (2011); Ipostaze ale ideologiei în teoria politică, (2014); volume coordonate: Sinteze de știință politică, (2012); (împreună cu Cristian Bocancea), Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011); Mass-media și democrația în România postcomunistă (2011); (împreună cu Sorin Bocancea). Elena VELESCU (n. 1982) este asistent universitar doctor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iași. Domenii de cercetare: literatura comparată, cultura și civilizatie europeană, antropologie și istorie a ideilor, limba
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]