5,162 matches
-
20 „Predestinarea” științifică și responsabilitățile cercetătorului, designerului și managerului de curriculum educațional 23 Sensuri și semnificații operaționale 24 Definiții și înțelesuri antice 24 Definiții și înțelesuri medievale 24 Definiții practice moderne și contemporane 25 Conflictul definițiilor și orientărilor din perspectivă postmodernă 25 Divergența teoriilor 26 Lista lui Eisner și Valance 26 Cartografierea lui Kliebard 27 Pentru o definiție și o teorie generală a curriculumului 27 Note și referințe bibliografice 28 Capitolul I. O viziune exhaustivă asupra curriculumului educațional 33 1.1
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
centrat pe competențe și capacități 225 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curriculară 226 12.11. Produsele curriculare moderne 228 12.12. Microproiectul pedagogic ca produs curricular modern 232 Note și referințe bibliografice 232 Capitolul XIII. Preludii la simfonia curriculară postmodernă 235 13.1. Antimodernismul 235 13.2. Eșecul științei pozitive a curriculumului 237 13.3. Viziuni și modele curriculare bizare 238 13.4. Nașterea „curentelor curriculare distructive” 240 13.5. Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumului 242 13.6
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
5. De la „curriculumul caricaturizat” la „curriculumul înnobilat” 266 14.6. Atacurile „perfidului Albion” asupra curriculumului american 268 14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului modern 270 Note și referințe bibliografice 273 Capitolul XV. Stenochoria și metamorfozele curriculumului educațional în era postmodernă 277 15.1. Despre un realism halucinant 278 15.1.1. Un alt mod de a gândi 278 15.1.2. De la realismul practic la hiperrealitate 280 15.1.2.1. Teorema de incompletitudine 281 15.1.2.2. Experimentul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
incompletitudine 281 15.1.2.2. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosen 282 15.1.2.3. Teorema lui Bell 283 15.1.2.4. Teoria bootstrap 283 15.1.3. Creierul liber și buimac 285 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă 289 15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne 292 15.2.1. Expansiunea „imperială” 292 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne 294 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Einstein-Podolsky-Rosen 282 15.1.2.3. Teorema lui Bell 283 15.1.2.4. Teoria bootstrap 283 15.1.3. Creierul liber și buimac 285 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă 289 15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne 292 15.2.1. Expansiunea „imperială” 292 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne 294 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism 306 15.3.2. „Stafia rezistenței” și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bootstrap 283 15.1.3. Creierul liber și buimac 285 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă 289 15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne 292 15.2.1. Expansiunea „imperială” 292 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne 294 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism 306 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale” 311 15.3.3. McCarthy și imposibilitatea curriculumului multicultural 313 15.3
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă 289 15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne 292 15.2.1. Expansiunea „imperială” 292 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne 294 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism 306 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale” 311 15.3.3. McCarthy și imposibilitatea curriculumului multicultural 313 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne 317 15.3.5
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism 306 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale” 311 15.3.3. McCarthy și imposibilitatea curriculumului multicultural 313 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne 317 15.3.5. Max van Manen și cercetarea curriculară fenomenologică 319 15.3.6. Elaborarea hermeneutică a curriculumului fenomenologic 325 15.3.7. Cherryholmes și utopia curriculumului poststructuralist 330 15.3.8. Doll jr. și postmodernizarea modernismului 334 15
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lume și idealurile ei 358 15.4.3.3. Genunea culturală și nașterea postmodernismului 361 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional 362 15.4.3.5. Postmodernismul și constructivismul 364 15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmoderne 365 Note și referințe bibliografice 371 În loc de încheiere. Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului 397 Note și referințe bibliografice 407 Bibliografie selectivă 409 Precizare propedeuticătc "Precizare propedeutică" Prevenim cititorul că în paginile care urmează este prezentată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modern s-a pomenit în fața unor tipuri de curricula care nu se supuneau regulilor, care erau „diforme”, „nonformale”, „monstruoase” chiar, pe care le-a descris de regulă în termeni negativi. Informatizarea societății din ultimele decenii ale secolului XX și gândirea postmodernă a aruncat însă asupra lor o altă lumină. Curriculumul modern a fost supus unor contestații virulente. La începutul secolului XXI asistăm la ruinarea sa și înlocuirea cu numeroase curricula postmoderne. Dar și acestea se dovedesc mult prea extravagante pentru a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Informatizarea societății din ultimele decenii ale secolului XX și gândirea postmodernă a aruncat însă asupra lor o altă lumină. Curriculumul modern a fost supus unor contestații virulente. La începutul secolului XXI asistăm la ruinarea sa și înlocuirea cu numeroase curricula postmoderne. Dar și acestea se dovedesc mult prea extravagante pentru a nu stârni noi suspiciuni. Mai ales tendința gândirii postmoderne de a înlocui obiectivitatea cu subiectivismul și raționalitatea cu iraționalismul generează spaime. Astfel încât anticipăm că doar sinteze îndrăznețe, „ultramoderne” vor putea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculumul modern a fost supus unor contestații virulente. La începutul secolului XXI asistăm la ruinarea sa și înlocuirea cu numeroase curricula postmoderne. Dar și acestea se dovedesc mult prea extravagante pentru a nu stârni noi suspiciuni. Mai ales tendința gândirii postmoderne de a înlocui obiectivitatea cu subiectivismul și raționalitatea cu iraționalismul generează spaime. Astfel încât anticipăm că doar sinteze îndrăznețe, „ultramoderne” vor putea conduce la apariția de curricula polivalente, pentru formarea lui multidimensional man, a „omului total”... În paginile care urmează vom
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Astfel încât anticipăm că doar sinteze îndrăznețe, „ultramoderne” vor putea conduce la apariția de curricula polivalente, pentru formarea lui multidimensional man, a „omului total”... În paginile care urmează vom urmări această devenire descriind curricula implicite, curricula clasice, curricula moderne și curricula postmoderne. Apoi vom consemna tendințele evolutive și propria concepție cu privire la optimizarea curriculară în prezent și în viitor. Vom analiza aceste evoluții în spațiul educațional euroatlantic - ceea ce ne va obliga să urmărim procesele similare din România. Or, acestea din urmă comportă un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cele imaginare, de la cele social-politice până la cele ale intimității individuale. După toate aparențele, realitatea însăși s-a modificat. La începutul secolului XXI nu mai trăim în realitatea bine știută a istoriei moderne, ci în ceea ce unii au numit hiperrealitatea istoriei postmoderne. Acest cataclism nu putea ocoli școala, educația și, bineînțeles, teoria curriculumului educațional. El a generat tărăboiul teoretic și practic botezat de Pinar „cacofonia curriculumului”. Înainte de a-l desluși și a găsi oaze de lumină în jungla ideatică a noii teorii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
jungla ideatică a noii teorii a curriculumului, este necesar să luăm în seamă năucirea provocată de ea în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în izolare aproape totală de confruntarea de idei din teoria modernă și teoria postmodernă a curriculumului. Cu excepția câtorva teoreticieni de elită, educatorii români au fost luați prin surprindere de suflul „bombei curriculare” care a explodat la sfârșitul secolului XX. De aceea trebuie să începem aceste studii cu multe lămuriri prealabile. Acestea încă n-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
d) Care este stadiul atins de teoria curriculumului ca știință a educației? Ce teze se confruntă? Sunt ele fatalmente ireconciliabile? e) Ce deosebiri de fond există între curriculumul clasic și curriculumul modern? Ce discontinuități catastrofice există între acestea și curriculumul postmodern? Ce urmează după postmodernism și postmodernitate? f) Au determinat postmodernitatea și postmodernismul „moartea curriculumului modern” - declarată recent? g) Există „căi de ieșire”, „punți de continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală a curriculumului pentru școala și educația secolului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernitatea și postmodernismul „moartea curriculumului modern” - declarată recent? g) Există „căi de ieșire”, „punți de continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală a curriculumului pentru școala și educația secolului XXI, pe ruinele curriculumului modern, cu „cărămizile” gândirii curriculare postmoderne? ș.a. Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumuluitc "Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumului" Clarificări etimologicetc "Clarificări etimologice" Expresia curriculum educațional s-a impus în pedagogia europeană abia în anii ’50 ai secolului XX. Ea circulă de aproape două secole în literatura pedagogică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obțină un plus de eficiență prin întemeierea științifică, pe fenomene naturale ale învățăturii, a procesului curricular ca atare. Curriculumului by objectives i s-a atașat un curriculum centrat pe learner. Împotriva acestor limitări s-au răzvrătit postmoderniștii, determinând apariția practicilor postmoderne la sfârșitul secolului XX. În moduri diferite, acestea readuc în actualitate paideia elină prin diverse teorii și modele de design curricular by man. Deocamdată, aceste proiecte generoase par utopice. În orice caz, sunt lipsite de responsabilitatea anankeică. Într-adevăr, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Termenul curriculum a fost folosit cu mai multe sensuri încă de la începuturile sale. Îl vom găsi definit și utilizat cu anumite înțelesuri în ceea ce Pinar și colaboratorii săi (2001) au numit „epoca modernă”, pe care au deosebit-o de „epoca postmodernă” a civilizației euroatlantice 27. În capitolele acestei cărți se va putea urmări pe larg acest progres semantic. Deocamdată vom reține doar câteva sensuri și definiții practice sugestive, utile pentru înțelegerea clară a demersurilor următoare. Definiții și înțelesuri anticetc " Definiții și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
folosite de școală pentru a completa și perfecționa formarea”; • definiția extinsă: „Curriculumul este ansamblul experiențelor școlare și din afara școlii ale celui aflat în proces de formare”40. Conflictul definițiilor și orientărilor din perspectivă postmodernătc "Conflictul definițiilor și orientărilor din perspectivă postmodernă" După cum se poate constata, în ciuda unei anumite convergențe, nu s-a putut ajunge la o definiție unanim acceptată în teoria științifică a curriculumului. Încă din 1979, Goodlad a observat că există tendința de a atribui, cu funcție de epitet, numele de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
centrat pe learner” și ai individualizării instruirii; tehnologizanții sunt adepți ai filosofiei progresiviste și ai „reconstrucționismului social”, având cu aceștia numeroase convergențe. Lista lui Eisner și Valancetc "Lista lui Eisner și Valance" Eisner și Valance (1974) au propus o listă postmodernă cu cinci orientări care merită detaliată. „Pentagrama câmpului curricular” cuprinde: • orientarea cognitivistă: Teoreticienii acesteia susțin că un curriculum trebuie să dezvolte un repertoriu de abilități cognitive care pot fi aplicate unui câmp larg de probleme teoretice și de viață; • orientarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reclamele etc.? Despre originile, evoluția și impactul gândirii postmoderniste cu educația și școala vom stărui în capitolele următoare. Subliniem aici că ea a generat teorii ale curriculumului radical diferite de cele moderne. În același timp, în mod surprinzător, gândirea curriculară postmodernă reușește să reînvie concepte și practici pedagogice care păreau înmormântate de secole. În anul 2000, un reprezentant de seamă al curentului, David Solomon 10, reușește să identifice opt direcții fundamentale de reconstrucție postmodernă a gândirii și practicii curriculare - ca soluție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
același timp, în mod surprinzător, gândirea curriculară postmodernă reușește să reînvie concepte și practici pedagogice care păreau înmormântate de secole. În anul 2000, un reprezentant de seamă al curentului, David Solomon 10, reușește să identifice opt direcții fundamentale de reconstrucție postmodernă a gândirii și practicii curriculare - ca soluție la provocările noului secol. Nu le vom detalia aici, întrucât sunt expuse pe larg în capitolul indicat mai sus. Precizăm însă că toate cele opt direcții sunt derivate din teza nedemonstrabilă (dar incontestabilă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
confundat-o cu neorousseauismul și nondirectivismul de la începutul secolului XX. Dar gândirea lui Habermans, Foucault și Derrida nu au nimic de-a face cu pledoaria mistică și naivă a lui Hellen Kay în favoarea „sfântului Copil”; iar sugestiile de proiectare curriculară postmodernă ale unor cercetători precum David Solomon nu conțin nimic similar principiilor nondirectiviste promovate de A.S. Neill la școala lui de „copii fericiți” de la Summerhill. Plezirismului cinic și libertinajului pedagogic nondirectivist, gândirea postmodernă le opune gravitatea trăirii într-o lume halucinantă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în favoarea „sfântului Copil”; iar sugestiile de proiectare curriculară postmodernă ale unor cercetători precum David Solomon nu conțin nimic similar principiilor nondirectiviste promovate de A.S. Neill la școala lui de „copii fericiți” de la Summerhill. Plezirismului cinic și libertinajului pedagogic nondirectivist, gândirea postmodernă le opune gravitatea trăirii într-o lume halucinantă și provocatoare. Efortul de a proiecta și a oferi practicii școlare și vieții curricula postmoderne exhaustive este, adesea, disperat. Ca urmași demni și profunzi ai existențialiștilor, gânditorii postmoderniști se exprimă dramatic și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]