3,550 matches
-
să-și schimbe locația. Astfel, datorită liniștii ambientale, a peisajului natural variat și a dorinței de a fi departe de agitația cotidiană, mulți practicanți ai joggingului caută suprafețe de teren variate, aflate de regulă în afara orașelor, pe terenuri, cărări și poteci aflate în zone împădurite sau pe plaje, în cazul zonelor de litoral. Unul dintre motivele acestei alegeri a practicanților de jogging este și suprafața pe care pot alerga, în aceste locații traseele pe pământ sau pe iarbă oferind o absorbție
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Pantofi sport cu cele două variante de echipamente speciale pentru asigurarea stabilității în joggingul pe timp de iarnă Nu putem susține același lucru și despre lanțurile antiderapante pentru pantofii sport, mai ales atunci când stratul de zăpadă este foarte subțire sau poteca pe care se aleargă nu mai prezintă zăpadă afânată, ci topită sau înghețată. În acest caz, va exista un oarecare disconfort dacă se va apela la asocierea de pantofi sport cu lanțuri antiderapante. Joggingul pe zăpadă cu rachete speciale Această
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
o alta, ivită În arealul nostru autohton. Ne avântăm, Într-o plicticoasă după amiază de duminică, prin pădurea Bârnovei, pe un drum forestier, spre străfundul pădurii, din simpla curiozitate de a vedea ce se poate Întâmpla. Mașina alunecă ușor pe poteca Îngustă străjuită de bălării pestriț colorate și inedit mirositoare. Înaintăm kilometri buni prin aerul tare, ozonat, al stejarilor și fagilor seculari. Dintr-o dată, un iepure saltă Înaintea noastră, tăindu-ne calea. Dom-le, Îmi zic, mai sunt și jivine pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atac regulile, să pun În loc norme noi. Nu sunt așa de statornic pe drumul arătat de alții, nu mă fixez prea ușor pe calea de mijloc, mai privesc În dreapta și În stânga, Îmi place să cred că mai sunt și alte poteci, că se poate și altfel. Am luat de bune ceea ce se scrie În Scriptură: Știu faptele tale; că nu ești nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte! Astfel, pentru că ești căldicel - nici fierbinte, nici rece - am
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
bucureștene pentru excentricitatea sa. Spre a nu mai vorbi despre absolut uluitoarea și foarte dandy aplecare a poetului rozelor pentru sporturile la modă: „Macedonski este cel dintâi scriitor român care face sport, dar nu În chip tradițional, călătorind sau bătând potecile de munte ca Hogaș, ci În chipul cel mai modern cu putință. Byron aduce la Veneția 4 cai de călărie și Înoată noaptea În lagună, D’Annunzio pilotează avionul, Montherlant ia parte la cursele de tauri și Macedonski, cu nimic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
et " izbăviți " (littéralement : " délivrés), pour des raisons de conservation de la mesure du vers. Pietre-n cale, mereu pietre. Nime-n beznă nu mă-ndreaptă. Pan' la tine nicio piatră nu mai vreasă-mi fie treaptă. Pietre sunt și iarăși pietre. Pe poteca mea de dor, greu se lasă, greu se lasă Dumnezeul pietrelor. (Cântec în noapte) (Blaga, 2010 : 381) Pierres sur la route. Dans le noir personne ne dirige mă marche. Jusqu'à țoi toutes leș pierres refusent d'être mes marches
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Strigat în pustie/Cri dans le désert) (Miclău, 1978 : 233) ; " dor " " désir " (Poeții/Leș poètes) (Miclău, 1978 : 453) ; " doruri el n-are " " îl n'éprouve aucun désir " (Nu crede tu vântului/ Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507) ; " pe poteca mea de dor " " sur le sentier de mon désir " (Cântec în noapte/Chanson dans la nuit) (Miclău, 1978 : 515). La métaphore suprême du " dor ", dans la poétique de Blaga est " dorul-dor ", traduit par le " désir-désir " : " Nesfârșit e dorul-dor,/Bate-n
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du vaincu. " (Veac/Siècle) (Miclău, 1978 : 357). Le fragment fait allusion à un événement biblique : après la crucifixion, la chemise de Jésus a été tirée au sort. L'image de la crucifixion devient support pour la création de métaphores : " Pe toate potecile zilei/cu surâs tomnatic/se răstignesc singuri/Cristoși pe cruci de arin. " " Avec un sourire d'automne/sur tous leș sentiers du jour/se crucifient seuls/leș grands Christs sur des croix d'aulne. " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359) On
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 107. (Texte source : " Sat al meu, ce porți în nume/sunetele lacrimei,/la chemări adânci de mume/în cea noapte te-am ales că prag de lume și poteca patimei. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 224). 785 V. Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, sélection, traduction et avant-propos par Paul Miclău; préface et note biographique par Romul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și Marina Roman, Dimitrie se călugărește în 1823 la mănăstirea Neamț. Vine la București în același an și intră la tipografia de la Cișmeaua Mavrogheni, lucrând mai târziu ca zețar pentru I. Heliade-Rădulescu. Dornic de instruire, va fi sprijinit de Eufrosin Poteca și de episcopul Ilarion al Argeșului. După „cursul normal” de pregătire a învățătorilor de la „Sf. Sava”, urmat în 1831, D.R. desfășoară o bogată activitate didactică și culturală la Buzău, ca profesor (1832-1843) și conducător al tipografiei Episcopiei, continuând la București
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
între 275-900, noi nu cunoaștem numele nici unei personalități autohtone, creatoare de istorie. Cercetătorul care vrea să abordeze acest mileniu încărcat de tăceri din istoria noastră se trezește brusc afundat, cu sau fără voia sa, într-o pădure întunecoasă, lipsită de poteci, trebuind să-și deschidă singur drum prin hățișurile acesteia. El este silit, nu o dată, în lipsa documentației, să recurgă la intuiție pentru a desluși sensul evenimentelor sau faptelor. Cu toate acestea, asupra noastră, ca și asupra oricărui iubitor de istorie românească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cei ce duc viață nomadă, numiți în limba populară vlahi" (Anna Comnena). Acești nomazi erau păstori vlahi transhumanți, care locuiau în părțile centrale ale Munților Haemus și în Rodopi. Vlahii din Haemus aveau un rol însemnat, ei îi călăuzeau pe potecile munților pe cumani, deducem că locuiau în partea de est, în fața Dobrogei. În același timp, un fruntaș al vlahilor, Pudilă, îl vestea pe împărat, aflat la Anchialos, pe litoralul Mării Negre, despre trecerea cumanilor peste Dunăre. Dar, în general, stăpânirea bizantină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Ecoturism din România (AER) consideră principalele destinații ecoturistice din România ca fiind: Țara Dornelor, Țara Hațegului, Apusenii, Delta Dunării, Băile Tușnad, Târnava Mare, Țara Branului, Țara Lăpușului Și Dobrogea de Nord-Munții Măcin. Pe lângă aceste destinații, AER promovează Și patru poteci tematice: cărarea naturii, în Țara Hațegului/Parcul Național Retezat; poveștile Măcinului, în Parcul Național Munții Măcinului; 12 Apostoli, în Parcul Național Călimani; poveștile pădurii, în Parcul Național Defileul Jiului (http://www.eco-romania.ro/ro/ecoturism/poteci-tematice, accesat la 14.04
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
turistice existente în interiorul ariilor naturale protejate, generând cantități impresionante de deșeuri; vandalizarea panourilor indicatoare sau informative, a plăcilor Și stâlpilor de pe traseele turistice; distrugerea elementelor geologice Și geomorfologice; degradarea obiectivelor turistice (naturale sau antropice) prin inscripții; deranjarea speciilor faunistice; degradarea potecilor prin eroziune în zonele intens circulate (INCDT, 2009a: 10-11). O problemă „modernă” este punerea în pericol a zonelor naturale de traficul ATV-urilor Și motocicletelor off-road, din ce în ce mai des întâlnite, în special în zonele montane. În 2008, Senatul României a legiferat
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
1996; Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999). Dicționar bibliografic (în colaborare cu Diana Zărie), Timișoara, 2000. Repere bibliografice: Radu Enescu, C.C. Platon, F, 1985, 4; Radu Călin Cristea, La drumul mare al prozei scurte, F, 1985, 5; Ioan Groșan, Drumuri și poteci, AFT, 1985, 9; Rodica Oprean, Îndemn la visare, „Paralela 45”, 1997, 11; Popa, Ist. lit., II, 647. D.B.-D.
BIRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
pentru o lucrare oficială. Bătălia de la Lucerna este descrisă cu detașare, insă putem remarcă dramatismul situației: "Trebuie să mărturisesc că nu am fost niciodată în viața mea mai îngrozit [...] În cele din urmă, traversând un izlaz, am ajuns pe o poteca. Unul dintre căpitanii noștri, un saxon și un domn, si a împușcat plin de curaj calul și și-a chemat oamenii să i se alăture și să apere drumul. Dar dușmanii ne-au atacat plini de furie. Însă saxonul, după ce
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nuanțe, dar dezvăluie ceea ce vorba gândită cenzurează. Ne-am oprit în fața terasamentului de cale ferată. În depărtare, se vedea apropiindu-se un tren lung de marfă. Adesea, un convoi gâfâind rămânea nemișcat în locul acela, barându-ne pentru un scurt moment poteca. Obstacolul acela, impus probabil de vreun acar sau de un semafor, ne amuza. Vagoanele înălțau un zid gigantic, acoperit de praf. Un val gros de căldură venea de la pereții lor expuși la soare. Și, din depărtare, doar fluieratul locomotivei rupea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
urcat pe scări. În clipa aceea, trenul s-a pus în mișcare. Am traversat palierul alergând. Eu încă aș mai fi putut să sar. Dar Charlotte nu... Am rămas în deschizătura care se umplea de un vânt din ce în ce mai puternic. Traseul potecii noastre s-a pierdut în imensitatea stepei. Nu, nu eram neliniștiți. Știam că o gară sau alta avea să oprească goana trenului nostru. Mi se părea că Charlotte era, într-un fel, mulțumită de aventura noastră neprevăzută. Privea câmpia învolburată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
semnalul: trei focuri de armă, trase unul după altul. Cei trei s-au despărțit. În câteva clipe au dispărut În desișul pădurii, fiecare urmându-și drumul dinainte stabilit. Gheorghe Olaru, unul dintre ei, Înainta voinicește, cu pușca la umăr, pe poteca ce șerpuia pe marginea pârâului. Din când În când, se oprea și cerceta cu privirea locurile tainice ale desișurilor. Nimic deosebit. În Împrejurimi era o liniște deplină. Nu se auzea decât freamătul ușor al frunzelor copacilor. În depărtare Însă, dinspre
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
necrezărei în inima lui și a mușcat-o, încît trebuie să turbe de nu vom arde rana... arde cu mustrări {EminescuOpVIII 151} și cu aduceri aminte... (cugetînd) Un cap de va cădea începutul e făcut celelalte urmează... Ce alunecoasă e poteca răului! (tare) Maio! MAIO Portare! ARB[ORE] Tu zici că-n curtea cea neagră pe țărmurii mărei, acolo petrece gândirea lui. MAIO Se vede. Altfel neci gândirea lui n-ar fi neagră și-mpietrită... De ar fi aceea o femeie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-și iasă din nou din liniștea lui tihnită și din pofta lui de plăceri. În an[ul] 1190 el începu o campanie bine înarmată și, lăsând la o parte orașul maritim Anchialos, ajunse pe drumuri cu înconjur și pe poteci în interiorul munților Emului. În vremea aceasta asanizii știuseră să folosească de pacea ce li se dăduse și întăriseră poziția lor după putință. Cetățile și orășelele din munte erau parte apărate cu ziduri și valuri proaspete, parte prevăzute cu cele cerute
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Capul să-l apleci, ’nainte să mergi, Iar seama să-ți iei, Că îți va ieși Lupul înainte, Să nu te spăimânte, Mâna să-ți întinzi, Bun frate să-ți prinzi, Că el iar că știe Sama pădurilor Și a potecilor Și a colinelor, înainte să mergi, Iar seama să iei. Că tot ’ț va ieși Vulpea înainte ; Mâna să ți-o-ntinzi, Bună soră s-o prinzi, Că ea iar că știe Tot sama pădurilor Și a apelor, înainte să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o „legare” a fiarei prin încercuire (de foc, de data aceasta) este vorba în unele variante ale baladei tip Iovan Iorgovan (sau Gruia lui Novac și șarpele). Monstrul este, în acest caz, un balaur care „a oprit drumurile, a stricat potecile” și a devorat 99 de voinici (sau a răpit o fecioară). Iorgovan, care trebuie „să deschidă drumurile”, își comandă la faur arme redutabile (buzdugan, sabie), dar ele se dovedesc ineficiente în lupta cu „șarpele negru”. Acesta se ascunde în pădure
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este călăuzit de fecioara Mielikki, stăpâna pădurilor, care îl ghidează (ca Ariadna pe Tezeu) printr-un „fir” de semne : Mândra fată-a celor codri, Sluga tânără din codru Arătatu-mi-a cărarea, îmi tot puse pari în cale, Așeză-n potecă semne, Mă călăuzi pe drumuri, Crestături făcu în arbori, Urme a săpat în steiuri, La ăst nobil urs, în ușă, Lângă preabogata lână (32, pp. 749-750). Odată ajuns față în față cu ursul, folosirea armelor războinice se dovedește a fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
noțiunilor. Labirintul silvestru și legarea magică prin rugă se regăsesc și în Epopeea lui Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui Huwawa, întâi el să le pășească. Ghilgameș străbate labirintul silvestru în căutarea monstrului tauromorf Huwawa. Urmând „calea arătată” și ajungând în fața fiarei, Ghilgameș se roagă zeului Șamaș, care îl „leagă” (82) pe monstru : Și îi e cu neputință să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]