1,967 matches
-
dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După ce, într-un moment de rătăcire, și-a ucis soția, Puiu Faranga (Rițiu) e internat de tatăl său, atotputernic ministru, într-un sanatoriu. Dar în loc să simuleze nebunia, tânărul dezvăluie, pradă remușcărilor, tainele căsniciei decise de tatăl său care dorea primenirea sângelui „limfatic”, cu vigoarea celui țărănesc. Mădălina i-a cucerit inima, dar l-a și adus în pragul nebuniei datorită barierei pe care a ridicat-o între ei. Pacientul se
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
imperiul s-au desprins deoarece regele nu le mai putea proteja. Ibbi-Sin a rămas la sfârșitul conducerii sale doar cu orașul Ur. În 2004 î.Hr., elamiții, împreună cu "„membrii triburilor din regiunea Shimashki din Munții Zagros”" (Stiebing 79) au ocupat și prădat Ur și l-au luat prizonier pe Ibbi Sin. El a fost dus în Elam unde a fost închis și unde a murit la o dată necunoscută.
Ibbi-Sin () [Corola-website/Science/323000_a_324329]
-
de morți și 40 de răniți. Ziarul loialist "New York Gazette and Weekly Mercury" a relatat la 17 ianuarie 1777, că pierderile americanilor la Princeton au fost de 400 morți și răniți. După ce au intrat în Princeton, americanii au început să prade orașul și carele britanice de provizii. Întrucât aflase că se apropie Cornwallis, Washington știa că trebuie să plece din Princeton. Washington dorea să pătrundă în New Brunswick și să captureze o ladă cu bani a britanicilor, ce conținea 70.000
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
biserica episcopală din Huși era ""arsă și prădată și cădzută la mare slăbiciune... cât au rămas numai piatra, nici case, nici chilii, nici ogradă prinpregiur"". Deși episcopul Sava (1709-1714) a făcut mari eforturi să o restaureze, turcii și tătarii au prădat-o și incendiat-o după bătălia de la Stănilești (1711) în așa fel încât nu au mai rămas decât zidurile goale ("numai piatra în jariște"). Dintr-un hrisov din 28 decembrie 1714 aflăm că domnitorul Nicolae Mavrocordat (1711-1715) a reușit să
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
un hrisov din 28 decembrie 1714 aflăm că domnitorul Nicolae Mavrocordat (1711-1715) a reușit să repare și să acopere biserica, construind ziduri de incintă și chilii în curte. Nici aceste lucrări nu au durat mult, deoarece în 1740 tătarii au prădat crunt biserica, jefuind-o de odoare. Într-un document din 12 septembrie 1740, domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) arăta că în timpul tulburărilor provocate de război, catedrala episcopală din Huși a fost prădată ""de toate
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
tătarii au prădat crunt biserica, jefuind-o de odoare. Într-un document din 12 septembrie 1740, domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) arăta că în timpul tulburărilor provocate de război, catedrala episcopală din Huși a fost prădată ""de toate bucatile și de toate odăjdiile bisăricii de oștile ce s-au petrecut pe acolo, fiind drum mare"". El îi acorda o serie de scutiri fiscale ""ca să să poată rădică să agiungă la stare ce să cade"". În anul
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Tigheciului, fără copaci mari, dar cu spini mulți, cu arbori deși și mici, în care dușmanul nu poate pătrunde. Nici boierii nu izbutiră să le cotropească răzășiile, nici tătarii din Bugeac, vecinii lor, nu-i speriaseră și nu-i putuseră prăda. A fost fiul lui Constantin și al Anei, născută Bantăș, care a fost a treia soție a lui Constantin Cantemir. Dimitrie Cantemir menționează cele 3 soții ale tatălui său: 1. Anastasia, nepoată de văr după tată a domnului Țării Românești
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
a circulat în graiul populației locale timp de secole . Moldovenii nicicând nu i-au zis Bender, ci au continuat să o numească Tighina. Drept dovadă ne servesc letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” relatează: La 1584 «când au prădat cazacii Tighina și au arsu», «niște cazaci au prădat sate din sus de Tighina» etc. Miron Costin în cronica sa meționează despre moartea în 1661, «La Tighina», a domnitorului Ștefăniță Lupu și despre faptul că «birul țării era legatu la
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
Moldovenii nicicând nu i-au zis Bender, ci au continuat să o numească Tighina. Drept dovadă ne servesc letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” relatează: La 1584 «când au prădat cazacii Tighina și au arsu», «niște cazaci au prădat sate din sus de Tighina» etc. Miron Costin în cronica sa meționează despre moartea în 1661, «La Tighina», a domnitorului Ștefăniță Lupu și despre faptul că «birul țării era legatu la Tighina pre acele vremi...». Destul de frecvent utilizează toponimul Tighina
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
tot la Bulboaca, în dimineața zilei de 19 ianuarie. Detașamentul de la Tighina este compus din 4 batalioane, un escadron și 2 baterii. La 18 ianuarie, Divizia 11 trimite un detașament la Orghiev (Orhei) unde trupe înarmate de sovietici devastau și prădau depozitele. Două batalioane de voluntari ce sunt îndreptate spre Chișinău și Tighina sunt atacate de inamic și dezarmate în localitatea Căinari (40 km la sud de Chișinău) deoarece comandantul nu dăduse ordin să tragă nici un foc în caz de întâlnire
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
unui punct de tranzit pe uscat. Așa a apărut orașul Stockholm la zona de contact dintre mare și uscat cu un dublu rol: economic (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent) și strategic (constituind un obstacol în calea piraților care urmăreau și prădau corabiile negustorești). Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrström fiind vitală. Hidrografia este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate și un potențial hidroenergetic ridicat (mai
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
vorba de un război defensiv, toate acestea cad. Pradă reprezentau un element determinant al raziilor preislamic. În timpul unei bătălii, Muhammad primește o viziune care reglementa problemă prăzii. Există 2 tipuri de pradă:mobilă ( ganimet )și imobila ( fey ). Pentru a împărții pradă imobila, a rămas împărțirea în 5. Un gâzi este intrumentul religiei, un servitor al lui Allah care curăță pământul de murdăria politeismului. Este sabia lui Allah și protectorul credincioșilor. Martirajul - cei care mor pe calea lui Allah devin martiri. Existau
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
un război ofensiv nu mai sunt în stare să susțină conflictul, atunci djihad-ul devenea individual. În cazul unui djihad defensiv, categorii care erau exceptate în general de la război ( copii, femeile, sclavii, infirmii și chiar supușii nemusulmani, puteau participa la război. Pradă și martirajul ocupau locul stimulentelor, acestea urmând să îi determine pe războinicii musulmani să „lupte pe calea lui Allah”. În perioada preislamica, pradă reprezenta un element determinant al războaielor, astfel că Muhammad nu a putut înlătura această parte componentă a
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
exceptate în general de la război ( copii, femeile, sclavii, infirmii și chiar supușii nemusulmani, puteau participa la război. Pradă și martirajul ocupau locul stimulentelor, acestea urmând să îi determine pe războinicii musulmani să „lupte pe calea lui Allah”. În perioada preislamica, pradă reprezenta un element determinant al războaielor, astfel că Muhammad nu a putut înlătura această parte componentă a războiului. În consecință, regimul prăzilor a captat un loc aparte în cadrul în tratatele de drept islamic al poparelor. În practică, obiectivul războaielor purtate
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
urmare, jaful era legitimat, iar bunurile care nu putea fi transportate de soldații musulmani, erau distruse. Existau două tipuri de pradă: ganimet, pradă obținută în urmă luptei, si fey, cea obținută cu ajutorul unor metode diplomatice ( aici intrau jizya și kharadj-ul). Pradă ce era capturată urma să fie împărțită între participanți după ce bunurile erau aduse pe teritoriul musulman. Referitor la cum era împărțită pradă, existau niște reguli foarte clar definite: 1/5 din pradă revenea sultanului, iar restul de 4/5 erau
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
și vara 1789, au fost sigurele locuri în care grâul a fost păstrat în cantitate mare. Moșierii au fost considerați deținători de stocuri și castelele lor au fost atacate, pentru că acolo țineau și les teriers. Sute de castele au fost prădate și multe incendiate, iar moșierii și oamenii lor care au opus rezistență au fost uciși. Atacul asupra castelelor, inspirat de evenimentele de la Paris, a fost inclus într-o serie de evenimente denumit Marea Spaimă, care s-a menținut de la 20
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a lui Gheorghe Doja, se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat). În anul 1600 cetatea este atacată de trupele conduse de Mihai Viteazul și mai târziu este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, „bani împrumutați”, cum menționează cronicarul Krauss. Mai târziu, în anul 1603 cetatea este atacată de Moise Székely cu trupele turcești
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
al Franței sub titlul de Henric III. Această mișcare a surprins majoritatea nobilimii, deoarece în timpul conducerii lui Henric economia Poloniei s-a dezvoltat. După 1569 uniunea statală polono-lituaniană a suferit o serie de invazii tătărești, care aveau drept scop a prăda, a jefui și a prinde sclavi. Zona limitrofă de la sud-est a fost într-o stare de război semi-permanent până în secolul XVIII. De asemenea, tătarii au sprijinit revoltele cazacilor în 1593, 1626, 1637-1638 și 1648-1654. Ultima, care a durat șase ani
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
a fost rezidența Țării de Jos și era considerat a doua citadelă a Moldovei. De Vaslui scrie și Grigore Ureche în Letopisețul său următoarele: „"[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează"”. În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
Grigore Ureche în Letopisețul său următoarele: „"[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează"”. În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul și patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câștigată de Ștefan cel Mare în 1475
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria României și cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe așezări vasluiene au fost prădate și incendiate de invaziile tătare și otomane, unele dintre ele fiind complet distruse cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
de boieri, din ordinul lui Castaldo. Alexandru Lăpușneanu, fiul lui Bogdan al III-lea, a obținut tronul cu sprijinul Poloniei. L-a îndepărtat pe pretendentul la tron, Joldea și a intrat cu turcii în Transilvania, sprijinindu-l pe Szapolyai. A prădat Țara Bârsei pentru că nu a obținut răsplata cuvenită. În a două domnie s-a confruntat cu boierii. Despot Vodă a promovat protestantismul, a înființat școală de la Cotnar și i-a marginalizat pe boieri, de pe urmă căreia a pierdut tronul în timpul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Despot Vodă a promovat protestantismul, a înființat școală de la Cotnar și i-a marginalizat pe boieri, de pe urmă căreia a pierdut tronul în timpul unei revolte Ștefan Tomșa a fost ales de boierii răsculați, îl ucide pe Iacob Heraclid și a prădat Pocutia. Fiind alungat de Alexandru Lăpușneanu și de turci, s-a refugiat în Polonia, unde a fost decapitat de polonezi. Bogdan Lăpușneanu a încheiat tratate de supunere cu polonezii. Ioan Vodă cel Viteaz s-a confruntat cu boierimea. Aliat cu
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cel de al Doilea Război Mondial ca aliată cu Puterile Axei. Astfel, portul constănțean a primit importanță din punct de vedere strategic, fiind bombardat de sovietici. La 23 august 1944, România a trecut de partea Aliaților. Totuși, Constanța a fost prădată de Armata Roșie când forțele sovietice au invadat țara. Uniunea Sovietică a confiscat flota românească aproape în întregime și a supus portul intereselor sovietice. Sub regimul comunist Constanța și-a menținut statutul său de cel mai important port românesc, acesta
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
după o înfrângere în bătălia de la Maraton din 490 î.Hr. O a doua invazie a urmat în 480 î.Hr. În ciuda rezistenței eroice din bătălia de la Termopile, opusă de greci din mai multe orașe, în frunte cu spartanii, forțele persane au prădat Atena. După mai multe victorii grecești în 480 și 479 î.Hr. la Salamina, Plateea și , perșii au fost obligați din nou să se retragă. Conflictele militare, denumite "Războaiele Medice", au fost purtate mai ales de Atena și de Sparta. Faptul
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]