3,033 matches
-
Umeshu” ...cu gust dulce amărui. Tonul este un pește foarte apreciat în Japonia, având carnea fragedă și gustul deosebit. Se folosește la sushi și ca sashimi, dar și preparat ca „tuna-toast”(o delicatesă pe care o apreciez foarte mult). „Țiparul prăjit” asigură necesarul de proteine pe timpul verii. Sake este cel care dă savoare tuturor acestor mâncăruri. Japonezii îl beau cu plăcere în această perioadă. IUNIE-luna apei. „Minazuki” (numele vechi) și„Rokugatsu”(denumirea modernă). Pe cerul albastru se profilează Fructul de yuzu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
noi europenii, am băut numai șprițuri. Până la urmă am molipsit-o și pe Kotoha. Au fost două sticle de vin la opt oameni. Japonezii beau vinul ca atare. Ca o curiozitate culinară, trebuie să vă spun că am mâncat usturoi prăjit. Seara, Dimi n-a mai mers la hotel întrucât, a doua zi, urma să mergem la Kamogawa, iar el trebuia să-și facă bagajul la fel ca noi, ceilalți. M-am culcat devreme, gândindu-mă la excursia de a doua
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
meniul a fost unul special: kuruma ebicreveți; ikasepie; kisspește; kabocea & satsu maimo ( dovleac și cartof dulce); renkon rădăcină de lotus; misoshiru - supă cu miso, alge marine, ciuperci micuțe și maro; ebi no kakiage garizi dați prin aluat de tempura, apoi prăjiți; green tea - ceai verde; ice cream no tempura tempura cu înghețată. Toate aceste bunătăți japoneze au fost pregătite în fața noastră, și ne-au fost servite într-o anumită ordine... Asakusa 17. 08. 2009 Toată ziua ne-am plimbat prin Asakusa
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
la vânătoare. Tocmai apăruse moda vânătorii cu șoimi, pe care o aduseseră din Răsărit cavalerii cruciați ai lui Bohemund Normandul. Ca de obicei, doamna Rishawa, stăpâna castelului, se pregătise cu grijă pentru sosirea oaspeților. Pe talgere de argint așteptau păstrăvi prăjiți În unt, spinare de căprioară cu foi de dafin și boabe de ienupăr, potârnichi Învelite În slănină și fripte pe jăratic, pe care nobila doamnă le pre gă tise cu mâna ei. Pentru gurile mai puțin alese ale slujitorilor, se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
este tronul Meu și pământul așternut picioarelor Mele. (Fapte 7:49) Pe deasupra oceanului planetar, peste pădurile și munții acestui Pământ, peste întinderile nesfârșite și inospitaliere ale deșertului și sus, sus de tot, până la zenit și mai departe, mirosul de carne prăjită, arsă, transformată în cenușă, făcea cunoscut Universului întreg Apocalipsa nazistă, generată și întreținută de "creștinii catolici" în solda paranoicului Adolf Hitler. Dar Tu, Doamne, unde erai? Ce făceai? N-ai simțit mirosul de carne omenească arsă pătrunzând până în augustele Tale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fi plângerea și scrâșnirea dinților. (Matei 13:42) Într-adevăr. Doamne, ai făcut precum Ți-a fost voia. N-a sărit nimeni în ajutorul celor peste 6 milioane de evrei înfometați, bătuți, terorizați, schingiuiți și în cele din urmă gazați, prăjiți, arși și transformați în cenușă în crematoriile "creștinilor catolici" hitleriști. Mă întreb și eu, Doamne, ca unul care va ajunge cu siguranță în fundul iadului: spune, Doamne, ai așa, o cât de mică părere de rău? Te mustră conștiința măcar un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
punea suflet în toate. Vă relatez acum un mic incident, o întâmplare nefericită provocată de o stângăcie de-a mea. În fiecare seară, după meditația colectivă, indienii împărțeau prasad tuturor participanților. Prasadul de după meditații se compunea din boabe de năut prăjite și niște bombonele albe, zaharoase, servite într-un amestec format din părți aproximativ egale. Luate separat, și năutul și bombonelele, erau delicioase! Se topeau în gură, alternativ sau împreună, excitând într-un mod fericit papilele gustative. Prasadul reprezenta o delicatesă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
să drămuiască într-o lună, poate și mai mult. A putut astfel să mănânce-n oraș, nu la cantină. Și-a comandat de la un restaurant de lângă Cișmigiu o ciorbă de pește și puțină mămăliguță cu smântână, alături de un ou bine prăjit. A mai petrecut apoi o jumătate de oră la o cafea foarte îndulcită și o țigară, a lăsat bacșiș mare și s-a bucurat nespus că a putut face asta, apoi s-a grăbit spre Știrbei Vodă, la Conservator, unde
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
aglo- merate, pline de trăsuri și de mașini, amestecându-se cu tot felul de trecători grăbiți, cu doamne elegante și frumoase, ale căror parfumuri se amestecau cu mirosul de cafele și covrigi calzi cu care mai treceau țiganii, de castane prăjite, gogoși și alte dulcegării. Zumzetul acela viu și culorile ora- șului îl oboseau astăzi. I s-a făcut dor de liniștea Brăilei, de patul moale de acasă, din paie uscate, în care îi plăcea să zacă uneori, sorbind dintr-o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
alte zeci și zeci de cafenele de cartier, care numai din cauza amplasamentului mai ascuns, nu a ofertei și cali- tății produselor, nu aveau parte de aceeași celebritate. Găseai un cafegiu la orice intersecție, și nu doar că măcina boabele proaspăt prăjite, fiecare după stilul și iscusința sa, și ți le și fierbea pe loc, dar avea și atâtea dulciuri în vitrină, de parcă se pregătea de cea mai mare sărbătoare a lumii. Mahalalele miroseau a bunătățuri la grătar, a cârnăciori, a patricieni
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nebune” ale poeților noștri, pe care, ca și mărunții tirani ai vechii și insularei Grecii, Îi ținem pe treptele palatelor noastre, alături de cîini și cerșetori, aruncîndu-le din când În când o privire concesivă sau binevoitoare, o halcă de carne prost prăjită sau o monedă arogant zornăitoare. Uneori, vorbind de exil, de exilul „modern”, cel românesc, al scriitorilor secolului XX, mă umplu, ca un veritabil poet, de jalea, nostalgia lor inefabilă și de acea disperare bărbătească pe care n-o confesezi nici
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Boulevard din Sherman Oaks. Era 2.30. După ce mi-am luat inima-n dinți am ieșit din mașină și am șchiopătat spre intrarea în restaurant (încă mă mai ajutam de baston). Am comandat un hamburger, o pungă mică de cartofi prăjiți, o coca-cola mică - nu mi-era foame - și mi-am luat tava așezându-mă la o masă lângă fereastră. 450 SL trase în parcare la exact 2.40. Un băiat - de șaptesprezece, poate optsprezece ani - care arăta izbitor de asemănător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nici o clipă de relaxare ideologică. VASILE GÂRNEȚ: Chermeză oferită de primăria orașului, într-un loc sub umbrar (deși ploaia a încetat), cu mese lungi, spre care ajungem mergând de-a lungul zidurilor castelului. Mâncarea e cam frustă, țărănească: salam, carne prăjită, varză murată pe post de garnitură, ceva legume la repezeală. Berea, la început, e bună (o marcă germană, Kaiser), apoi e adusă în vase de sticlă. Stau în față cu Amanda Aizpuriete, poetă din Riga, „marea vedetă a Estului literar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
simplu, autori „care nu se mai citesc în traducere”, precum un Victor Hugo!... Din banii luați pe cărți am „chefuit” vreo două săptămâni, cu seri în care se adunau prietenii de pe unde erau - cam de la Gazetă... -, eu le ofeream cartofi prăjiți și excelenții cârnați Debrețin, un vin pasabil - nu se beau tărituri, eu eram contra, cum sunt și azi, și, fapt notabil, când Nichita a început să bea tărituri, coniac și apoi votcă, deși a durat prietenia, întâlnirile noastre s-au
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
toate javrele îl latră. Bătrânețele nu vin singure ci cu multe nevoi. Corabia mare și valuri mari o bat. Îi tremură mâna de milostenie. Nici lupul flămând, nici oaia cu doi mei. Porcul se-ngrașă pentru alții. Înghite la răbdări prăjite. Scrie pe ghiață. Milă mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima. Făgăduieli am o ladă îndesată cu genunchile. Se învață ca viermele în hrean. Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doilea, un alt salonaș ș-alături un fel de chambre séparée pour parties fines. Ți se servește un hors d'oeuvre numit Bagatelle, compus din vreo treizeci de feluri de mezeluri, pescării, ouă în felurite combinații, sălăți, jambon, aspic, migdale prăjite, etc., după care te întrebi dac-ai mai fi în stare, făcând dovadă de eroism, să mai îngurgitezi ceia ce urmează. Mai fumezi o țigară, îți mai iai puțin răgaz și-n sfârșit accepți supa o supă groasă cu cremă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spre suprinderea noastră neplacută, au întârziat să apară. Așa am așteptat cu toții o oră, fără nici un semn. Atunci câțiva dintre pelerini au început să- și facă singuri dreptate luând din alimentele prezente în holul de la intrare. Mi-au oferit cartofi prăjiți dar le-am răspuns că nu-mi plac. Nemaiavând ce să-mi dea de acolo mi-au oferit două 30 piersici ce se găseau într-o pungă pe un raft. Mi- am zis că sunt cam puține pentru cei trei
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
chemăm să ne ajute. Nu ne va refuza, că ne iubește. După ce ieșim din acest loc minunat și binecuvântat ghidul ne duce În apropiere, la o grădină de vară. Luăm loc la mese unde ne servesc potrivit locului cu pește prăjit. O bunătate de pește gustos și dulce. În amintirea Domnului, că și El i-a servit pe ucenici cu pește fript. Ne mai servesc și cu niște feluri de salate cu maioneză potrivit locului. Apoi cu bere, măsline și fructe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
rămînă În propriul trup. La șase dimineața mi s-a mai făcut o injecție, care a părut să aibă un oarecare efect. Cum am aflat mai tîrziu, aia nu fusese demerol. Am fost chiar În stare să mănînc puțină pîine prăjită și să beau niște cafea. Mai tîrziu cînd soția mea venit să mă vadă, În cursul zilei, mi-a spus că foloseau la cazul meu un tratament nou. Tratamentul Începuse cu injecția de dimineață. - Am simțit o diferență. Am crezut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
trebuia să apară finanțat de Frankfurter Zeitung, revenise înduioșat de sărăcia de acolo; prânzise la von dem Bussche și repeta peste tot meniul: un ou cu spanac fără unt, o felie de sfeclă cu o feliuță de cârnat și pâine prăjită. Noi am dedus că voise să-l convingă că furturile comise la noi sunt justificate prin lipsa de la ei și că nu puternicii zile profitau de dânsele. De câte ori era vorba de Stere, mă îndurera ideea că acel om, pe care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trebuia să resimțim pentru ei. Mâncarea mediocră, însă pentru acele timpuri destul de bună, dar o găseam atunci foarte scumpă: 6,50 lei o porție de bœuf à la mode cu garnituri (porțiile foarte mici), 4 lei 6 felioare de dovlecei prăjiți, 4 lei o porție de fragi de pădure, 2,50 brânza de burduf, 50 bani tacâmul, pe care nu ți-l da, ci trebuia să-l aduci de acasă. Pe mese, hârtie albă prin ordinul Kommandanturii, iar la W.C. Gazeta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
seri, făceam un foc de tabără într-un colț al platoului din fața cabanei. Făceam rost de niște carne și prăjeam niște grătare de toată frumusețea, ca să nu mai spun că în toată zona se simțea un miros îmbietor de carne prăjită, de te lingeai pe buze. Îmi aduc aminte că într-un an, tot la aceeași cabană, ne-am întins până pe la vreo două noaptea la foc, iar unii dintre noi, la culcare au stins focul cu anumite lichide.......de culoare
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
la peștele ce îl vom mânca la cină, la cabana noastră. Aveam pește la masă aproape zilnic, era normal acest lucru, doar eram pe malul Dunării, și mesele erau foarte bogate, ne aducea bucătăreasa câte un platou enorm de pește prăjit, crap, șalău, sau ce se mai prinsese în cursul zilei în plasele pescarilor. Mujdeiul de usturoi stropea din belșug carnea de pește, iar apoi, fiecare după preferințe, beam vin sau bere. Nea Oblete ne lua seara prin oraș, prin Moldova
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
o mașinuță cu care căra marfa. O căra cu grijă. Se plimba prin hale de colo-colo. „Om ca mine nu crez să mai văz io vreodată“, îl mai auzim cum spune. La o poartă, doi pensionari. Nu mănâncă decât ceapă prăjită. Și pâine. Cumpără pâine azi și o mănâncă mâine. Să nu fie proaspătă. Pâinea propaspătă nu e bună. Se mănâncă multă. Și ei nu au bani să-și permită. Banii îi păstrează pentru un cavou mare, imens cum n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ca de mareșal, care ne invita să intrăm Înăuntru ca să admirăm „a opta mi nune a secolului“, cum i s-a spus mai târziu artei cinematogra fice, primită cu neîn credere la Începuturile ei. Când berăriile te pofteau la cartofi prăjiți oferiți gratuit numai ca să le bei berea. Când masculii holtei sau plictisiți de neveste erau solici tați la tot colțul de vestalele amorului, oferindu-și farmecele lor profesionale, după care atâția bărbați serioși jinduiesc pe aceste vremuri de raționalizare. și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]