3,904 matches
-
mânie. Poruncește să i se aducă-nainte împăratul cel închis în temniță, spune să i se taie c-o secure brațele pîn-în coate și picioarele pîn-în genunchi, și-n fine zvârle pe bărbatul schilod, viu încă, peste cap într-o prăpastie, unde acesta zăcu inundat de sângele său între schelete de fiare moarte și, lăsat în prada păsărilor răpitoare, își dă cea din urmă suflare abia după trei zile. În așa ticăloșie se săvârși un stăpânitor în floarea bărbăției încă, căruia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
siliți să fugă, de vreme ce nu voiau a se espune la o bătălie la larg. Năvala concentrică și simultană a oștirii împărătești îndeplini biruirea bulgarilor, puși pe fugă, cari parte căzură de sabia biruitorilor, parte se prăpădiră în noaptea întunecoasă prin prăpăstiile munților, parte rătăciră și se pierdură de nu li se mai dete de urmă. Dragota, trădătorul de odinioară și conducătorul de acuma al rebelilor, căzu în înghesuiala furtunoasă sub copitele cailor și, călcat îngrozitor, își dete cea din urmă suflare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ajuns la un rezultat tocmai contrariu celuia pe care el îl avuse de gând; căci în locul unității a răsărit din încercarea de uniune o aversiune a grecilor contra latinilor care întrecea cu mult aversiunea de mai înainte și lărgi marea prăpastie deschisă, de nu se mai putu umplea. Afară de astea, curând i se suiră împăratului în cap cererile exagerate ale Scaunului papal, căci papa Nicolae III [î]i ceru în anul 1278 nu numai recunoașterea primatului roman, ci și primirea adaosului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gâtuie în închisoare (1296). În mânia sa el lovi totodată în Ioachim, patriarhul de acolo, în contra căruia avea prepusul că tinsese, prin trădare, să treacă Bulgaria în mâna tătarilor; fără cercetare canonică și fără judecată, patriarhul fu aruncat într-o prăpastie și înlăturat din lume în chipul acesta. Pe scara tuturor fărădelegilor acestora, Sfentislav se urcă la cea mai mare plenitudine de putere în țară și se întări în scaun în timp atât de scurt și cu succes atât de repede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regală se vede {EminescuOpXIV 196} oprită în loc. Ungurii la nevoie estremă sar de pe cai jos, se aruncă cu inimă de leu asupra moldovenilor, taie pe mulți dintr-înșii și-i silesc să se retragă în cele mai apropiate ponoară și prăpăstii, aducând fugarilor mari pierderi. Cu spada în mână Sigismund își face drum în țară și pătrunde până la capitala Suceava. Ștefan Vodă, atât de viteaz între stânci, ponoară, codri și vizunii, pierde curajul la câmp limpede și, nemaiputând pune temei pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cărei început e condiționat prin instinctul (înclinarea, înclinul) imitațiunei. Dacă între acest instinct simțit de om și a (iritațiunei) agitațiune[i] (Erregtlieit) sale subiective pe care vrea s-o sensualize prin actiune și între realizarea însuși nu e neci o prăpastie pe care omul să fie nevoit a o împlea cu o cultură si o tecnică specială, atunci e deschisă calea întru esecuțiunea artei la arbitrariul cel mai brutal. Natura îndrăznește, putem zice, d-a se {EminescuOpXIV 234} manifesta atuncea în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o înrudire mai de-aproape între ele decât ele amândouă puse față cu tonul fundamental al Ifigeniei. Tonul fundamental al celor două din început va avea un colorit pasionat, un fel de foc care ne lasă a privi în fundul unei prăpastii de pasiune; în Ifigenia va domina frumusețea plastică a tonului, care va copia în el mărimea ei etică. Am vorbit mai sus, în capitolul despre tăria și slăbiciunea tonului, despre acele voci puternice pe care nu le poate înlocui nici o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ignatie Briancianinov, cel ce a tradus Filocalia în limba rusă, spune că, atât un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
injustiția nu poate fi înlăturată decât printr-o metodă violentă. Din această cauză, fenomenul s-a și autodefinit ca fiind "tactica ultimei soluții". Cauzele terorismului Cu siguranță că acestea sunt vechi și adânci. La originea lor se află decalajul nord-sud, prăpastia dintre bogații și săracii planetei, prăpastie ce întreține anumite resentimente la nivelul psihicului individual și colectiv. Provocarea globalizării a produs o mutare semnificativă în relațiile internaționale, marcând apariția unor actori semnificativi pe scena lumii: companii transnaționale, organizații neguvernamentale, asociații și
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
printr-o metodă violentă. Din această cauză, fenomenul s-a și autodefinit ca fiind "tactica ultimei soluții". Cauzele terorismului Cu siguranță că acestea sunt vechi și adânci. La originea lor se află decalajul nord-sud, prăpastia dintre bogații și săracii planetei, prăpastie ce întreține anumite resentimente la nivelul psihicului individual și colectiv. Provocarea globalizării a produs o mutare semnificativă în relațiile internaționale, marcând apariția unor actori semnificativi pe scena lumii: companii transnaționale, organizații neguvernamentale, asociații și fundații umanitare, grupuri diverse de interese
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a dependenței („înrobirii”) narcomanului și a chinurilor sevrajului. Discursul capătă spre final o coloratură moralizatoare, antihe- donistă, cvasi-teologică, axată împotriva viciului și a păcatului de neiertat. Fumând tutun, omul caută „plăcerea simțurilor”, croiește „căi străine și variate desfătărilor”, căzând în „prăpastia plăcerilor”. Cei care „venerează virtutea, vecină cu divinitatea”, dau celor cinci simțuri hrana „legiferată de Natură”. Tutunul însă, „iarba plină de scârbă”, distruge trei dintre simțuri : gustul („prin amă- răciune”), olfacția („prin mirosul rău”) și văzul (prin „întunecimea” provocată de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îndoiala s-a introdus în sufletul lui, dezgustat, el a repețit cuvântul lui Catone: Virtutea e o ficțiune. Exemplul pornind de la cap, contagiunea s-a lățit, cangrena a coprins parte din corpul social, și astăzi amenință să prăvălească națiunea în prăpastie. Vă trebuie satirici ca Juvenal și ca Barbier spre a vă descrie, cu vii culori, opera voastră, de care singuri vă spăimântați. Ați batjocorit întotdauna libertățile publice, cari sunt patrimoniul poporului, iar nu al vostru, căci ați introdus tirania mediocrităților
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Biblia, e "legiune" De un șir de ani Rusia e frământată de-o mișcare întinsă și surdă care amenință a surpa statul din temelii și-a pune " nimicul" în locul lui. E în natura statelor despotice ca sa fie totdauna lângă marginea prăpastiei, căci despotismul și demagogia sunt două vlăstare ale unui și aceluiași 82 {EminescuOpXIII 83} principiu, a egalizării condițiilor sociale. Într-o aglomerațiune atât de inorganică de popoare și de regiuni, lipite la un loc de puterea oamenilor, nu de puterea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al umanității în încercările de-a se apropia a unor popoare deosebite prin origine și religiune? Legăturile de simpatie cari unesc un popor cu celălalt sunt dintre fenomenele cele mai frumoase ale timpului nostru, fenomene ce durează poduri peste multe prăpăstii ce s' adâncea de mult între popor și popor. Dar am comite o greșeală dacă, din punctul de vedere al relațiunilor internaționale, am atribui un caracter mai mult decât modest acestor apropieri sociale dintre două națiuni. Evenimentele celor din urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deplin pe ceea ce-a zis odată. Fără voie ne aducem aminte însă de o serie de incidente, foarte comune în țara noastră. Există un om care scrisese pascuiluri în contra Coroanei. A fost decorat cu Bene-merenti. Un altul vedea o prăpastie între tron și țară; prăpastia e acoperită cu desăvârșire de-un portofoliu ministerial și de-un directorat de bancă. E ciudat - dar consecuențele și principiile sunt cam fragile în țara noastră. Spre a nu trece de părtinitori reproducem tot aci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zis odată. Fără voie ne aducem aminte însă de o serie de incidente, foarte comune în țara noastră. Există un om care scrisese pascuiluri în contra Coroanei. A fost decorat cu Bene-merenti. Un altul vedea o prăpastie între tron și țară; prăpastia e acoperită cu desăvârșire de-un portofoliu ministerial și de-un directorat de bancă. E ciudat - dar consecuențele și principiile sunt cam fragile în țara noastră. Spre a nu trece de părtinitori reproducem tot aci unele informațiuni cari i se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bulgaro - vlahi și latini; dar nu-i succese nici de-a obține măcar eliberarea lui Balduin, a cărui închisoare deveni poate ceva mai suportabilă - la început fusese 'ncărcat cu lanțuri până în gât -, dar totuși în urmă fu aruncat într-o prăpastie, cu mînile și picioarele tăiate, unde pieri în mod vrednic de plâns. Oraș după oraș de pe teritoriul latino - grec fură acum prădate, populația ucisă; noul imperiu fu cel puțin întru atâta, bulgar, întrucît, ca-n zilele lui Krum, tara cea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a acestei țări arată uneori semne de copilărie. Ca un sfinx mut încă și cu ochii închiși stă anul viitor înaintea noastră, dar știm bine că multe are de zis, că cumplite sunt enigmele ce le va rosti, că în prăpastie va cădea cel ce nu va fi în stare să le dezlege. Iar Edipul destinelor noastre se uită în fața acestui sfinx și, în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă, tragică poate, a fizionomiei lui, el s-apropie de monstru pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inventau zei numai pentru a le deveni apoi preoți și pentru a-i asupri pe ceilalți. Își simțea întreagă mânia, așa cum fusese ea odinioară, pe vremea când înțelesese pentru prima dată ce anume adusese lumea lui dragă, Pământul, pe marginea prăpastiei. Dorea să fie șeful unei armate de atei. ― Ar trebui să găsim combustibil din ăla și nave cu care să ajungem pe cea mai apropiată planetă locuită. Șestov îl privi în ochi și îi citi măreția planurilor. ― Oamenii noștri se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu care sperase sa nu se mai întîlnească, contemplând simplitatea și ferocitatea cu care luptau urmașii clonelor de pe Lumile Agricole. Nu riscau inutil, dar lupta părea că le induce un fel de stare irațională, care le împingea mereu spre muchia prăpastiei. Acte eroice individuale, coroborate cu o înțelegere profundă a felului cel mai eficace de a produce maximum de distrugeri folosind minimum de mijloace, îi făcea pe acești soldați, readuși de undeva din negurile istoriei terrane, un adversar cu care armatele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
activitate; nobil și om de rînd, eteric și greu, curat și murdar, unul și multiplul, artificial și natural, oraș și sat, negru și verde, trecător și peren, lemn și plastic etc. Combinații nedefinite care dau retoricii sacre a blestemului antitehnologic ("prăpastia nihilistă în care se afundă marile transcendențe...") seducătoarea măgulire a calității. La polul opus, optimist și cuceritor, trecutul schimbă locul cu viitorul, ca lăcașuri ale Binelui și Răului întru preamărirea "transformării omului de azi". Tehnica joacă rolul mîntuirii, salvarea vine
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la Budapesta, și chiar mai multe decît în 1848. Să fim pedanți. În sala de mese de la Elysée avem o secvență sincronică a mediasferei noastre europene, și pe străzile Budapestei, una diacronică. În termeni cantitativi, Gutenberg nu încetează să adîncească prăpastia în favoarea sa. Fiecare știe că audiovizualul este un iceberg ale cărui părți scufundate constituie baza scrierilor, scenariilor, script-urilor, comentariilor pieselor etc.; că avem nevoie de literatură ca să ne hrănim producția de imagine; că vedeta de pe micul ecran, care ne vorbește
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
muncitori înainte să-și facă simțită apariția la burghezi, intelectualii l-au disprețuit, iar înalta societate internațională încă îl mai ignoră. Difuzarea cuvîntului scris a îmbrățișat rigolele și relieful terenului social. Factor de inegalitate, a început prin a crea o prăpastie între orașe și sate, între satele cu o ridicată productivitate de la nord de Loarei și regiunile mai înapoiate din sud, între burghezi și muncitorii de la oraș și pretutindeni între bărbați și femei. Pentru că nu necesită nici o ucenicie tehnică, nici o superioritate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Deosebirea etnică între nobili și popor se accentuă foarte mult acum și de aici provine că azi încă poporul român prezintă înfățișarea a două rase suprapuse sau juxtapuse, care n-au nimic de comun: orășenii și sătenii" (Drăghicescu, 1996: 251). Prăpastia dintre boieri și rumâni nu era bazată pe diferența de rang sau bunăstare ci "este cu totul asemănătoare cu deosebirea ce se face între oamenii care sunt de sânge străin unii de alții" (Drăghicescu, 1996: 231). Dincolo de acest aspect ne
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Ignatie Briancianinov, cel ce a tradus Filocalia în limba rusă, spune că, atât un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]