1,946 matches
-
țările de dincolo de mare, dar nu a putut, din cauza naufragiului; pentru a ajunge la Miramolino a mers în Spania îndreptându-se spre Maroc, unde mai apoi frații noștri au fost martirizați. A treia oară a mers la sultan și a predicat credința lui Cristos; pentru ea ar fi vrut să fie sfâșiat în bucăți. Sultanul a spus: «Să-i adunăm pe înțelepții noștri și să discutăm despre credința noastră și a voastră». Fericitul Francisc a răspuns: «Credința noastră este superioară rațiunii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
avuse un învățător. Cu toate acestea, s-a dedicat predicării și nu a pronunțat nici măcar un cuvânt greșit. Același lucru este valabil și pentru Anton . Apostolii nu știau să citească și, cu toate acestea, au fost plini de înțelepciune, au predicat și i-au învățat pe alții. Odată, Fericitul Francisc, în urma sfatului domnului papă Grigore, își pregătise foarte bine discursul pe care trebuia să-l susțină în fața papei Honoriu. Dar, în momentul când trebuia să-l rostească, a uitat totul. Atunci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a dat acest răspuns fraților săi care îl rugau să îndemne o anumită persoană de condiție modestă să intre în Ordin: «Fraților, nu îmi revine mie, nici vouă, să determinăm pe cineva să aleagă viața noastră, ci noi trebuie să predicăm tuturor penitența cu exemplul faptelor și cu cuvântul, și să-i atragem pe toți la iubirea și urmarea lui Cristos, respingând și disprețuind lumea. Doar lui Dumnezeu îi aparține decizia, singurul care cunoaște ceea ce este indicat pentru oameni, să aleagă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Bonifaciu, a fratelui Guido, a fratelui Bartolo de Perugia și a altor frați de la Porțiuncula. A relatat că a fost prezent la consacrarea bisericii amintite, ce a avut loc la 2 august, și l-a ascultat pe Fericitul Francisc ce predica în fața acelor episcopi, ținând în mână un document și spunând: «Vreau să vă trimit pe toți în paradis și vă informez despre indulgența pe care am primit-o din gura suveranului pontif, iar voi toți care ați venit astăzi și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nege prin oribilele lor convingeri ceea ce deja de atâta timp în fața Curiei Romane a rămas valabil? Într-adevăr, domnul papă Bonifaciu al VIII-lea, chiar și în timpurile noastre, i-a trimis la această biserică pe ambasadorii săi oficiali ca să predice cu solemnitate, în numele său, în ziua indulgenței. De asemenea, și unii cardinali, venind personal să celebreze indulgența cu speranța de a primi iertarea, prin prezența lor, au aprobat-o ca fiind adevărată și sigură. Drept mărturie pentru aceste lucruri și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
slujirea reformei Bisericii. La 7 octombrie 1225, prin scrisoarea Vineae Domini custodes, Honoriu al III-lea i-a trimis pe Frații Minori și Predicatori [= dominicani] în «regatul lui Miramolino» (BF I, p. 24: FF 2718), acordându-le dreptul de a predica, a-i boteza pe sarazinii convertiți,a-i ierta pe apostați, a stabili pocăințe, a absolvi de excomunicare sau a o decreta pentru eretici. Ei trebuia să acționeze în toate și pentru toate ca niște adevărați lucrători ai lui Isus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
private, cu excepția cazului în care frații preferă să se spovedească la miniștrii sau custozii lor, ce se află în trecere prin locurile unde locuiesc ei. 8. În al șaselea rând, întrucât Regula stabilește ca niciun frate să nu îndrăznească să predice poporului dacă nu va fi examinat și aprobat de ministrul general și acesta să fie cel ce-i acordă oficiul predicării, ne-ați cerut să precizăm dacă, pentru a evita oboseala și călătoriile periculoase pentru frați, ministrul general poate încredința
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiecărei provincii trebuie să aleagă un reprezentant dintre ei pentru a-l trimite la capitul în locul lor, împreună cu ministrul lor provincial, încredințându-i părerile lor. 8. Iar în privința cerinței aceleiași Reguli conform căreia niciunui frate nu-i este permis să predice poporului, dacă înainte nu a fost examinat și aprobat de către ministrul general și nu i s-a acordat oficiul predicării, [declarăm] că același ministru în această materie poate să delege responsabilitățile sale miniștrilor provinciali și vicarilor lor, în așa fel
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nevoie de un examen, fiindcă sunt instruiți într-o facultate de teologie și în vederea exercitării oficiului predicării, și se regăsesc în ei celelalte calități cerute în acest sens, pot, cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă și să intre pentru a predica, pentru a cere pomană, sau pentru alte motive justificate și raționale, acei frați, ca și ceilalți religioși, cărora le-a fost permis de superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și aptitudinea fiecăruia. Prin urmare, nimănui nu-i este permis să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu avansarea bolii, rana se acutizează, iar preoții, ca ultimă considerație, nu pot da cont de sufletele ce astfel se pierd. 3. Unii dintre voi, în timp ce în zilele de duminică și de sărbătoare se celebrează în bisericile parohiale liturghia solemnă, predică în mod solemn poporului, convocat pentru aceasta și îl sustrag de la acelea (liturghiile parohiale) sub pretextul unei acțiuni mai sfinte, pe când el (poporul), așa cum are obligația, obișnuia să se adune în zilele respective în acele biserici pentru a asculta cuvântul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pasăre singuratică în cuibul său, este privat de mângâierea enoriașilor săi și de ofertelor lor. 4. Alții, de asemenea, fără niciun respect pentru episcopul diecezan, fixează predica lor în aceeași zi și adesea chiar la aceeași oră în care el predică în mod solemn poporului încredințat lui. Acționând astfel, cuvântul lui Dumnezeu, pe care obișnuiau să-l primească cu dorință și nesaț, devine pentru urechile ascultătorilor subiect de dispreț din cauza concurenței predicării. 5. Pare a fi destul de cunoscut și nepotrivit faptul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
un alt preot. 9. Pentru ca să nu dispară în bisericile parohiale evlavia cuvenită, înainte de celebrarea liturghiilor solemne, la care pentru a participa enoriașii, în prima parte a zilei, obișnuiesc și sunt obligați să se adune în propriile biserici, nu trebuie să predicați niciodată în bisericile voastre enoriașilor altora, nici să țineți omilii solemne la aceeași oră, pentru ca poporul, adunându-se pentru a vă asculta, să nu părăsească bisericile parohiale. Dar nici nu trebuie să mergeți în alte parohii pentru a ține predici
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dacă nu sunteți invitați de preotul respectiv, sau cel puțin nu ați cerut cu umilință și nu ați obținut permisiunea de a fi primiți. Iar pentru ca episcopilor să li se acorde cinstea cuvenită, să nu îndrăznească niciunul dintre voi să predice în același oraș sau sat, în ziua în care episcopul diecezan sau alții în locul său predică în mod solemn, mai ales în biserica catedrală, fiindcă prin predicarea frecventă rezultă aproape un dezgust și se disprețuiește doctrina unei predicări salutare. Dacă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în alte parohii pentru a ține predici solemne, dacă nu au fost invitați de preoții lor sau dacă cel puțin nu au cerut cu umilință și obținut încuviințarea lor; - ca în ziua în care episcopul diecezan, sau alții în locul său, predică în mod solemn, mai ales în biserica catedrală, nimeni dintre ei să nu îndrăznească să predice în același oraș sau sat; - dacă apoi se întâmplă, într-un caz autorizat, să primească pentru înmormântare în bisericile lor un enoriaș al altei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sau dacă cel puțin nu au cerut cu umilință și obținut încuviințarea lor; - ca în ziua în care episcopul diecezan, sau alții în locul său, predică în mod solemn, mai ales în biserica catedrală, nimeni dintre ei să nu îndrăznească să predice în același oraș sau sat; - dacă apoi se întâmplă, într-un caz autorizat, să primească pentru înmormântare în bisericile lor un enoriaș al altei parohii, ei trebuie să aibă grijă să prezinte episcopului sau preotului parohiei din care a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pierdut soția. Ovidiu îi urează să se poată consola repede, căsătorindu-se din nou într-un an. Cine era acest Gallius? Era tatăl adoptiv al lui Annaeus Novatus, fratele filosofului Seneca, care a fost proconsul la Achaia pe când Sfântul Paul predica în Corint 181. Fiind născut în anul 13 î.H., avea patruzeci de ani pe vremea relegării lui Ovidiu. Având o bună pregătire retorică, a încercat să își deschidă o cale spre Mecena, printr-o orație. S-a împrietenit cu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
atlantice; 3. Integrarea europeană progresivă și ieșirea bine calculată din sfera de influență rusă, profund negativă; 4. Formarea unei pături mijlocii urbane și rurale. Ea singură poate avea aspirații și convingeri efectiv europene. Acest punct este capital. Este absurd să predici ideea europeană unei comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe. Deocamdată, ideea europeană este asimilată din plin doar de o pătură intelectuală citadină destul de subțire. Această audiență trebuie însă extinsă și îmbrățișată și de formațiuni de diferite tipuri, care să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dar și Secolul 20 și România literară trebuie amintite în primul rând. În provincie sunt de menționat: Altera (Târgu Mureș), Mozaicul (Craiova), Carnet literar (Buzău), Continent, titlu semnificativ (Suceava). Raza lor de acțiune nu este încă foarte mare. Adesea ele predică doar unor convertiți, ca să reluăm o expresie franceză. Dar faptul că există și unele asociații, o Ligă pro Europa și alte forme de manifestare și participare pro europene ale societății civile, dovedește, cel puțin, o realitate: ideea europeană (este și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în mijlocul alor săi și, înainte chiar să-și înceapă cuvîntul, puterea lui Dumnezeu, luîndu-i-o înainte, tot poporul strigă în același timp: "Pe zeii muritori, rege pios, noi îi respingem și sîntem gata să-l urmăm pe Dumnezeul nemuritor despre care predică Rémi." Această veste este dusă prelatului, care, umplut de o mare bucurie, puse să fie pregătită piscina [...]. Regele fu primul care ceru să fie botezat de pontif. El înaintează, ca un nou Constantin, spre piscină pentru a se vindeca de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1635 a Academiei Franceze și cu succesul primelor tragedii ale lui Corneille, care pregătesc triumful idealului clasic. La fel în domeniul gîndirii cu publicarea în 1637 a Discursului asupra metodei al lui Descartes, care pune bazele unei adevărate revoluții intelectuale predicînd îndoiala metodică, primatul rațiunii și al experienței, necesitatea limbajului matematic. Tot așa și în artă: castelele și conacele în stilul Ludovic al XIII-lea, cu acoperișurile înalte și cu zidurile în care alternează piatra și cărămida, își extrag frumusețea din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îi tăie vorba Stubb, bătîndu-l pe umăr, nu se cuvine, crăpa-ți-ar ochii, să înjuri cînd ții o predică! Nu în felul ăsta se cuvine să-i convertești pe păcătoși! Ă Cine? A... Păi, n-aveți decît să le predicați singur, zise bucătarul, cu țîfnă întorcîndu-se, să plece. Ă Nu, bucătare, continuă, continuă! - Bine... Dragi semeni... Ă Excelent! exclamă Stubb, aprobator. încearcă să-i măgulești, așa, bună idee! Drept care, moș Țigău își continuă predica: Ă Deși sînteți niște rechini, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mari au burți micuțe, așa că botul mare nu-i făcut ca să înghiți cu el, ci ca să tai în bucățele carnea pentru puișorii de rechini, care nu se pot servi singuri! Ă Strașnic, moș Țigău! exclamă -Stubb. Asta zic și eu predică creștinească! Dă-i înainte! Ă N-are rost să le mai vorbesc, afurisiții se încaieră și se sfîșie mai departe unii pe alții, dom’ Stubb! N-aud o vorbă din ce le zic eu, n-are rost să ții predici
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să-ți curgă prin vine chiar și la Pol! Aidoma înaltului dom al catedralei Sfîntu-Petru și aidoma uriașei balene, păstrează-ți, omule, în toate anotimpurile, propria temperatură! Dar cît de ușor și, în același timp, cît de zadarnic este să predici aceste lucruri nobile! Cîte dintre construcțiile noastre au un dom ca aceia ai catedralei Sfîntu-Petru? Cîți muritori au vastitatea balenei? Capitolul LXVIII FUNERALIILE Ă Vira lanțurile! Dați drumul carcasei! Enormele palancuri și-au făcut între timp datoria. Trupul jupuit și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
loc pentru milă aici. în ciuda bătrîneții ei, în ciuda faptului că nu avea decît o singură aripă și niște ochi orbi, balena trebuia să moară, pentru a lumina nunțile vesele și alte petreceri ale oamenilor, precum și bisericile în care li se predică solemn să nu facă rău nimănui, încă rostogolindu-se prin valuri de sînge, balena își scoase deodată la vedere o protuberanță ciudată, mare cît o baniță, într-o latură a pîntecului. Ă Frumos buboi! exclamă Flask. Ia să-l mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]