5,618 matches
-
înseamnă neutralitate, iar toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția“ liberei cugetări sună așa: dacă ești religios trebuie să-ți menții religia privată, să nu îți exhibi, impudic, prejudecățile în spațiul public. Altminteri spus, ți se cere să te comporți ca și cum religia nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos¬cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos¬cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria Martini, „În ce cred cei care nu cred“, induce o idee falsă. Respectiv
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
succedau imagini neștiute de ea, cu omul-enigmă. Se așeză comod în baldachinul mare și se cufundă între pernele moi. Îi urmărea fiecare gest, disecă toate mișcările, limbajul corpului. Nimic suspect. Doar... anumite rețineri. Nu-și putea exprima spontaneitatea reacțiilor, din cauza prejudecăților celor din jur. Avea ceva special. Fascina masele de oameni, le aducea la paroxism. Și culmea, prin spontaneitate și sinceritate. Avea o pasiune provenită din adâncul ființei, nativ. Să fi fost doar o artă a manipulării cum susțineau răuvoitorii? Rămânea
ENIGMA (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378993_a_380322]
-
poartă de grijă și să nu-i judecăm pe cei care nu au putut fi alături de noi atunci când aveam nevoie!... Întâlnim, deseori, foarte multe categorii de tineri: unii smeriți, alții orgolioși sau nerăbdători, unii foarte entuziaști alții foarte timizi, cu prejudecăți ori fără, și fiecare vine cu viața sa personală și cu o anumită personalitate la care noi (acolo unde este cazul) suntem chemați să contribuim la încreștinarea, la catehizarea, la împlinirea sau la desăvârșirea acesteia, având convingerea fermă că toți
DESPRE TINERII DE ASTĂZI, AFLAŢI ÎNTRE LIBERTATE ŞI LIBERTINAJ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN IISUS HRISTOS, PRIN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379049_a_380378]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DUMITRU PANĂ- LAKONIKA Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dumitru Pană- Lakonika Am citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
arta convingerii cititorului printr-un intertextualism rafinat, transpus la persoana I, prin folosirea rolurilor literare, iar ca metodă dramatică, prin evocarea realității unui vis din compunerea unui personaj. Mirela-Ioana Borchin îndrăznește să portretizeze femeia cultă de azi, o eliberează de prejudecăți, nu o justifică, ci o expune. - Titlul Apa, este o metaforă frumoasă, explicată, la final, de personajul interlocutorului misterios, căruia nici nu trebuie să-i afli identitatea, ca lector, căci el este ermetizat în integralitatea acestor povestiri, venite de peste timp
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
se compară cu fericirea femeii care își regăsește căminul, bărbatul iubit. Cehov este un Kafka mai extins, dar a și trăit mai mult. Naționalismul, spunea Schopenhauer, este sentimentul compensator al individului slab. Cred că și elitismul are aceeași rădăcină. Există prejudecăți ale incultului și ale cultului. Rațiunea ascunde adesea lașitatea. Lipsa de umor și de simț al istoriei - mari lipsuri, frații mei. Ca și marxiștii, Nietzsche punea pe piedestal pe Heraclit din Efes. E o coincidență? Morala se schimbă în timp
NOAH 4 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379884_a_381213]
-
Eu n-am cum să mai mor , iubite Căci versul meu îmi e izvor de viață, Sfârșitul e începutul unui necunoscut Ce așteaptă enigmatic, fără trecut, Aventura clipei visate... Încă netrăite.. Vreau să renaștem din adevărul nostru amândoi... Liberi de prejudecata altora,să fim noi fără limite, goi... Să trecem dincolo de real pe aripi de poezie... Chiar dacă unii cred că-i vis, ori rătăcire, ce-mi pasă mie! Referință Bibliografică: Paradoxală șansă... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087
PARADOXALĂ ŞANSĂ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380092_a_381421]
-
și-au dat toată silința, au primit-o vreodată înapoi. • Munți de cuvinte, pleșuvi de idei. • Și nu uita că nu orice superior ți-e superior... • Pentru cei din Honolulu, Europa este exotică. • Nu întotdeauna e bine să ai dreptate. • Prejudecată: Greșelile de tipar se „strecoară". • Binefăcătorii sunt întotdeauna suspectați. • Scuzele, explicațiile și pretextele îmbogățesc fantezia... • Nu toți cei care îți sar în ajutor au de gând să te salveze. • Doamne, de ce nu i-ai făcut pe țânțari vegetarieni?! Vremurile s-
OGLINDA & ORAŞ SFÂNT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382026_a_383355]
-
din mâini... Dar nu! Stăteau ca niște belferi, trași de niște slugi dresate. Unde le era bunul simț? Chiar dacă unii consideră bunul-simț a fi un atribut biologic nativ, genialul Albert Einstein (1879-1955) spunea că „Bunul simț este o colecție de prejudecăți dobândite până la vârsta de 18 ani”. Pe scurt, de aici înainte, îl ai sau nu-l ai! Și dacă nu ai dobândit bunul simț la adolescență și nu-l dovedești în relațiile cu oamenii, înseamnă că nu ai pic de
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
Absolut revelat de energia divină, atunci ne rezumăm la experimentarea unei minciuni care guvernează sub egida adevărului relativ. De aici și prezumția eronată că fiecare are adevărul său, dreptatea sa. Adevărul este doar al lui Dumnezeu, noi avem opinii, concepții, prejudecăți pe care le proiectăm ca fiind adevăruri. Stiu eu că e adevărat, m-am documentat, stiu sigur! Ce inepție! Adevărul se simte intuitiv, Adevărul se experimentează cu conștiința, cu sufletul. El nu constă în idei, opinii, teorii, doctrine. Oamenii au
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDIȚIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379396_a_380725]
-
se pierduse, ci fusese folosit într-un îndelungat efort al autoarei cu sine, efort de șlefuire a slovei de obște astfel încât să intre în rezonanță deplină cu vibrația interioară, și să producă emoția estetică scontată. Era astfel un „amendament” la prejudecata generalizată a debutului timpuriu. Am descoperit mai apoi, cu progresivă bucurie, că presentimentul talentului autentic nu mă înșelase: Gabriela Mimi Boroianu își verificase valențele pe canalele pe care de obicei nu le frecventam în această direcție. Ea publicase pe internet
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]
-
creat diferența dintre percepția, atitudinea, cultura și spiritualitatea occidentală și cea răsăriteană. Cercetătorul care se încumetă să pătrundă în Viețile bărbaților iluștri și înțelepți, cum este în cazul nostru Marele Împărat Sfânt Constantin, trebuie să lase altor neofiți convingerile personale, prejudecățile, invidia, fariseismul, polemica provocatoare și să treacă dincolo de prezentarea faptelor mundane parcurgând un drum destul de lung, cu înălțimi abrupte, ca suișul filocalic al unei adevărate Mărturisiri de Credință Ortodoxă. În calea sa istoricul trebuie însoțit de obiectivitate, acuratețe, buna credință
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
fără formă chiar dacă fondul a existat și încă mai persistă în unele situații limită. Toate aceste nuanțe, ca să nu zic percepții, uneori diferite pentru unii, Gheorghe grigurcu le-a punctat în una dintre prefațele cărților mele.Judecând obiectiv și fără prejudecăți, implicând sinceritatea, nu pot decât să reliefez ceea ce unii au spus deja. Îmi este foarte greu să vorbesc despre criticul Gheorghe Grigurcu, chiar dacă, despre calitatea sa de Om am mai vorbit cu multe alte ocazii, dar îmi revine sarcina morală
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
la Dunărea de jos. Cine a trădat, moldo-valahii sau vestul? În perioada Războiului Rece dintre ortodoxo-comunisti și occidentali, în spatele Cortinei de Fier antioccidentalismul devine politica de stat. În vest nu se făcea diferența între ortodox și comunist și pentru că toate prejudecățile religioase de mai sus deveniseră în est canon laic, dictatorial. 1965 a avut loc ridicarea anatemelor la Constantinopol și Roma. Schisma însă rămâne. Cruciadele, Inchiziția, Unirea, Bukow, prăbușirea României Mari și trădarea vestului, ortodoxo-comunismul sunt leitmotivele unei aversiuni reciproce greu
ANTIOCCIDENTALISM de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/381529_a_382858]
-
secvențele din bucata intitulată „La colț de stradă”, în care reporterul procedează similar unui regizor de film neorealist, decupând secvențe revelatorii din viața marii metropole, cu întreaga, diversa ei coloratură umană. Reporterul privește lumea cu un ochi proaspăt, lipsit de prejudecăți, știind mereu să releve esențialul din mulțimea de aspecte și metamorfoze ale cotidianului, scrisul său având mereu o căldură umană și o generozitate ce vine din preaplinul sufletesc al privitorului. Tel Avivul e un oraș fascinant și pentru oamenii care
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
Toate Articolele Autorului IERTAREA Câți răi sunt pe Pământ, rănesc în inimă și-n suflet și suferi rău fără să vrei, dar tu te-asemeni cu ei? De ți-e conștiința încărcată, te-apasă zilnic, te uzează. Încearcă eliberarea de prejudecăți și iartă relele în totalitate! Inima-ntâi, apoi sufletul vor fi curățate de otrava administrată; numai așa vei deveni liber ca pasărea Cerului din osânditul de ieri. Cu iertarea totală te ierți pe tine; te-apropii de iubirea lui Dumnezeu
IERTAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374440_a_375769]
-
face pe autor să creadă în vindecarea sufletului, în fericire, în aflarea sinelui pe drum, acolo unde nevoia și, de multe ori, singurătatea cu tine însuți, sunt partenere. Ne este demonstrată cu prisosință ideea că o călătorie poate deveni fatală prejudecății, bigotismului și îngustimii minții și, din această pricină, mulți oameni au nevoie de ea. Dacă stai și vegetezi într-un mic ungher al pământului o viață întreagă nu poți obține niște viziuni mai largi, generoase despre oameni. Lao Tzu considera
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
preocupări de actualitate" ale conștiinței civice, au creat premizele Europei Unite....și totuși nu apărau interesele creștinismului, sigur nu erau nici măcar interesați de a se declara creștini! Dimpotrivă, erau enciclopediști, filozofi, literați care doreau o Europa liberă de constrîngeri și prejudecăți și dogme, în care drepturile omului se puteau exercită în mod democratic. Atenție! Este necesar a vorbim de rădăcini creștine ale "Europei Unite" sau e doar un subiect de prozelitism și conveniență, care justifică existența unei puteri spirituale pe care
MĂ ÎNTREB, ACUM, ACUM ÎN PUŢINUL TIMP RĂMAS PÂNĂ LA MAREA SĂRBĂTOARE A CREŞTINITĂŢII, ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI IISUS, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374575_a_375904]
-
de istoricul dr.Ionuț Țene, apărută la Editura ȘCOALA ARDELEANĂ. Așa cum se specific de către autor în “Argument “, cartea cuprinde interpretări personale asupra unor idei trasmise de cărțile istoricilor români. Autorul consider că istoricul trebuie să fie liber și lipsit de prejudecăți ideologice sau interese pecuniare. Despre carte vorbește istoricul Vasile Lechințan și editorul Vasiler George Dâncu. Referință Bibliografică: La Târgul de Carte GAUDEAMUS, la Cluj-Napoca / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1571, Anul V, 20 aprilie 2015. Drepturi
LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS, LA CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374653_a_375982]
-
Dacă ne reîntâlnim în altă secundă a cunoașterii, în alt anotimp să nu mă confuzi cu vreun ,,fost,,, Numele meu este Laurențiu, sau Laur, cum sunt cunoscut în istoria omenirii scrisă de colegii mei neprețuiți Semnificația lui ți-ar influență prejudecățile legate de amintiri. -Faci pe spiritualul să mă impresionezi, chicoti Lorr mai mult pentru ea, ai debitează să văd cât de mult poți să urci în culoarea ochilor mei. - Ca să-ți convingi realitățile interioare , o contracara Laur, nu ma lua
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
care, dacă îi radiografiem și-i citim, în amonte, nu sunt decât urmașii școliți și rafinați ai ideologiei brutale și perfide, comuniste, de care am crezut că am scăpat cu totul și definitiv. Aceasta probează încă o dată forța și inerția prejudecăților, la care vine în întâmpinare semnalele de alarmă și sensul ori rostul discursului Mărturisitorului Dan Puric...” Așadar, Dan Puric, ca om, ca persoană, este captivant și fermecător, ca vorbitor în public este fascinant, ca actor sau regizor este original și
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
poartă de grijă și să nu-i judecăm pe cei care nu au putut fi alături de noi atunci când aveam nevoie!... Întâlnim, deseori, foarte multe categorii de tineri: unii smeriți, alții orgolioși sau nerăbdători, unii foarte entuziaști alții foarte timizi, cu prejudecăți ori fără, și fiecare vine cu viața sa personală și cu o anumită personalitate la care noi (acolo unde este cazul) suntem chemați să contribuim la încreștinarea, la educarea și catehizarea, la împlinirea sau la desăvârșirea acesteia, având convingerea fermă
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
de copii la Sibiu, în prezența părinților, ea elevă de pension de 13 ani, el liceean la 15 ani. Încă de la acestă vârstă își trimiteau bilete de dragoste, femeia, chir și căsătorită fiind, nepăsându-i de ironiile prietenilor sau de prejudecățile celor din jur. Provenită dintr-o veche familie românească, Veturia a urmat pensionul săsesc la Sibiu, vorbea fluent germana, franceza, maghiara și româna și se pregătea de o carieră strălucită, avea un glas frumos și voia să devină soprană. A
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]