3,896 matches
-
Principios de semántica estructural, p. 187. 103 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.22. 104 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 153. 105 Hans-Martin Gauger, Durchsichtige Wörter. Zur Theorie der Wortbil-dung, Carl Winter Universitätsverlag, Heidelberg, 1971. 106 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.162. 107 Ibidem, p. 159. 108 Vezi Josette Rey-Debove, Le métalangage, Le Robert, Paris, 1978, p.23. 109 Vezi Introducción al estudio estructural del léxico, în Eugenio Cose-riu, Principios de semántica estructural ,p.107-108. 110 Klaus Heger
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
parmi les sciences, în "Travaux de linguistique et de littérature", X,1 (1972), p. 21-34. 111 Vezi Eugenio Coseriu, Interdisciplinarità e linguaggio, în volumul Braga & al., L'accostamento interdisciplinare allo studio del linguaggio, Franco Angeli, Milano, l980, p. 55; id., Prelegeri și conferințe, p. 54, 68. 112 Ideea este susținută insistent de Eugen Coșeriu (Prelegeri și conferințe, p. 148). 113 Concepția despre limbă a lui Croce a fost discutată, în lingvistica românească, mai întîi de Alexandru Philippide (Originea românilor, Iași, vol
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
21-34. 111 Vezi Eugenio Coseriu, Interdisciplinarità e linguaggio, în volumul Braga & al., L'accostamento interdisciplinare allo studio del linguaggio, Franco Angeli, Milano, l980, p. 55; id., Prelegeri și conferințe, p. 54, 68. 112 Ideea este susținută insistent de Eugen Coșeriu (Prelegeri și conferințe, p. 148). 113 Concepția despre limbă a lui Croce a fost discutată, în lingvistica românească, mai întîi de Alexandru Philippide (Originea românilor, Iași, vol. I, 1926, p. 353-356) și apoi de elevul său, Iorgu Iordan (Lingvistica romanică. Evoluție
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sale Die Geschichte der Sprachphilosophie von der Antike bis zur Gegenwart. Eine Űbersicht (Teil I-II, Tübingen, 1975); o atenție deosebită se acordă aici și doctrinei aristotelice. 123 Eugenio Coseriu, El hombre y su lenguage, p. 23. 124 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 160. 125 Eugenio Coseriu, El hombre y su lenguage, p. 27. 126 Ibidem, p. 16 și 32. 127 L'Uomo e il linguaggio, în Eugenio Coseriu, Teoria del linguaggio e linguistica generale. Sette studi, Editori Laterza, Bari
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p. 18. 129 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Humanitas, București, 1995, p. 218 ș. u. Vezi și Eugenio Coseriu, L'Uomo e il linguaggio, p. 9. 130 Eugeniu Coșeriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 45. 131 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.161. 132 Ibidem, p. 10. 133 Eugenio Coseriu, L'Uomo e il linguaggio, p. 5. 134 Eugen Coșeriu, Prelegri și conferințe, p. 22-24. 135 Se constată aici preluarea viziunii stabilite de concepția filozofului Johann Gottlieb F i
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și conferințe, p. 22-24. 135 Se constată aici preluarea viziunii stabilite de concepția filozofului Johann Gottlieb F i c h t e în legătură cu raportul eu non eu, viziune preluată uneori și de Hegel în stabilirea determinărilor conștiinței-de-sine. 136 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 161-162. 137 Ernst Cassirer, La philosophie des formes symboliques. 1. Le langage, Les Editions de Minuit, Paris, 1972, p. 111. 138 Ernst Cassirer, op. cit. , p. 57. 139 Ibidem, p. 58. 140 Ibidem. 141 Ernst Cassirer, Eseu despre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
introducere în filozofia culturii umane,Humanitas, București, 1994, p. 154-161. 142 A se vedea în acest sens Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. 143 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 14 ș. u. 144 Vezi George Edward Moore, Philosophical Studies, London, 1922. 145 David Pears, Wittgenstein e Austin, în Bernard Williams, Alan Monte-fiore (eds), Filosofia analitica inglese, Lerici Editori, Roma, 1967, p. 27-54. 146 Vezi Ludwig Wittgenstein
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Austin, în Bernard Williams, Alan Monte-fiore (eds), Filosofia analitica inglese, Lerici Editori, Roma, 1967, p. 27-54. 146 Vezi Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, Humanitas, București, 1991; A. C. Grauling, Wittgenstein, Humanitas, București, 1996; Gilles-Gaston Granger, Wittgenstein, Seghers, Paris, 1969. 147 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.22 ș.u. 148 Vezi Martin Heidegger, Originea operei de artă, Editura Univers, București, 1982; Martin Heidegger, Repere pe drumul gîndirii, Editura Politică, București, 1988; Walter Biemel, Heidegger, Humanitas, București, 1996; Otto Pöggeler, Drumul gîndirii lui Heidegger
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
passim) prezintă cazul familiei sale care vorbea o limbă în care se amestecau elemente din germană, franceză și engleză. 159 Vezi și Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 160 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 38. 161 Vezi, Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 151 ș. u.; idem, Scrieri de lingvistică generală, Polirom, Iași, 2004, p. 90-91. 162 Louis Hjelmslev, Sistema lingüístico y cambio lingüístico, p. 55. 163 Ibidem, p.
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ține de o interpretare populistă și inadecvată a lucrurilor, deoarece, la popoarele civilizate și cu o cultură superioară, dezvoltarea limbii literare (de cultură) se produce prin contribuțiile personalităților, iar nu prin preluarea de elemente de la nivelul popular. 174 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 101. 175 Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, p. 374. 176 G. Ivănescu, Istoria limbii române, p. 118. 177 Ibidem, p. 5 și 9. 178 Ibidem, p. 285. 179 Eugeniu Coșeriu, "Nu există schimbare lingvistică", p. 17
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p. 106. 211 Ibidem, p. 166. 212 Ibidem, p. 108. 213 J. Vendryes, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, Paris, 1921, p. 50 ș. u. 214 Vezi Iorgu Iordan, Lingvistica romanică. Evoluție. Curente. Metode, p. 45-46. 215 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 121. 216 Vezi Iorgu Iordan, Lingvistica romanică. Evoluție. Curente. Metode, p. 313. 217 Eugeniu Coșeriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 174-175. 218 Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. p. 296. 219 Sistem
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Cunoașterea limbii, Editura Științifică, București, 1996, p. 319. 257 Ibidem. 258 Noam Chomsky, Cunoașterea limbii, p. 21. 259 Ibidem, p. 235. 260 Vezi Daniela Rovența-Frumușani, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995, p. 19. 261 Competența lingvistică, în Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 27-48. 262 Significado y designación a la luz de la semántica estructural, în Eugenio Coseriu, Principios de la semántica estructural, p. 207. 263 Vezi Competența lingvistică, în Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 31. 264 L'uomo e il
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1995, p. 19. 261 Competența lingvistică, în Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 27-48. 262 Significado y designación a la luz de la semántica estructural, în Eugenio Coseriu, Principios de la semántica estructural, p. 207. 263 Vezi Competența lingvistică, în Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 31. 264 L'uomo e il linguaggio, în Eugenio Coseriu, Teoria del linguaggio e linguistica generale. Sette studi, Editori Lettera, Bari, 1971, p. 17. 265 Georg Lukács, Ontologia existenței sociale, p. 307. 266 Vezi W. Doroszewski, Quelques
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Principios de semántica estructural, p. 102. 302 Vezi Significado y designación a la luz de la semántica estructural, în Eugenio Coseriu, Principios de semántica estructural, p. 202. 303 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 128-132. 304 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 13. 305 Georg Lukács, op. cit., p.308. 306 Dumitru Drăghicescu, Ontologia umană, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 262. 307 Hans-Georg Gadamer, Vérité et méthode. Les grandes lignes d'une herméneutique philosophique, Editions du Seuil, Paris
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mult timp pe terenul filozofiei și a fost formulat de John Stuart Mill. 359 Faptul că aceste trăsături nu sînt uneori omologate într-un moment istoric sau într-un spațiu social reprezintă o chestiune secundară. 360 G. W. Fr. Hegel, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. I, Editura Academiei, București, 1963, p. 13-14. De fapt, după cum menționează Hegel însuși (Știința logicii, p. 16), ideea apare la Aristotel: "știința aceasta însă [filozofia], necăutată pentru un anume folos, e singura liberă în sine
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o posesiune omenească". 361 Aderența sau neaderența generalizată la aceste idei nu reprezintă un aspect relevant din acest punct de vedere. 362 Vezi, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Fenomenologia spiritului, Editura Academiei, București, 1965, p. 108 și 276. 363 Eugeniu Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 21-23. 364 Vezi, pentru aceasta Lucian Blaga, Opere, vol. X, p. 574-575. 365 Nici esteticul nu se reduce, de altfel, la procesele intropatice. 366 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 24. 367 G. Ivănescu, Gramatica și logica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Academiei, București, 1965, p. 108 și 276. 363 Eugeniu Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 21-23. 364 Vezi, pentru aceasta Lucian Blaga, Opere, vol. X, p. 574-575. 365 Nici esteticul nu se reduce, de altfel, la procesele intropatice. 366 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 24. 367 G. Ivănescu, Gramatica și logica. I. Structura gîndirii ca factor primar al structurii morfologice a limbii, în "Analele Universității din Timișoara", Seria științe filologice, I (1963), p. 266; id., Nume și verb, în volumul Omagiu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
didactică esențială și de stilul educațional al cadrului didactic. De exemplu, o dispunere a mobilierului În manieră tradițională favorizează mai ales expunerea cadrului didactic și atitudinea pasivă a elevilor; ea se pretează mai ales la activitatea de predare, conferințe și prelegeri. O dispunere a mobilierului pe sistem semicerc sau chiar oval, schimbă accentul interpersonal al relației educaționale, Încurajează interacțiunile permanente și activismul elevilor. Vizibilitatea presupune adaptarea spațiului școlar la nevoile somato-fiziologice și de sănătate ale elevilor. La acest nivel se au
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Democrație, iar în clasa a doua primară disciplina Democrație avansată. Este locul unde învățătorii sădesc în fragedele suflete ale copiilor dorința de bine, dreptate și adevăr. La cele unsprezece ore săptămânale dedicate democrației, dascălii nu se mulțumesc doar cu simple prelegeri, discuții și extemporale, ci aplică importanta materie și în situații concrete de viață. De pildă, la marile sărbători naționale, în timpul tradiționalelor frumoase ceremonii de adorare a conducătorilor iubiți, se obișnuiește ca elevii din clasele începătoare să realizeze scurte scenete prin
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
conceptele. Aceasta se cheamă că este o cercetare vie, mereu în devenire și reînnoire. Autorul nu este niciodată reperabil, totul la el e făcut din bucăți, totul e rupt, schimbînd mereu perspectiva o scriere fragmentată extrem, în care se succed prelegeri despre nebunie cu manuale de vrăjitorie, tratate de medicină, rapoarte de poliție, cursuri de psihiatrie, descrieri de cazărmi etc. Mecanismele cunoașterii și mecanismele puterii sunt două fețe ale aceleiași monede. Ele se potențează reciproc, se nasc și se prăbușesc împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Democrație, iar în clasa a doua primară disciplina Democrație avansată. Este locul unde învățătorii sădesc în fragedele suflete ale copiilor dorința de bine, dreptate și adevăr. La cele unsprezece ore săptămânale dedicate democrației, dascălii nu se mulțumesc doar cu simple prelegeri, discuții și extemporale, ci aplică importanta materie și în situații concrete de viață. De pildă, la marile sărbători naționale, în timpul tradiționalelor frumoase ceremonii de adorare a conducătorilor iubiți, se obișnuiește ca elevii din clasele începătoare să realizeze scurte scenete prin
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
poate cere să fie reformulată indicația pentru a se asigura dacă ceea ce a intenționat să transmită a fost recepționat și înțeles corect. Absența feed-back-ului sau primirea unui feed-back fals sunt situații destul de des întâlnite în universități, mai ales în cazul prelegerilor în care raportarea actorilor se face mai mult la timp decât la înțelegerea subiectului dezbătut. Vorbitorul a vorbit, ascultătorul a ascultat, timpul a trecut, iar în timp ce profesorul întrebă dacă lucrurile sunt clare, se aude un da stingher, iar studenții își
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
plăcut niciodată să povestesc astfel de întâmplări la seminariile mele pentru ca nu cumva să ajungă vorba și la persoanele cu care am negociat. Totuși, acum câțiva ani, la convenția Asociației Californiene a Agenților Imobiliari din San Diego, am ținut o prelegere în care povesteam și această întâmplare, fără să știu că respectivul reprezentant se află într-un colț al sălii. Spre sfârșitul cuvântării, l-am văzut cum își făcea loc prin mulțime și am încercat să mă pregătesc pentru atacul verbal
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
nevoie.” Bineînțeles că o poți folosi. Poți răspunde că da, este firma ta, dar că sunt anumite decizii pe care nu le poți lua fără să îți consulți înainte persoanele din departamentul respectiv. Dacă cineva mă roagă să țin o prelegere la compania sa, replica mea este că trebuie să mă consult înainte cu personalul din departamentul de marketing. Deci, dacă ai propria ta firmă, Personajului Colectiv de Rang Înalt poate fi reprezentat de personalul dintr-un anumit departament. În negocierile
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
îndrumarea educației morale și religioase a tineretului”7. Cultul Unitarian a prevăzut activități și mai cuprinzătoare: „îndatoririle preotului însărcinat cu educarea moralo-religioasă: a) educarea confirmanzilor și tinerilor unitarieni în sentimentul unitarian conștient; b) vizitarea și îngrijirea lor sufletească; c) ținerea prelegerilor duminicale; d) pregătirea tineretului la confirmare; e) aranjarea conferințelor, zilelor pentru adâncirea credinței și, în general, a aranjamentelor care servesc la catehizarea copiilor”. Cu toate acestea, participarea copiilor și tinerilor la serviciile religioase obișnuite, împreună cu credincioșii maturi și vârstnici, se
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]