2,230 matches
-
transformat în heliu. Din înaltul cerului, soarele se fixează deasupra noastră, învăluindu-ne cu lumina lui fierbinte. Razele incandescente ne pătrund prin ochi și încep a ne topi prin interior, transformându-ne într-un material vâscos. Ne scurgem spre genune, prelingându-ne spre povârnișuri. Cu o ultimă sforțare, reușim totuși să ne salvăm. Ne răsfirăm mâinile pe pereții muntelui de care căutăm să ne agățăm cu palmele. Cu degetele, înșfăcăm niște colțuri tăioase pe care le strângem cu putere. Într-unul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lui răzbunare, va trezi eriniile din somnul lor. Imaginile ce se nasc în mintea lui Oreste, înspăimântătoare năluciri, sunt cele ale unor femei semănând cu Gorgonele, îmbrăcate în negru, cu capete în jurul cărora se încolăcesc șerpi. Din ochi li se preling picături de sânge. Corul nu le vede, dar Oreste, da. Sunt „cățelele mamei sale”, care i-au adulmecat urma și care îl hăituiesc. Fantoma răzbunătoare nu se arată oricui. Eumenidele confirmă faptul că eriniile sunt, în realitate, manifestări ale acestei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vechea Ragusa. Se trezise Într-o noapte și n-o găsise alături; ridicându-se, o văzuse În picioare pe terasă, goală pușcă, cu corpul splendid luminat În racursiu, Înroșit de incendiile din depărtare, ca și cum pe piele i s-ar fi prelins penelurile doctorului Atl ori războiul de departe ar fi Învăluit-o cu cea mai mare gingășie. Fac o baie de foc, spusese când el o Îmbrățișase pe la spate, iscodind-o ce făcea acolo la trei dimineata, și-și lăsase Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cînd lingura va ieși iar la suprafață. Atunci, brusc, se va petrece un cutremur Înspăimîntător și o parte din lumea de supă va fi absorbită În neant. Cataclismul va mai continua o vreme, cît timp de pe lingură se vor mai prelinge picături care vor străbate Întinderea de lichid, apoi situația va reveni la normal. Locuitorilor din Suplanda lingura nu le apare ca un obiect solid, vertical, cum o vedem noi. Locuitorii Suplandei nu pot lua cunoștință de lingură decît ca de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În zonele superioare ale Pleromei. Mama celor Vii, eonul al treilea de sus, nu reușește să rețină În sine Întreaga masă de Lumină fertilă care emană de la Tatăl universal și de la Fiul lui17. O parte din această sămînță luminoasă se prelinge pe șoldul ei stîng, dînd naștere Sophiei, cunoscută și sub numele de Stînga, Prounikos și Bărbat-femeie. Sophia pogoară deasupra Apelor nemișcate, le agită și Își face din ele un trup apos, care o trage În jos și o Îngreunează Într-atît
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cele douăsprezece Virtuți 63. În ambele cazuri rezultatul este același: Înclinațiile spre luxură ale Arhonților sînt potențate. Masculii, cuprinși de dorința de a o poseda fără Întîrziere pe Fecioara de Lumină, „urlă de poftă și pe trupurile uriașe li se prelinge sudoarea; este ploaia care cade pe pămînt În timpul furtunilor de vară”64. Descrierea lui Augustin oferă și alte amănunte În privința scopului Întregii acțiuni: În fața acestei priveliști atrăgătoare, Puterile rele Își sporesc ardoarea și concupiscența. Frîiele gîndirii lor dezgustătoare slăbesc și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
toate avuțiile” și „să-l ajutăm astfel să dea victoria idealului cel mai demn de a învinge”. Dezvoltarea culturală e premisa dezvoltării socio-economice, „numai democratizând cultura vom completa cu folos democratizarea socială a zilelor noastre”, numai în felul acesta vom „prelinge” în sufletul oamenilor „dorul altor construcții, altor ideale, mai bune și mai înalte decât cele din trecut”. Cultura- activă, trăită, manifestată prin opere de creație - este „singurul leac”. Numai omul adăpat la valorile culturii, citez din nou din Dinamism cultural
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
El 1 sfîrșește prin a rîde) Mămico, sau surioară, sau cumnate, sau tovarășe, mai fă-mi un sandvici dacă vrei... Și mai pune în pahare... Hai, că pînă la urmă ne împăcăm noi... simt eu cum se așează, cum se prelinge... cum ne ocupă împăcarea... (în cadrul ușii apare Ea 2) El n: Auzi, prietene, pe un om nimic nu-l costă mai mult decît iluzia că e unic. Ține minte asta. Și dacă mai vrei să mai papi, să-ți facă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dorul o încleștează ca o ancoră grea și iat-o eminescianizând: "Singurătăți./ Nu mi te-arăți,/ nu-mi trimiți vești/ cât fără rost./ Oare ai fost?/ Oare mai ești?". Sentimentul refuzat este apăsător și dureros: Surâd și mersul mi se prelinge/ de pe buze, ca un fir de sânge/ pentru că nu mă iubești". III. "Antiroman", jugularea polemică a confesiei pentru o "posibilă radiografie a eșecului". "Adio, fără nici o urmare la povești,/ armele de tinichea, cu țepene încheieturi..." Un univers rece pătrunde timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
păcat, ci din oboseală." Cu "Octombrie, noiembrie, decembrie", Ana Blandiana devine din nou lirică prin feminitatea dorințelor, a pasiunii. Dragostea este puternică, asemenea morții, o dragoste senzuală, de trup abandonat de suflet: "Amar mi-e timpul și otrăvitor,/ cu soarele prelins la subsuori". Alteori dragostea înseamnă păcat: "Să fug?,/ O, fie-ți milă,/ Altădată/ N-aș fi fost decât/ arsă pe rug." Sentimentul iubirii devine grav: "Suntem egali?, Vom muri deodată sau unul va purta,/ Încă o vreme,/ Cadavrul celuilalt lipit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
conflict între dragoste și moarte, între avuție și mizerie crâncenă, între vis și realitate, între adevăr și minciună. Totul, surprinzător de firesc, tratat cinematografic, repet! cu mijloace cuceritor de simple... (Horia Pătrașcu) 1979 O NOAPTE FURTUNOASĂ I.L. Caragiale Teatrul Giulești Prelins din pod, ca o insectă, sfâșiat și întors pe dos, Rică Venturiano oftează, dârdâind aproape, titlul piesei: "... ce noapte furtunoasă!". Într-adevăr, de data aceasta, cele două ore de spectacol, gândite necruțător de regizorul Alexa Visarion prin textul și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
contra însă, nu se clădește acolo casă. Cînd face cineva casă, dacă voiește să știe de va fi locul acela cu noroc ori nu, să puie sara acolo o oală nouă, plină cu apă neîncepută; dacă dimineața oala va fi prelinsă, e semn bun și acolo să-și clădească casa; iar de va găsi oala goală, să fugă de acel loc, că-i fără noroc. Nu e bine să se puie casa pe locul unde a fost arie, căci e rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
părți, formula este aceasta: „Scoate, drace, ce-ai furat, că te-oi bate spînzurat, în mijlocul drumului, cu fiarele plugului.“ Dacă cineva ia vreun instrument în mînă spre a face vreun rău al tuia, apoi se zice că atunci s-a prelins de cel dintîi Necuratul. Cînd tună, împușcă Sf. Ilie după dracu’. Cînd tună și fulgeră, nu e bine a se ascunde de ploaie sub copaci mari, fiindcă acolo se ascunde diavolul pe care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un fluid"; nu cuvîntul trebuie să fie expresiv, ci ceea ce se întîmplă sub cuvînt; Fugiți de dialog! Teatrul de dialog e demodat!"; secretul spectacolului e ca în fiecare scenă să se întîmple altceva decît se așteaptă spectatorul; din Fantomă se preling picuri de lapte-var; e o ființă în descompunere; un actor pierde un pantof și se demobilizează; meșteru-i spune: "Dacă-l mai pierzi, lasă-l pierdut! Întîmplările, în teatru, trebuie folosite!"; consternant: "Eu sînt lăutar, nu psiholog!"(V. Mugur); sau: "Să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ochii lui rotunzi se aprinse o strălucire mîndră, învăpăiată, care parcă pătrundea pînă în lumea cealaltă... Pe Bologa, la început, privirea aceasta îl înfricoșă și îl întărîtă. Mai pe urmă însă simți limpede că flacăra din ochii condamnatului i se prelinge în inimă ca o imputare dureroasă...Încercă să întoarne capul și să se uite aiurea, dar ochii omului osîndit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. În cele din urmă Bologa se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fuga aceasta nebună scântei lungi de un metru îmi țâșneau sub tălpi 11. Imaginea umanității care se dizolvă, natura preluând atributele acesteia, va apărea frecvent în romanele lui Blecher. Ilustrativ în acest sens este omul-negru, cu picioarele care i se preling unindu-se cu pământul și transformarea copacilor în oameni din romanul Vizuina luminată. Paginile se pot reprezenta cu ușurință grafic, amintind de tablourile pictorilor flamanzi. Unul dintre cele mai reprezentative texte ale lui Blecher, din această perioada, care trasează foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
acest loc este cu siguranță o cale de acces a personajului către o altă lume: Când mă dezmeticeam puțin, găseam lângă mine decorul intim și nespus de plăcut al grotei cu un izvor ce țâșnea încet din stâncă și se prelingea pe pământ, formând în mijlocul prundului un bazin cu apă foarte limpede, deasupra căruia mă aplecam pentru a privi fără să mă satur niciodată minunatele dantele ale mușchiului verde din fund, viermii agățați de frânturile de lemn, bucățile de fier vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
inițial criza personajului : În odăi închise însă crizele se produceau mai ușor și mai des. De obicei nu suportam niciodată singurătatea într-o camera necunoscută... Odaia însăși se pregătea pentru el: o intimitae caldă și primitoare se filtra din pereți, prelingându-se pe toate mobilele și pe toate obiectele 167 devine mai târziu o realitate dezirabilă. ,,Locurilor blestemate", așa cum însuși naratorul le numește ,,metafore" ale unei societăți deosebit de ,,topice" parcul orașului, malul râului, li se opun, în romanele lui Blecher, ,,locurile
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
niște arabescuri, însă hidoase ca niște plăgi rău cicatrizate" care devin ,,adevărate zdrențe din carnea lutului, răni oribile și beante", pe de-o parte, iar pe de altă parte, odaia, a cărei ,,intimitate caldă și primitoare se filtra din pereți, prelingându-se pe toate mobilele și pe toate obiectele" care la un moment dat ,,își pierd sensul lor comun" și ,,o nouă existență le scaldă. Ca și cum ar fi fost subit despachetate din hârtii subțiri și transparente în cari ar fi stat
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sau la un aparat înregistrator. Cei doi termistori sunt în general extinși de la un tub de oțel inoxidabil pentru a forma o sondă termistor (8Ă. Vârfurile sondelor sunt prevăzute cu o spirală de sârmă de oțel inoxidabil peste care se preling picăturile de soluție și de solvent; acestea alimentează picăturile și asigură o mărime constantă a picăturilor pe sonde. Se folosesc și termistori fixați pe fundul celulei măsurătoare pentru a menține constant volumul picăturii de probă. Ultrafiltrarea Separarea prin membrane este
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
belșug, frecat temeinic cu săpun și toate divinele zoaie (venite de la păcatele celui aflat pe scenă sau chiar de la copii, strămoși, amanți sau soți, venale sau carnale, ba chiar și cele cu cuvântul contra Supremului Rajah din Cerurile Hisdustane) se prelingeau pe trupul Țapului Ispășitor cel desemnat drept Mare Criminal și având titlul de Marele Jegos al Nației. Când apa sublimată astfel se scurgea în valuri, acesta zâmbea plin de recunoștință și tot poporul era fericit, până la adânci bătrânețe. Ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de plăcere noi suntem striviți. Lumea întreagă-i un surâs Iar pe pășunile-nverzite Oi și văcuțe, vin să ne lingă Din mierea care se prelinge Pe ale noastre straie-mpodobite De sărbătoare Cui, cui, cui, cui! Să ne distrăm din plin Veseli să fim Și vârful nasului să-l facem tricolor! O, națiunea mea de vis, Suntem atât de fericiți De bucurie copleșiți! Partidul este un
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cufăr "de mărimea obișnuită a odăilor mele strâmte, joase", burdușit cu "perne umplute cu puf de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat"), "tăvi trântite, gingașe și moi,/ Cu clopoței gălăgioși la gene/ Și degete prelinse din oloi", "linguri cristaline,/ Pâlnii de somn, pipere pătimașe,/ Cuțite ce ucid prin limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele pe nedrept asimilate de altfel de spirite sferei inferiorului, umilului sau derizoriului: motani ce "surâd curtenitori/ Și sclifosiți din blănurile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este lipit de suprafețele sale/ încep să urlu:/ creierul nu-mi folosește!/ picioarele nu-mi folosesc!/ pântecul nu-mi folosește!/ josnicia nu-mi folosește!/ mașina de tocat latră! //...// ieși sânge o dată prin această hârtie scârboasă și/ carnivoră; în șuvițe stranii prelins lasă pentru a/ doua zi (imprimat) capul unui dobitoc. (sângele =/ osatură a morții numai că a început să ricoșeze,/ spre țărmuri deosebind dezintegrarea, migrarea spre/ o altă formă:) în genunchi cu această hârtie/ scârboasă în față vă întreb: dar scrisorile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în el se dovedea lipicios, îngreunînd munca peste măsură. Cu o pălărie din frunză de brusture pe cap și cu o cămașă acoperindu-mi bustul, țineam cu greu ritmul cu Iuliana cu care lucram în "echipă". Șiroaie de sudoare se prelingeau mai ales pe ceafă și pe coapse, sub pantalonul larg din pînză de cort cu care mă înzestrase lagărul de triere din Sverdlovsk. Și în acest roman, ca și în volumul de nuvele apărut la Paris, Coji de portocală (Les
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]