7,433 matches
-
De ce și de cine se protejează? În principal de individ, conform unei viziuni pesimiste a "naturii umane", care se bazează pe aviditate, câștig, interes particular și egoism. Dar aceasta rămâne o perspectivă pe termen scurt. Statul își asumă aici rolul preponderent: știind, după ce le-a definit, care sunt obligațiile și misiunile legate de interesul colectiv, el își subliniază superioritatea asupra intereselor individuale în intențiile, orientările și scopurile sale. Putem trimite aici la Keynes, care, pe plan economic, credea în această superioritate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
experiențelor de viață ale unui popor, a înregistrat-o în toată amploarea ei. Era însă firesc ca, dată fiind semnificația pe care o avea marea în viața poporului grec, scenariul lingvistic al lui *per- să fie, în limba greacă, unul preponderent maritim. Punctul de pornire este îndeobște coasta, parcursul este marea, limita mișcării este malul opus, "dincolo"-ul este regiunea care începe pe "țărmul celălalt". *Per- este, de aceea, preponderent inclus într-un vocabular care dezvoltă o strategie a navigației. Până
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scenariul lingvistic al lui *per- să fie, în limba greacă, unul preponderent maritim. Punctul de pornire este îndeobște coasta, parcursul este marea, limita mișcării este malul opus, "dincolo"-ul este regiunea care începe pe "țărmul celălalt". *Per- este, de aceea, preponderent inclus într-un vocabular care dezvoltă o strategie a navigației. Până și verbul "a vinde" (perao), care la prima vedere nu are nimic comun cu un verb de mișcare, aparține formațiunilor în *per-, pentru simplul motiv că la greci "vînzarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
decât un pas, care în istoria filozofiei a echivalat cu trecerea de la ontologie la etică și la reflecția în marginea divinului, de la presocratici la lumea tragicilor și a platonismului cu toate deschiderile lui. Deși în limba greacă peras a fost preponderent invocat ca limită a corpurilor, a pământului, a aștrilor, a cosmosului etc.; deși o evoluție a acestui cuvânt în înțelesul de limită pe care omul o resimte în raport cu propria sa ființă nu apare nici în vocabularul tragicilor, nici în cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prima dovadă a organizării în obște familială ab initio o găsim în denumirea comunității, cu forma de plural în sufixul -ești, Umbrărești, cu fireasca evoluție spre obștea sătească teritorială medievală când, urmare a sporului demografic și a dezvoltării economice, raporturile preponderent familiale sunt puse în consens cu cele teritoriale și când are loc și un mai riguros și mai exact proces de teritorializare între comunități. Trasarea hotarelor dintre sate, încă din timpuri imemoriale, constituie un alt argument peremptoriu în susținerea tezei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un grup restrâns de elevi, de ordinul a 4-5% dintr-o școală, ca responsabil pentru dezordine și violență, ceea ce ar oferi un argument cu greutate politicilor de excludere și psihiatrizării perturbatorilor. Cum rezultatele noastre dovedesc totodată că factorii sociali sunt preponderenți, ele ar putea să alimenteze și ideea stigmatizantă a "claselor periculoase" sau să întărească o dezamăgire fatalistă. Or, dacă examinăm mai profund aceste rezultate, școală cu școală, putem conchide exact invers, iar analiza contextuală ne este și aici de mare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de masă, demonstrând un potențial ridicat de a forța bunăvoința guvernanților, au devenit „clienții favoriți” ai tranziției și au beneficiat de măsuri generoase de protecție socială, în special prin salarii compensatorii (Miroiu, 2005, p. 6). În schimb, femeile, care lucrau preponderent în învățământ, sănătate, turism, comerț etc., în industria ușoară, rentabilă, au continuat să primească salarii modeste, să plătească impozite și să presteze pentru familiile lor servicii pentru care oricum nu aveau resurse să le cumpere. Iar în cazul extrem al
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
doctor, la școală (Barometrul de gen, p. 72). Reprezentările avute în atenție sunt rezultatul prejudecăților, pe baza cărora este de dorit ca atât tatăl, cât și mama să se ocupe de copiii lor, dar și al stereotipurilor care le asociază preponderent pe femei cu activitățile de îngrijire. Curios este faptul că și în intercondiționări/reprezentări/stereotipuri, rezultatul obținut în termenii raporturilor de putere este tot în favoarea bărbaților. Reprezentările de gen includ deci prejudecăți, dar și stereotipuri privind diferențele între rolurile sociale
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
independenți, chiar superiori, analitici, puternici, duri, își asumă responsabilități (financiare, decizionale, în relațiile cu instituțiile publice), rezistă bine la stres (Kite, 2001, p. 563). În spațiul public, femeia este reprezentată ca femeie fatală (chiar dacă subalterna șefului), arătând că succesul depinde preponderent de calitățile fizice, nu de performanțele profesionale, corelate cu alte ipostaze: stereotipul femeii ca trup, însoțit de preocuparea pentru aspectul acestuia, stereotipul femeii blonde, decorative, eventual care nu știe să șofeze (Grünberg, 2005, p. 98, 242). Aici se impune o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
se poate identifica atribuirea de gen: femeilor le sunt atribuite părți însemnate din activitățile desfășurate în spațiul privat, legate de îngrijirea și oferirea de suport afectiv; bărbaților le sunt atribuite roluri de gen importante, care oferă prestigiu, acces la resurse, preponderent în spațiul public. În Barometrul de opinie publică din noiembrie 2005, răspunsurile arată un acord față de o situație predeterminată prin formulare: „Vă rog să îmi spuneți în ce măsură sunteți de acord cu următoarele”: • În general, bărbații sunt lideri politici mai buni
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în casă? arată, la nivelul judecăților care au premers unor astfel de surprinderi ale realității, faptul că există constatări larg acceptate, după care rolurile femeilor sunt definite prioritar în spațiul privat, unde au îndatoriri multiple, iar rolurile bărbaților se configurează preponderent în sfera publică, de unde atrag resurse pentru familiile lor. În aceste întrebări există o anume neutralitate afectivă, iar ceea ce atrage atenția este aspectul care vizează cunoașterea la nivelul simțului comun. Pentru a întregi înțelesul noțiunii este necesar să includem și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dublă zi de muncă, în majoritatea cazurilor fără ajutorul partenerului (vezi și Pasti, 2003, p. 119-124; Miroiu, 2004, p. 240-242; Teșiu, 2004, p. 111-113; Curdová, 2005) (Barometrul de Gen, 2000). În România, tranziția consfințește separarea public/privat și asociază femeile preponderent cu înclinațiile „naturale”. Această întărire a relațiilor dihotomice dintre sfere va fi analizată în continuare, cu accent pe muncile domestice și pe accesul femeilor la poziții de conducere și reprezentare în sfera politică. Partea leului: efecte ale devalorizării muncii femeilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Este demn de menționat faptul că nu numai bărbații, ci și femeile împărtășesc acest tip de credințe, ignorând posibilele lor urmări. O primă consecință, ușor de desprins, este că, în fapt, muncile de îngrijire a copiilor în tranziția românească revin preponderent femeilor, din moment ce, în cadrul aceluiași Barometru de Gen, peste 60% dintre respondenți au precizat că în gospodărie numai femeile au grijă zilnic de copii, supraveghează lecțiile și timpul liber al copiilor, merg cu copiii la doctor și la școală. În plus
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
între sexe (wage gap) și muncile domestice este recunoscută și de Uniunea Europeană, care, în 2005, recomanda pentru micșorarea acestei distanțe asigurarea de facilități de îngrijire a copiilor și a altor dependenți, știut fiind faptul că acest tip de activități este preponderent îndeplinit de femei (Curdová, 2005). De altfel, există studii care atestă: „Cu cât femeile și bărbații se apropie de o stare de egalitate la locul de muncă, cu atât vor înainta spre o împărțire mai egalitară a responsabilităților domestice”, confirmându
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
situa în jurul cifrei de 18% (Europe in figures, 2005, p. 170), iar în 2005 anumite domenii continuau să fie feminizate în Europa de Est, dar în posturile lor de conducere să se regăsească tot bărbați: de exemplu, în educație. Muncile domestice sunt preponderent îndeplinite de femei, care se confruntă la angajare cu discriminarea și au posibilități limitate de promovare în plan profesional (Pasti, 2003, p. 139-143; Curdová, 2005). Politicile publice ă sau, mai bine spus, lipsa lor ă confirmă o atitudine de atribuire
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
90 până la 7,3% în 1998 și la aproximativ 10% în prezent (Waylen, 1994, p. 347; Kenworthy, 1999, p. 243). Aceasta în condițiile în care femeile reprezintă mai mult de jumătate din populație. În tranziția românească, rolurile atribuite femeilor sunt preponderent cele de „gospodine, mame, executanți, obiect de reclamă, obiect sexual”, percepția publică și modul în care ele sunt prezentate în spațiul public rămânând neschimbate până în 2005 (Pasti, Miroiu, Codiță, 1996, p. 188). În publicitate și mass-media, femeile sunt constant portretizate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este marcată de o puternică tendință de ierarhizare. În cadrul partidelor politice, susținerea femeilor este foarte mică sau inexistentă și aproape mereu condiționată de adoptarea de către femei a normei funcționale în lumea politică românească. Problemele aflate pe agenda politică românească sunt preponderent cele care îi afectează pe bărbați (Miroiu, 2004, p. 219-225, 272-279; Pasti, 2003, p. 217-226; Popescu, 2000, p. 1-4). Există mai multe consecințe ale acestei situații: puține femei doresc să intre în politică și mai puține reușesc să aibă succes
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
modalități în care diferite lucrări feministe propun revalorizarea muncilor femeilor. O a doua parte a acestui subcapitol va trata concis problematica femeilor-lider în încercarea de a arăta cum interpretează diferite studii acest aspect. Având în vedere că femeile au fost preponderent asociate cu o sferă naturală devalorizată și cu activități legate în principal de maternitate și grijă, numeroase studii feministe s-au centrat în jurul acestor teme, analizând modul în care au fost teoretizate familia, corpul, maternitatea și grija, propunând noi perspective
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Minow, Shanley, 2001, p. 119-145; Danby, 2004, p. 23-28). În Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care, Joan Tronto afirmă că, în lipsa dispariției separării spațiului public de cel privat și prin continua asociere a grijii drept proprietate preponderent și natural feminină, conceptul de grijă nu își va putea face loc pe agendele publice și nici nu va putea fi instituționalizat. O teorie fundamentată pe practica grijii este viciată prin identificarea acesteia cu protecția unilaterală, prin considerarea ei ca
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Sistemul socialist a acordat prioritate industriei prin ierarhizarea importanței sociale a activităților din diferite ramuri, iar ierarhizarea ramurilor industriale a dus la accentuarea diferențelor de gen. Acest tip de organizare a activității economice se bazează pe importanța acordată industriei grele, preponderent masculine, în detrimentul celei ușoare, preponderent feminine. Prioritizarea industriei se repercutează asupra veniturilor sociale, deoarece salariile și pensiile se calculează în funcție de vechimea în muncă și depind de ramurile în care se activează. Sistemul industrial socialist a adâncit diferențele de gen atât
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
industriei prin ierarhizarea importanței sociale a activităților din diferite ramuri, iar ierarhizarea ramurilor industriale a dus la accentuarea diferențelor de gen. Acest tip de organizare a activității economice se bazează pe importanța acordată industriei grele, preponderent masculine, în detrimentul celei ușoare, preponderent feminine. Prioritizarea industriei se repercutează asupra veniturilor sociale, deoarece salariile și pensiile se calculează în funcție de vechimea în muncă și depind de ramurile în care se activează. Sistemul industrial socialist a adâncit diferențele de gen atât în ceea ce privește discriminarea veniturilor, cât și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mai încununate de succes. Spre exemplu, am putea lua în discuție activitatea sindicală din România 1: majoritatea sindicatelor sunt în regiile autonome și în ramurile industriei grele, în timp ce industria ușoară este destul de slab sindicalizată. Acțiunile sindicale care au avut loc preponderent le-au adus câștig angajaților din regii sau foștilor angajați din industria grea. Nu au existat mișcări semnificative la nivelul industriei ușoare și nu s-au obținut aceleași avantaje pentru toți cei care au făcut față unor fenomene economice similare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe când șomajul a fost perceput ca inutilitate a forței de muncă și recompensat cu ajutoare 1 mici atât ca valoare, cât și ca timp. În discuția despre disponibilizări și șomaj este interesant de observat faptul că disponibilizările au avut loc preponderent la nivelul industriei grele, iar șomajul s-a situat la nivelul celorlalte categorii. Din nou grupul social al bărbaților se află în avantaj în lupta pentru resurse. Acest avantaj este conferit de politicile statului referitoare la metoda de calculare a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
politicile statului referitoare la metoda de calculare a diverselor compensații acordate și constă în stabilirea cuantumului ajutoarelor în funcție de nivelul salariilor 2. Este evident că o astfel de abordare menține ierarhiile comunismului și discriminează celelalte sectoare industriale, cu forță de muncă preponderent feminină. Discriminările dintre grupul social al femeilor și cel al bărbaților au fost și continuă să fie urmarea atât a măsurilor reparatorii, cât și a politicilor tranziției la nivelul ramurilor funcționale. Majoritatea femeilor din România sunt angajate în sectorul bugetar
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
tranziției, prin salariile compensatorii pe care le-au primit pentru a-și părăsi locurile de muncă, avantaj de care nu au beneficiat și femeile, ele fiind doar disponibilizate. Politicile de redistribuire au redus din fondurile destinate domeniilor în care lucrează preponderent femeile și au favorizat bărbații 2. Așadar, se pot identifica o serie de probleme care le afectează preponderent pe femei. Însă acestea nu sunt percepute ca dificultăți pe care le înfruntă mai ales o anumită categorie, deoarece ar fi interesantă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]