3,420 matches
-
ușa după ea!" 18. Ea avea o rochie pestriță, căci aceasta era haina pe care o purtau fetele împăratului cîtă vreme erau fecioare. Slujitorul lui Amnon a scos-o afară, și a încuiat ușa după ea. 19. Tamar și-a presărat cenușă pe cap, și și-a sfîșiat haina pestriță; a pus mîna în cap, și a plecat țipînd. 20. Fratele ei Absalom i-a zis: "A stat fratele tău Amnon cu tine? Acum, soro, taci, căci este fratele tău; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
apartamentului era pe cale să se dărâme. Am privit amărâtă în urma ei. Care e problema ei, m-am întrebat convinsă că dreptatea era de partea mea. Nu ea era cea care tocmai fusese concediată! Mă simțeam de parcă cineva mi-ar fi presărat sare pe răni. M-am aruncat pe canapea, savurând binemeritatul moment în care aveam dreptul să-mi plâng de milă. întotdeauna fusesem de părere că în univers există o cantitate limitată de noroc. Iar Brigit tocmai pusese laba pe întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sinceritate. Mă gândesc la propriul meu tort de nuntă. Cum ar putea o mireasă să nu se simtă agitată la gândul unui tort ca o statuie, cu douăsprezece etaje, cu boboci de trandafiri și iriși (cu praf de zahăr colorat presărat pe fiecare în parte ca să dea senzația de polen), corecți din punct de vedere botanic, dar realizați din zahăr. Asta ca să nu mai spun de modelul de fond de pe glazură care e la fel cu modelul după care au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
împreună cu câinele într-o plimbare prelungită, luând-o pe lângă hanul Ferry Path, după care petrecea o noapte chinuită, în decursul căreia se tot scula și se ducea la baie, anulând astfel calitățile igienice ale dezinfectantului Harpic, pe care Eva îl presărase în interiorul vasului de toaletă, și astfel oferindu-i femeii a doua zi dimineața o scuză foarte bună pentru reiterarea listei cu toate păcatele sale. — Și ce dracu’ ar trebui să fac? întrebase el după una din nopțile „alea“. Dacă trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fii scenarist și să trăiești într-un loc precum L.A., unde soarele strălucește tot timpul și oamenii îți urează „O zi bună“ chiar dacă doar cumperi o cafea? Ăsta ar fi mărețul plan. Sper să scriu un soi de tragedie irlandeză, presărată din belșug cu violență și consum de alcool. Cred că americanilor o să le placă și, cu puțin noroc, o să reușesc să conving și un armăsar ca Brad Pitt să joace rolul principal, apoi o să fiu destul de faimoasă și foarte bogată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
facă probleme. Dar iar bat câmpii și probabil vreți să revin la întâlnirea mea cu Adam. OK, ne înțelegem bine, dar nu am de gând să vă spun cuvânt cu cuvânt ce vorbim pentru că e destul de penibil și conversația e presărată cu obișnuitele întrebări pe care le pui la prima întâlnire, cum ar fi „și câți frați sau surori ai?“. Începe să-mi ghiorăie stomacul și brusc realizez că sunt hămesită. Dar nu aș vrea să-i spun asta lui Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
sau unde se merge cu peștii, mă rog În gând. Nici măcar nu m-am uitat să văd dacă e de sexul care trebuie. Oare peștișorii aurii or fi de ambele sexe ? — Cu ce altceva mai pot să te ajut ? spun, presărând mâncare de pește din belșug deasupra apei, pentru a-i obtura privirea. — De restul ne-am ocupat noi, spune Kerry cu blândețe. — De ce nu te duci să-l saluți pe taică-tău ? zice mama, strecurând niște mazăre. Masa e gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu vederea încă netrezită bine, mi-apar totdeauna surprinzător în cale, începe satul, de unde mă latră câinii, făcându-se parcă tot mai mulți. Un cal costeliv, lăsat liber să pască, se apropie indecent de aproape să mă miroasă. Câmpul e presărat de corturi printre care caii pasc ce-a mai rămas din iarbă, mai înălțându-se din gâturile vânoase spre frunzele prăfuite din pomii de pe marginea drumului. Dumneavoastră de unde sunteți? se hotărăște într-un târziu să mă ia în seamă bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pauză. Da. Ai dreptate. Am să plec. Am să plec acum. Se ridică și bagă mâna în buzunar. Încă... ceva. Să nu‑ți uiți asta. Cu gesturi lente, scoate din buzunar o eșarfă lungă, albastru deschis, de mătase și catifea, presărată cu mărgele strălucitoare. Eșarfa mea. Eșarfa mea Denny and George. Simt că mi se scurge tot sângele din obraji. — Cum ai...? Înghit în sec. Tu erai anonimul de la telefon? Dar... te‑ai retras. Cealaltă fată a obținut... Tac și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
el se alimentează cu propria-i viață. În comparație cu vicepreședintele Liu, premierul Zhou trăiește ca să-l mulțumească pe Mao. Nu înțeleg de ce se poartă în felul ăsta. A fost educat în Franța. Nu-i place ca ringul de dans să fie presărat cu pudră pentru a-l proteja pe Mao, ca să nu alunece când se mișcă, însă nu se plânge niciodată. Eu, una, urăsc pardoseala dată cu pudră, dar lui Mao și celorlalți le place la nebunie. Premierul Zhou este un dansator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pântecul supt, pielea netedă. Maturitatea îi adusese doar un plus de vigoare. Se îndreptă spre o mică instalație de porțelan din colțul odăii și începu minuțioasa operație de spălare a dinților. Scoase periuța de dinți dintr-un etui de argint, presără pe ea o pulbere neagră și își frecă bine dinții. Curând simți gustul amar al pâinii arse. Cu ajutorul unei raclete de argint, îndepărtă depunerile albicioase de pe limbă, apoi își frecă gingiile cu sare. În final, turnă într-un pahar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fiii lor, Nicolae și Iancu, își primeau invitații. Doi flăcăi zdraveni și chipeși îi săltau din sănii și-i purtau de subsuori până la podium, ca să nu li se strice imineii croiți din marochin sau brodați cu fir de aur și presărați cu mărgele și perle. Cu boierii treaba mergea repede. Tinerele neveste și fetele frumoase se bucurau însă de cea mai mare grijă din partea flăcăilor. Erau purtate pe brațe și cât mai încet, de teamă să nu li se șifoneze cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
deplin calm și mulțumit de sine, consulul se opri ca să admire armoariile Franței imperiale. Un vultul de aur pe scut rotund, panglica Legiunii de Onoare, sceptrul și mâna justiției, toate înconjurate de o mantie azură cu hermină pe care erau presărate mai multe albine aurii. „Albina este o metaforă inspirat aleasă”, ținea să sublinieze el ori de câte ori avea vreun vizitator important, dar fără să intre în alte amănunte, pentru că, la drept vorbind, nu le cunoștea. Nefiind de viță nobilă, ci doar înnobilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și opturi mici de cocă fierte în apă îndulcită aproape toată noaptea, la foc potolit, ca să nu se zdrobească. După efortul săriturilor în aerul rece al dimineții, nimic nu era mai îmbietor și mai bine primit decât acele porții aburinde, presărate din belșug cu nucă pisată, din care se ridicau arome de vanilie, scorțișoară și coajă de lămâie. Un mic dejun neprotocolar, luat de-a valma, slugi și stăpâni, oameni simpli și boieri de viță, solidari prin împărtășirea aceleiași bucurii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vor pleca acolo, la pădure. PAGINĂ NOUĂ 24 Mariam fredona ușor. Se sculase devreme. Culesese câteva flori din grădină și acum le așeza în vazele înalte de pe consola din salonul de jos. Lumina vie a dimineții trecea prin vitraliile ferestrelor, presărând o ploaie de petale colorate peste fața, umerii goi, brațele și cămașa ei subțire de noapte. Manuc tocmai cobora scara. Se opri în dreptul oglinzii venețiene, între două coloane de porfir. Își privi soția. O urmări cu plăcere cum se mișca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
așeză atunci ca o coroană grea pe capul lui Napoleon. Și, în acele ceasuri lungi de tăcere îmbufnată, vedea lucrurile într-o cu totul altă lumină decât atunci când zărise, pentru prima oară, întinderea arămie a stepei. Doar nesfârșire aspră, neprimitoare, presărată cu rare fire uscate de vegetație. Undeva, în față, întrezărise dosul unor cai dispărând la orizont. Atunci râsese cu satisfacție. Patrulele de cazaci se temeau, fugeau mâncând pământul din calea lui. Acum priveliștea aceea revenea ca un semn rău prevestitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
zăpadă oleacă de vin roșu. Violet. Negru, vinul. Apoi se duce prin dos, la bucătărie, se Întoarce cu ceainicul, Îi cinstește pe toți, se cinstește pe sine. Vine În calidor Mătușa Domnica. Îmi spune că s-au fript, pe plită, presărate cu sare mașcată, maiurele de găină. Și că, dacă nu vin În minuta asta, mi le mănâncă Grabenko! Nu mi-e foame, dar când aud de porcul de Grabenko... În bucătărie la noi e mare Înghesuială, trebuie să mă descalț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de copac. Storsese cleiul lipicios din arbuști, tăiase tulpini ca să curgă sava ca laptele și să se picteze cu albul ei pe picioare. Scuturase stamine încărcate cu polen ca să-și verse povara galbenă și bogată pe degetele sale și-și presărase această bogăție pe pleoape... Mintea îi reveni la evenimentele acelei după-amiezi. 20 Acesta era atmosfera încărcată ce-l întâmpinase la sosire pe noul Colector Districtual, când, în cele din urmă, expresul cel mult-așteptat de la Delhi sosi. Imediat ce coborî din tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
sex. Pășind cu grijă pe lângă șirul de lumânări, Julia a urcat în dormitor și-a aprins luminile. Patul arăta impecabil și îmbietor, fiind acoperit cu așternuturi albe, proaspăt spălate, și niște perne gogonate. Pentru un efect și mai intens, Julia presărase deasupra petale roz de trandafir. Femeia a început să aprindă și alte lumânări, pe care le-a așezat pe blatul șemineului și pe cele două noptiere din lateralele patului. Apoi a luat telecomanda și-a îndreptat-o către cufărul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nu aveau mai fie temutul „Popor al Vălului“ „al Spadei“ sau al „Lăncii“. Cu toate acestea, poporul imohag era în continuare stăpânul deșertului, de la hamada până la erg sau munții cei înalți biciuiți de vânt, căci adevăratul deșert nu însemna puțurile presărate pe întinderea lui, ci miile de kilometri pătrați care le înconjurau, și departe de apă nu existau francezi, áscari senegalezi și nici măcar beduini, fiindcă aceștia din urmă, cunoscători și ei ai nisipurilor și întinderilor de piatră, se mișcau doar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
o să ți se facă sete. în cazul ăsta, s-ar putea să nu-ți ajungă apa. încearcă să dormi... Asta-i cel mai bine: când dormi nu consumi energie... Ieși. Afară noaptea era întunecoasă, cu un cer negru fără lună presărat de stele care acolo, în munți, păreau și mai aproape, de parcă ar fi atins crestele piscurilor ce se înălțau deasupra capului său, și rămase gânditor câteva clipe, ca să se orienteze, poate, sau ca să-și traseze în minte drumul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
unui școlar: — Mai ai vălul pe tine? — Nu mai am alt văl decât noaptea. VI O femeie, un bărbat; pictorul anonim i-a zugrăvit din profil, stând Întinși, Îmbrățișați; a șters pereții pavilionului ca să le așteaptă un pat de ierburi presărat cu trandafiri și să facă să le curgă la picioare un pârâu argintiu. Lui Djahane i-a dăruit sânii avântați ai unei zeități hinduse. Omar Îi mângâie părul, ținând o cupă În cealaltă mână. În fiecare zi, la palat, li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de Sclavi, și, ținând seama de faima lui, Îl urmăream ca o umbră, ca să-i sorb fiecare cuvânt. Așa l-am auzit zicând: «Mormântul meu se va găsi Într-un asemenea loc Încât, În fiecare primăvară, vântul din nord va presăra acolo flori». Pe moment, aceste cuvinte mi s-au părut lipsite de noimă; cu toate acestea, știam că un om ca el nu putea să vorbească fără chibzuință.”. Martorul continuă: „Am trecut prin Nishapur la patru ani după moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
am dus În pelerinaj la locul său de veci. O călăuză m-a condus la cimitir. Luând-o la dreapta după intrare, am văzut mormântul, rezemat de zidul unei grădini. Peri și piersici Își Întindeau peste el ramurile, care-și presăraseră florile deasupra criptei, astfel Încât aceasta era ascunsă sub un covor de petale”. Cu oceanul s-a unit picătura de apă. Un fir de praf din nou s-a prins de pământ. Tu poți să-mi spui de ce-ai venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pentru vădita mea erudiție, dar atunci când, Încurajat de elogiul său, i-am propus o colaborare regulată, păru stingherit și brusc indispus: — Vreau, Într-adevăr, să vă iau de probă, dacă promiteți să renunțați la această manie agasantă de a vă presăra textul cu expresii barbare! Mina mea trăda surpriză și neîncredere; Webb Își avea motivele sale: — Annapolis Gazette nu dispune de mijloacele necesare ca să plătească, permanent, un specialist În Persia. Dar, dacă acceptați să vă ocupați de ansamblul știrilor străine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]