4,340 matches
-
Este o boală cronică, progresivă și reprezintă, în țările dezvoltate, cea mai frecventă cauză de mortalitate, morbiditate și spitalizări (1). IC este o boală a vârstnicului. În Statele Unite, vârsta medie a bolnavilor cu IC este de 75 de ani (2). Prevalența IC este de aproximativ 6‑8% la populația peste 75 de ani și crește exponențial cu vârsta, mai ales la femei, ajungând la 14% la bolnavii de peste 85 de ani (1). Factorii care au contribuit la prevalența crescută a IC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
de ani (2). Prevalența IC este de aproximativ 6‑8% la populația peste 75 de ani și crește exponențial cu vârsta, mai ales la femei, ajungând la 14% la bolnavii de peste 85 de ani (1). Factorii care au contribuit la prevalența crescută a IC la vârstnici sunt:creșterea speranței de viață a populației;progresele realizate în tratamentul bolilor cardiovasculare, în special în hipertensiunea arterială (HTA) și în boala cardiacă ischemică. Evaluarea ecocardiografică a bolnavilor cu IC a relevat prevalența crescută a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
contribuit la prevalența crescută a IC la vârstnici sunt:creșterea speranței de viață a populației;progresele realizate în tratamentul bolilor cardiovasculare, în special în hipertensiunea arterială (HTA) și în boala cardiacă ischemică. Evaluarea ecocardiografică a bolnavilor cu IC a relevat prevalența crescută a formelor de IC în care fracția de ejecție (FE) a ventriculului stâng (VS) era în limite normale. În numeroase studii epidemiologice (Framingham, Cardiovascular Health Study, the Helsinki Ageing Study, Medicare), peste jumătate dintre bolnavii cu manifestări clinice de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
extracției oxi genului la nivel tisular din cauza modificărilor musculaturii periferice (scăderea masei musculare, redistribuție sanguină scăzută la nivel muscular, disfuncție mitocondrială la nivel celular) (9). Modificări morfologice și funcționale apar și la nivelul circulației pulmonare. Hipertensiunea arterială pulmonară are o prevalență crescută la vârstnicii care dezvoltă IC. Creșterea presiunii în circulația pulmonară este atât consecința stazei veno-capilare, cât și a modificărilor structurale și funcționale ale circulației arteriale pulmonare. Din punct de vedere conceptual există în prezent opinii divergente legate de IC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
se manifestă, ea însăși, prin mai multe fenotipuri clinice. IC cardiacă la vârstnici are frecvent etiologii multiple. HTA și stenoza aortică (SA) sunt cele mai frecvente cauze de IC. Boala cardiacă ischemică, în forma sa acută sau cronică, are o prevalență mare la vârstnici, mai ales la bărbați, și este o cauză frecventă de IC. Valvulopatiile regurgitante sunt de asemenea mai frecvente la această categorie de pacienți, mai ales insuficiența mitrală (Im) degenerativă cu regurgitație severă și cardiomiopatiile hipertrofice și restrictive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
asociate Prezența comorbidităților reprezintă o particularitate a IC la vârstnici. Comorbiditățile pot întârzia diagnosticul de IC și influențează prognosticul și tratamentul bolii. HTA sistolică izolată este prezentă frecvent la vârstnicii cu IC și se asociază cu cardio patie hipertensivă (16). Prevalența sa este mai mare în formele de IC cu FE păstrată, atingând proporții de 51-75% (17,18). Incidența FA crește cu vârsta. Prezența IC predispune la apariția recurentă și persistența FA. FA este prezentă la 30-35% dintre bolnavii vârstnici cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
este prezentă la 30-35% dintre bolnavii vârstnici cu IC, determinând deteriorarea hemodinamică, agravarea manifestărilor de IC și risc crescut de accidente vasculare cardio-embolice. Diabetul zaharat (DZ) este o comorbiditate frecventă la bolnavii vârstnici cu IC, atingând proporții de 20-30% (16). Prevalența DZ este mai mare în formele de IC cu FE păstrată, unde ajunge la 32-45% (17). BPOC are o prevalență crescută la vârstnici. Vârstnicii cu IC asociază BPOC în proporție de 20-30%. Evoluția celor două boli este mai severă când
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
accidente vasculare cardio-embolice. Diabetul zaharat (DZ) este o comorbiditate frecventă la bolnavii vârstnici cu IC, atingând proporții de 20-30% (16). Prevalența DZ este mai mare în formele de IC cu FE păstrată, unde ajunge la 32-45% (17). BPOC are o prevalență crescută la vârstnici. Vârstnicii cu IC asociază BPOC în proporție de 20-30%. Evoluția celor două boli este mai severă când sunt concomitente. Diagnosticul IC devine mai laborios în prezența BPOC deoarece simptomele, dispneea și intoleranța la efort sunt comune celor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
în urma tratamentului diuretic, cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, sartani, antialdosteronice sau antiinflamatoare nesteroidiene. Boala renală cronică are impact negativ asupra funcției cardiovasculare, agravând evoluția IC. Anemia, de cele mai multe ori multifactorială și adesea de cauză neprecizată, are o prevalență crescută la vârstnici, valorile hemoglobinei scăzând progresiv cu îmbătrânirea (20,21). La vârstnicii cu IC și FE scăzută, asocierea anemiei are efect negativ pe morbi-mortalitate. Alte comorbidități Vârstnicii, mai ales cei cu vârsta de peste 80 de ani, asociază frecvent alte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
nedilatat;prezența disfuncției diastolice a VS (evaluată cel mai adesea neinvaziv, prin ecocardiografie Doppler) (25). Diagnosticul de IC cu FE păstrată este un diagnostic de excludere a altor cauze de IC ( figura 26.1). Această formă de IC are o prevalență crescută la vârstnici, este mai frecventă la femei și se asociază adesea cu HTA, DZ și FA. Determinarea valorilor serice ale peptidelor natriuretice, BNP și NT-proBNP, a contribuit în mod substanțial la confirmarea diagnosticului de IC, atât în formele de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
peptidelor natriuretice sunt mai mari la vârstnici și la femei, în absența IC. 26.6. Prognostic În pofida progreselor în diagnostic și tratament, prognosticul IC la vârstnici este nefavorabil. Deși rata mortalității IC a scăzut cu 2% în ultima decadă, creșterea prevalenței persoanelor vârstnice cu IC a determinat creșterea numărului de decese cu aproximativ 20% (26). Peste jumătate dintre bolnavii vârstnici cu IC decedează în primii 5 ani de la diagnostic, iar o treime dintre aceștia decedează în primul an de la spitalizarea inițială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
colaboratorii săi au demonstrat că sensibilitatea și valoarea predictivă negativă a utilizării combinației valorilor negative ale D-dimerilor cu o valoare a probabilității clinice pretest joasă au fost superioare la subiecții vârstnici comparativ cu alte categorii de vârstă. Din nefericire, prevalența asocierii valorii joase a probabilității clinice pretest și a D-dimerilor negativi este scăzută la pacienții vârstnici (26). Cu toate acestea, se consideră că un diagnostic care să combine scorurile privind probabilitatea clinică pretest și valorile D-dimerilor repre- zintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
mare de hemoragii majore la terapia trombolitică la pacienții cu vârsta peste 70 de ani, comparativ cu subiecții cu vârsta sub 50 de ani (58). În plus, Stein și colaboratorii săi, într-un studiu publicat în 2012, au arătat că prevalența hemoragiei cerebrale în rândul pacienților cu embolie pulmonară tratați cu trombolitic crește cu vârsta (59). Un studiu amplu din 2013 arată că, la pacienții vârstnici, inclusiv la cei cu comorbidități, riscul de hemoragii fatale drept complicație a tratamentului trombolitic este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
anticoagulant al unei doze prestabilite (de exemplu, se impune descreșterea dozei zilnice de anticoagulant oral);polipragmazia (incluzând și automedicația) crește riscul interacțiunilor medicamentoase care pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența crescută a afecțiunilor intercurente sau a comorbidităților crește riscul de sângerare (de exemplu, anemie severă, insuficiență renală, sângerare gastrointestinală, accident vascular hemoragic, diateze hemoragice);scăderea complianței pacientului sau chiar reducerea accesului la monitorizarea parametrilor coagulării poate, de asemenea, crește riscul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
precoce pentru controlul hemoragiei (10). BAC se asociază cu complicații neurologice (6% dintre cazuri), dintre care AVC este cea mai debilitantă, în ciuda agenților cardioplegici și ameliorării tehnicii chirurgicale din ultimele decenii. Creșterea riscului de AVC odată cu vârsta se corelează cu prevalența patologiei aortice, ce poate determina embolii perioperatorii de la nivelul plăcilor (risc de 2%). Prevenția rămâne elementul esențial în tratamentul afectărilor neurologice post-BAC (2). Deficitele cognitive secundare BAC (60-70%) sunt bine documentate în literatura de specialitate. Patofiziologia multifactorială a deficitelor neurocognitive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
că o presiune arterială medie de 50-60 mmHg în timpul BAC evită complicațiile neurologice (9). Fibrilația atrială (FA), cea mai frecventă complicație după chirurgia cardiacă, crește morbiditatea intraspitalicească, prelungește timpul de spitalizare și are efecte adverse asupra reabilitării pacientului. Vârsta crește prevalența FA cu 40% la fiecare 10 ani post-BAC (10). Disfuncția renală postoperatorie (4,1% dintre cazuri) este o complicație severă post-BAC cu bypass cardiopulmonar, vârsta fiind un factor predictiv pozitiv important (22). Complicații gastrointestinale de tipul hemoragii digestive, ischemie mezenterică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
care va fi cântărit indi - vidual pentru o evaluare corectă a raportului risc-beneficiu. 25.1. Valvulopatii aortice 25.1.1. Stenoza aortică 25.1.1.1. Date generale Stenoza aortică (SA) senilă, cea mai frecventă afecțiune valvulară dobândită, înregistrează o prevalență estimată de 4,6% la pacienții peste 75 de ani la nivel mondial (1). După instalarea simptomatologiei, rata de supraviețuire este de 1‑3 ani, ceea ce justifică atitudinea rezervată în recomandarea protezării valvulare la pacienții octogenari, considerați ca aparținând grupelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
la peste 80% dintre tumorile diagnosticate în faza simptomatică nu este posibil un tratament curativ. Screeningul și supravegherea CHC fac parte din strategia de prevenție secundară a CHC la grupele populaționale țintă, mijloacele de supraveghere fiind dependente de resursele medicale, prevalența bolii de fond și evoluția sa [13]. La aceste considerente trebuie adăugat criteriul cost/eficiență. O intervenție este considerată eficientă, dacă se validează printr-o creștere a supraviețuirii de 100 de zile [14], la un pacient, cu un preț de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
de aproximativ 10 ani. În mod similar, CHC este un proces multistadial, care se extinde pe decade: stadiul biologic (boală prezentă, dar nediagnosticabilă), stadiul de modificări funcționale și structurale, dar în care pacienții sunt asimptomatici și stadiul bolii simptomatice [21]. Prevalența cirozei histologic confirmate este de 88% la pacienții cu CHC care prezintă infecție VHB și 93% la cei infectați VHC [22, 23]. În funcție de etiologia cirozei se pot delimita trei clase de risc pentru CHC (tabelul 35). Creșterea incidenței CHC la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
cei infectați VHC [22, 23]. În funcție de etiologia cirozei se pot delimita trei clase de risc pentru CHC (tabelul 35). Creșterea incidenței CHC la bolnavii cirotici, observată în ultimele două decenii, se datorează nu numai unei evoluții „naturale”, care condiționează creșterea prevalenței și incidenței cirozelor hepatice, dar și achizițiilor terapeutice, care au crescut durata de viață a ciroticilor și au favorizat apariția CHC în cursul evoluției bolii. Sumarizând, factorii responsabili de creșterea prevalenței CHC pe ficatul cirotic, aceștia sunt:creșterea prevalenței cirozelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
datorează nu numai unei evoluții „naturale”, care condiționează creșterea prevalenței și incidenței cirozelor hepatice, dar și achizițiilor terapeutice, care au crescut durata de viață a ciroticilor și au favorizat apariția CHC în cursul evoluției bolii. Sumarizând, factorii responsabili de creșterea prevalenței CHC pe ficatul cirotic, aceștia sunt:creșterea prevalenței cirozelor;creșterea incidenței cirozelor:virală B;virală C;alcoolică;ameliorarea supraviețuirii pacienților cirotici prin:tratamentul și profilaxia hemoragiilor variceale;tratamentul și profilaxia peritonitei bacteriene spontane [25]. Analiza cazurilor de deces în ciroza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
creșterea prevalenței și incidenței cirozelor hepatice, dar și achizițiilor terapeutice, care au crescut durata de viață a ciroticilor și au favorizat apariția CHC în cursul evoluției bolii. Sumarizând, factorii responsabili de creșterea prevalenței CHC pe ficatul cirotic, aceștia sunt:creșterea prevalenței cirozelor;creșterea incidenței cirozelor:virală B;virală C;alcoolică;ameliorarea supraviețuirii pacienților cirotici prin:tratamentul și profilaxia hemoragiilor variceale;tratamentul și profilaxia peritonitei bacteriene spontane [25]. Analiza cazurilor de deces în ciroza hepatică pe 25 de ani (între 1971-1995) s-
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
cele mai multe studii evidențiază că determinarea AFP ca test screening pentru CHC are o sensibilitate cuprinsă între 39-64% și o specificitate de 76-91%, cu o valoare predictivă pozitivă între 9-32% [3, 37, 74]. Rezultatele obținute depind în mod esențial de rata prevalenței CHC. La o prevalență de 50% într-un grup populațional, pentru o valoare de prag a AFP de 20 ng/ml, valoarea predictivă pozitivă este de 84,6% dar la o prevalență de 5%, aceasta scade la 41,5% [72
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
determinarea AFP ca test screening pentru CHC are o sensibilitate cuprinsă între 39-64% și o specificitate de 76-91%, cu o valoare predictivă pozitivă între 9-32% [3, 37, 74]. Rezultatele obținute depind în mod esențial de rata prevalenței CHC. La o prevalență de 50% într-un grup populațional, pentru o valoare de prag a AFP de 20 ng/ml, valoarea predictivă pozitivă este de 84,6% dar la o prevalență de 5%, aceasta scade la 41,5% [72, 73] Având în vedere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
Rezultatele obținute depind în mod esențial de rata prevalenței CHC. La o prevalență de 50% într-un grup populațional, pentru o valoare de prag a AFP de 20 ng/ml, valoarea predictivă pozitivă este de 84,6% dar la o prevalență de 5%, aceasta scade la 41,5% [72, 73] Având în vedere considerentele enumerate, inclusiv lipsa de specificitate și faptul că grupele populaționale țintă au o prevalență a CHC chiar mai mică de 5%, se consideră că determinarea izolată a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]