7,932 matches
-
proprie acelei comunități. Sigur că dacă unii sunt membri "cu adevărat", înseamnă că putem imagina un continuum care se întinde la celălalt pol către cei care nu sunt "câtuși de puțin" membri, pe palierele intermediare existând nenumărate variante de poziționare. Prezumția de inconsecvență relativă pare a fi demonstrată de afirmația făcută în contextul identificării dimensiunii spațiale. Astfel, comunitățile ar varia ca dimensiuni de la cel mai mic cătun la cea mai mare metropolă, incluzând state și regiuni, granițele comunității suprapunându-se uneori
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
inamicul libertății. Pentru scriitorii din tradiția comunitară anarhistă, comunitatea este nu doar compatibilă cu libertatea individuală, ci este chiar o condiție necesară acesteia. Derivată direct din definiția libertății, relația dintre libertate și comunitate este considerată de acești autori ca axiomatică. Prezumția este aici că libertatea este un scop supraordonat. Există însă gânditori pentru care faptul că mica comunitate nu este un spațiu în care înflorește libertatea individuală nu este ceva grav în sine. În analiza raportului dintre comunitate și libertate, Taylor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
justă. Active disponibile pentru vânzare IFRS 5 nu solicită prezentarea în notele explicative a informațiilor privind evaluarea activelor imobilizate disponibile pentru vânzare. Active biologice IAS 41 solicită prezentarea în notele explicative a următoarelor informații privind evaluarea activelor biologice: metodele Și prezumțiile semnificative aplicate la determinarea valorii juste a fiecărui grup de produse agricole la punctul de recoltare Și a fiecărui grup de active biologice; valoarea justă minus costurile de vânzare estimate la punctul de vânzare, ale produselor agricole recoltate în cursul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
și de evoluțiile puțin predictibile ale pieței muncii și ale pieței educației. Modelul economic descris de Becker nu explică într-o manieră exhaustivă dinamica cererii de educație la un moment dat, dar are printre calități simplitatea, validitatea empirică și negarea prezumției de iraționalitate care este implicită în multe dintre modelele concurente, cum ar fi cel al reproducției formulat de către Bourdieu. Pe de altă parte, modelul propus este operațional și în calculul ratelor de revenire din educație, adică al profitului pe care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este cea mai frecventă, fie că ia forma necesității studiului unui concurent, fie că se realizează o cercetare cu resurse modeste, cum ar fi cazul unui IMM sau al unui student obligat să realizeze o lucrare practică. Se poate presupune - prezumția este generată de trecerea în revistă a numeroase studii de management - că subiectul pentru care se colectează informații a fost definit prin asociere cu un produs sau prin raportarea la o entitate organizațională bine definită, eventual o firmă sau o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și stil menționate. Uzual, declarația evită comunicarea unor informații care ar putea crea dezavantaje firmei. Dacă se consideră că ceea ce se gândește reprezintă și ceea ce se declară, atunci formularea este echivalentă cu declarația misiunii. Considerațiile ce urmează se bazează pe prezumția existenței acestei echivalențe. *** Pentru întreprinderile mici, parcurgerea etapelor anterioare se simplifică în mod substanțial, presupunându-se că întreprinzătorul-manager consideră că formularea misiunii este necesară. 1. Orizontul de timp va fi fixat de alte considerente decât cele menționate. 2. Definirea poziției
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
parametri considerați importanți. Dificultatea analizei este accentuată de faptul că în realitate interesul este focalizat pe dinamica elementelor mediului înconjurător general și pe cea a comportamentului adaptiv al organizației. Această abordare generează construcția unor scenarii bazate pe un set de prezumții privind validitatea unor prognoze ale evoluției variabilelor mediului și funcționarea organizației în condițiile unui răspuns rațional al ei la variațiile prognozate. În concluzie, interesează dacă organizația este suficient de flexibilă pentru a urmări modificările importante ale mediului în care operează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unor proiecții sau marcarea unor evoluții a portofoliului de afaceri al unei firme. Studiul cu aceste instrumente ține seama de mediul intern și de cel extern ale organizației printr-o raportare implicită reciprocă a celor două medii. Se pleacă de la prezumția majoră că performanța economică a unei părți, bine diferențiată structural, a unei organizații, este determinată de „poziția” acestei entități în mediul intern și în cel extern. Mediul intern al organizației este evaluat prin stabilirea unor mărimi de referință generate de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
determinată de „poziția” acestei entități în mediul intern și în cel extern. Mediul intern al organizației este evaluat prin stabilirea unor mărimi de referință generate de modele constituite de ansamblul celorlalte organizații. Reciproc, mediul extern este evaluat pe baza unor prezumții sau standarde conceptuale, mai mult sau mai puțin obiectivate, generate de către membrii organizației. Aprecierea „poziției” unei afaceri în mediul intern și mediul extern se dorește a fi obiectivă. Dacă se presupune că un efect este generat de un număr redus
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și contribuția În beneficiul tuturor participanților, fie că sunt autorități, fie că sunt consultanți sau beneficiari - este un element care sprijină externalizarea; b) transformarea cunoștințelor tacite În forme ușor de Înțeles. Acest procedeu poate necesita argumentare deductivă sau inductivă și prezumții creative. Vorbim aici despre ceea ce se numește documentarea cunoașterii, de exemplu: Îndrumarele, rezultatele analizei unor procese anterioare etc.; combinarea - presupune conversia cunoștințelor explicite Într-un grupaj mult mai complex de cunoștințe explicite. În această etapă, cheia problemei este reprezentată de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Considerăm că astfel s-a înfățișat inițial situația creativității. Recent, teoreticienii s-au axat pe dezvoltarea unor perspective pluridisciplinare pe care le vom dezbate în continuare. Perspective interacționiste asupra studiului creativității Numeroase lucrări despre creativitate din ultima perioadă pornesc de la prezumția că există mai mulți factori care trebuie să conveargă la dezvoltarea creativității (Amabile, 1983, 1996; Csikszentmihalyi, 1988; Gardner, 1993; Gruber, 1989; Lubart, 1994; Mumford și Gustafson, 1988; Perkins, 1981; Simonton, 1988; Sternberg, 1985a, 1985b, 1996; Sternberg și Lubart, 1991, 1995
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Instrumentele concepute pentru măsurarea variabilele de personalitate sunt deseori construite pe baza analizei indivizilor cu un nivel superior de creativitate și a determinării trăsăturilor de personalitate comune. Trăsăturile lor sunt ulterior comparate cu trăsăturile altor copii și adulți, pornind de la prezumția că indivizii la care corelațiile sunt pozitive sunt predispuși la performanță creativă. Asemenea instrumente se întâlnesc relativ frecvent în cercetările legate (Group Inventory for Finding Talent) de creativitate și printre ele se numără Inventarul de grup pentru identificarea talentului și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deseori un control centrat pe o componentă specifică din complexul creativ; în capitolul de față avem posbilitatea de a ne disocia de studiile individuale și a adopta problematica mai vastă a aspectelor reprezentative. Dependența de criteriile experimentale convenționale și de prezumțiile convenționale referitoare la validitatea intrinsecă a avut darul să submineze eforturile de cercetare valoroase pentru complexul creativității. Prin criteriile standard s-a stabilit că numai unele aspecte ale creativității pot fi supuse investigației. În termeni psihometrici, apare problema validității de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ascribed), care nu se datorează nimic eforturilor individului însuși. Preeminența poate fi asociată fără prea multe dificultăți logice cu unele elemente atribuite prin transmitere ereditară. În schimb, excelența nu se acordă direct decât cu performanța. Pentru a evita acordarea unei prezumții de excelență unei categorii sociale preeminente prin naștere, trebuie să putem arăta în mod convingător faptul că acele calități care au stat la baza preeminenței strămoșilor s-au transmis din generație în generație și n-au încetat să-i caracterizeze
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
partidelor politice și a cheltuielilor electorale ale acestora. În schimb, consecința supărătoare a acestei alianțe de facto dintre puterea juridică și mass-media este supunerea oricărui caz examenului „tribunalului de opinie” înainte chiar ca instrucția să fi fost dusă până la capăt. Prezumția de nevinovăție la care orice acuzat are dreptul înaintea unei eventuale condamnări devine, în aceste condiții, o garanție derizorie. Convergența a intereselor dintre judecători și ziariști își are propria logică. Pentru a continua să beneficieze de sprijinul mass-media și de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este și inventatorul modelului lacanian - să spunem mai degrabă al analistului care recurge la humor sau la ironie în caz de necesitate. Judecați, vă rog: un țăran își îngrijește prost scroafele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
decizie ar lua, aceasta poate fi considerată părtinitoare în favoarea unor anumite interese. Orice decizie este posibil părtinitoare. În aceste condiții, problemele cele mai mari apar în cazul acelor decizii pe care le putem denumi „predictibil părtinitoare”, cele care trec dincolo de prezumția de nevinovăție în judecata unui observator rezonabil: - decizii care includ favoruri către propria persoană sau cei apropiați; - decizii care sunt susceptibile de a fi părtinitoare, deoarece au fost luate în condiții de conflict de interese sau în tranzacții corupte; - decizii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de guvern, pentru furnizarea serviciilor publice. Există, de asemenea, posibilitatea transferării de reponsabilități prin privatizare a serviciilor publice către organizații/societăți private, deoarece, în anumite circumstanțe, acestea pot fi mai eficiente în condițiile concurenței de piață. Privatizarea se bazează pe prezumția că resursele financiare din mediul privat vor contribui la finanțarea infrastructurii publice, eventual prin parteneriate public - privat (Goodin, Kingemann, 2005, p. 548). Ultima etapă a descentralizării ca prioritate a reformei administrației publice locale o reprezintă descentralizarea financiară. Este foarte dificil
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care ofereau puține speranțe de îmbunătățire a nivelului de trai pentru marea majoritate a populației (pct. 1-4). Obiectivele fundamentale ale programului s-au axat pe a) politici macroeconomice și financiare și b) reforma structurală și măsurile sociale. Programul pleca de la prezumția că, prin măsurile necesare, PIB ar putea scădea cu 1-2% în 1997, urmând o reluare a creșterii economice în 1998. În privința politicilor macroeconomice, Guvernul expunea principalele măsuri luate de la începutul anului, respectiv liberalizarea prețurilor, ajustări masive ale prețurilor controlate și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
apartenență a actorilor în mediul lor social (Granovetter, 1985; 1992; Barber, 1995) sugerează că deciziile și comportamentele economice apar în interiorul unor rețele concrete de relații sociale. Deciziile economice sunt rareori bazate exclusiv pe informația conținută în sistemul de prețuri sau prezumții generale cu privire la moralitatea și onestitatea potențialilor parteneri. Dimpotrivă, informația explicită sau implicită, obținută prin intermediul relațiilor sociale existente, este adesea considerată drept baza cea mai sigură pentru fundamentarea deciziilor (Granovetter, 1985, pp. 487-493). Stark (1990; 1992) și Stark și Bruszt (1998
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și, pornind de aici, deciziile liderilor considerați individual. Identificarea cauzei evenimentelor internaționale în natura umană pornește de la asumpția că politica internațională este finalmente expresia instinctelor umane în general, dincolo de diferențele specifice dintre indivizi și dincolo de contextul temporal sau spațial particular. Prezumția metodologică a acestei explicații este analogia dintre individ și stat, conform căreia statul se comportă în arena internațională precum un individ în „starea de natură”, acea stare imaginată precedentă autorității politice și a societății. Deși tehnica acestei analogii este comună
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. Urmează, pe cale de consecință, că și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la aceste prezumții pleacă și construcția realismului clasic. Gândirea politică în domeniul relațiilor internaționale a fost însă structurată, încă de la început, de două mari direcții de gândire filosofică, deja dezvoltate de gânditori clasici precum Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Jean-Jacques Rousseau sau Macchiavelli. Aceste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
agresiunii, personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum Lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ nu doar în prevenirea, dar și în corectarea agresiunii. Vezi Pugh (2002, pp. 97-115). Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra prezumțiilor proiectului liberal: consecvenți refuzului de a accepta o distincție calitativă între sfera politicii interne și cea a politicii internaționale, capacitatea de intervenție revine unei forțe polițienești și nu unei forțe militare internaționale. Această distincție corespunde distincției clasice dintre rolul intern
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau al reprezentanților salariaților din unitate pentru rezolvarea situației la locul de muncă. (2) În cazul în care această sesizare/reclamație nu a fost rezolvată la nivelul angajatorului, prin mediere, persoana angajată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumția existenței unei discriminări directe sau indirecte după criteriul de sex în domeniul muncii, în baza prevederilor prezentei legi, are dreptul să transmită sesizarea/reclamația atât Agenției, cât și să introducă cerere către instanța judecătorească competentă, la secțiile specializate pentru conflicte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
are dreptul să solicite despăgubiri materiale și/sau morale, precum și/sau înlăturarea consecințelor faptelor discriminatorii de la persoana care le-a săvârșit. 23. Articolul 34 va avea următorul cuprins: Art. 34 (1) Persoana care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumția existenței unei discriminări directe sau indirecte după criteriul de sex, în alte domenii decât cel al muncii, are dreptul să introducă cerere către instanța judecătorească competentă, potrivit dreptului comun. (2) Prin cererea introdusă în condițiile prevăzute la alin. (1) persoana
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]