18,499 matches
-
mergând pe la doctori particulari cu speranța că acolo am să găsesc tratament corespunzător. Mă gândesc acum, dacă acei bani pe care i-am cheltuit îi foloseam să merg într-o excursie la mare sau la munte, să mă distrez cu prietenii, să-mi cumpăr ceva frumos sau să fac altceva cu ei oare care ar fi fost rezultatul? Ar fi fost cu siguranță altul, dar nu pot afla niciodată. Eu aveam mare încredere în doctori și îmi puneam toate speranțele în
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
trezesc că mi-l iei pe-al meu, că stricăm pritetenia. Întâi trebuie să știi că am rugat-o pe Măriuța să-mi facă ditai fundă roșie, pe care am legat-o la căpăstru. Și, apoi, cum să stricăm noi prietenia? Unde ai mai văzut tu doi prieteni care s-o strice tocmai la bătrânețe? Am zis și eu așa, ca să stric o vorbă... Da’ să nu crezi că calul tău îi mai bun ca al meu. Asta ai s-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Nu știu, pe scenă, un Amonasro mai credibil decât el. Juca pe Tonio, rostea prologul operei "Paiațe" ca pe o confesiune. Putea să fie și autobiografică. în fine, când era Marcello, se simțea cât de autentic îi este cultul pentru prietenie. După peste 40 de roluri și aproape 30 de ani de carieră (dintre care 10 ca solist permanent angajat la Opera din Hamburg), David Ohanesian cere în 1977, direcției Operei din București, pensionarea. Era încă în bună formă. A apărat
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
un cod al comportamentului neconcesiv care stă în firea lui pătimașă. Și-a apărat propriul model. Oha! Puiu!, cum îi spun cei apropiați, are în el însuși o vistierie de daruri omenești. Mai întâi arta de a fi prieten, cultul prieteniei. Nimic mai frumos decât frăția lui cu Nicolae Herlea în șirul orelor petrecute împreună, beție a cântului frumos (bel canto), revărsat în difuzoare de înaltă fidelitate: vocile ilustre. Nimic nu este în el banal. Când e cazul are o cruzime
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
așa că pelicula are propria ei epopee. Este un basm așa cum îl arată titlul? Basmele se termină întodeauna cu happy end, ori nu este loc decît pentru tristețe în filmul lui Sergio Leone, o poveste la fel de veche de cînd lumea despre prietenie și trădare. Intrăm pe poarta visului în filmul său, cum regizorul declara într-un interviu, a visului american care se amestecă la nesfîrșit cu visul lui Noodles gangsterul newyorkez, provenind dintr-o familie săracă din ghettou și cu visul lui
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
o mare sensibilitate între Noodles și Deborah, fiica băcanului și sora grasului și bonomului Joe Moe, o dragoste juvenilă care poartă însemnul tragic, magic și indelebil al ratării. Deborah îi citește în suflet lui Noodles, onestitatea și pasiunea sa secretă, prietenia, dar îl silește să aleagă, între ea și fiorul tainic al străzii și al tovarășilor hoțomani, între dragoste și prietenie. Farmecul filmului vine și din faptul că regizorul nu are de gînd să explice nimic, nu intenționează să spună un
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
poartă însemnul tragic, magic și indelebil al ratării. Deborah îi citește în suflet lui Noodles, onestitatea și pasiunea sa secretă, prietenia, dar îl silește să aleagă, între ea și fiorul tainic al străzii și al tovarășilor hoțomani, între dragoste și prietenie. Farmecul filmului vine și din faptul că regizorul nu are de gînd să explice nimic, nu intenționează să spună un cuvînt în plus în locul personajelor sale, iar o privire cîntărește cît o mie de cuvinte. În peretele care desparte toaleta
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
acel ceva enigmatic care nu poate fi prins decît în paradisurile artificiale. Este timpul ca Noodles să facă alegerea vieții lui și să urmeze dragostea, însă el ezită, prietenii îi propun o lovitură, iar Max (James Woods) îl cheamă, vocea prieteniei are propriul ei glas de sirenă. Și încă o dată, Noodles se depărtează de fericire care stă ca un miraj în fața lui, la o întindere de braț. Această scindare între dragoste și prietenie este una din temele filmului lui Sergio Leone
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
lovitură, iar Max (James Woods) îl cheamă, vocea prieteniei are propriul ei glas de sirenă. Și încă o dată, Noodles se depărtează de fericire care stă ca un miraj în fața lui, la o întindere de braț. Această scindare între dragoste și prietenie este una din temele filmului lui Sergio Leone, un film care unește cruzimea cu sensibilitatea într-un cocteil din care fac parte și decorurile anilor '20, art nouveau-ul, rococoul kitshcos, jazz-ul intermitent, rag time, și pocnetul sticlelor de șampanie
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
lume învăluită în mirosuri pestilențiale și în "răsuflarea" morții, supraviețuind de azi pe mâine din scormonitul pubelelor, din hoție și din cerșetorie. În oceanul acesta de violență și de promiscuitate, unde guvernează legea junglei, Antoniu și Kawabata învață împreună "abecedarul" prieteniei. Provenit dintr-o familie înstărită, Antoniu este un intelectual ratat care îmbrățișase din proprie voință viața de cloșard. În comunitatea dezmoșteniților se bucură de respect, i se spune "profesorul". Cerșește la o gură de metrou a stației Obor nu numai
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
operații știe tot ce se impune modalități de pregătire pentru luptă, norme de organizare, înzestrare, cercetare, dezvoltare și exploatare a tehnicii și materialelor de profil din dotarea trupelor. Am două „buzunare” mari, securizate, în care am nume și mesaje de prietenie și apreciere pentru foștii mei colaboratori, într-un „buzunar” sunt vânătorii de munte, în celălalt chimiștii militari. Aceasta a fost cadența în „copilăria” mea în Armată și în Chimia Militară.
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
frumos, desi probabil că ploua mult, casa noastră fiind în partea cea mai umedă din Limousin, locul în care vin toți curenții marini încarcați de ploaie dinspre Atlantic. Nu-mi aduc aminte decât de vremea bună, jocurile și râsul cu prietenii și cu familia, fără frământări interioare, nu sunt omul frământărilor interioare, înconjurat de vaci, câmpuri, păduri, iar mai tarziu, de cai, a doua nea nare pasiune. Deci citeam doar în timpului anului școlar, care dura doar nouă luni, cu acea
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
cu perspectivele ce pornește de aici, cultura vastă, rigoarea, știința de a comunica cu sine și cu ceilalți, inteligența cu care și-a însoțit regizorii de teatru sau de operă, provocarea să fie mereu altfel, păstrînd reperele stilului recognoscibil, manifestul prieteniei și al fidelității conținut în toate lucrările din expoziție, vîna de mare artist purtător de universuri deschise m-au marcat spiritual. M-au îmbogățit, m-au răscolit, m-au emoționat și mi-au dat, dincolo de sensibiltățile și vulnerabilitățile ce fac
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
poartă fustă scurtă) și pe Daniel-Cristea Enache (la al cărui răsărit falnic se închină al meu apus). M-a mișcat până la lacrimi faptul că premiul (am primit și un premiu!) mi-a fost înmânat de Gabriel Dimisianu, de a cărui prietenie luminoasă mă bucur de aproape treizeci de ani. Și m-a flatat faptul că în aula splendidei biblioteci a orașului au fost prezenți și alți oameni de valoare: Nicolae Prelipceanu (din păcate, fără Denisa Comănescu, după care am suspinat în
Amintiri frumoase by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9222_a_10547]
-
militare. E dificil de apreciat În ce condiții a intrat sub administrație românească, păstrînd totuși bazele militare americane pe teritoriul ei. Vizita efectuată de Richard Nixon În România, primirea lui deosebit de călduroasă, regizată de regimul comunist de la București, ca și prietenia mai mult decît suspectă cu Nicolae Ceaușescu, par să aibă o legătură directă cu afacerile obscure legate de această insulă și, mai ales, cu ceea ce s-a numit Experimentul Armaggedon. Să nu uităm că, În anul precedent, generalul De Gaulle
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
muncii pline de abnegație a poporului american, fiindu-i apoi răpit de exploatatorii săi imperialiști. NIXON: - Păi, nu l-am răpit, ci l-am cumpărat cu bani cash, ca să ți-l aduc dumitale! CEAUȘESCU: - Consider acest aparat un mesaj de prietenie din partea poporului american. Asta am vrut să spun. NIXON: - Mă rog, În acest caz, am putea trece mai departe, la chestiuni cu adevărat serioase. Știi bine care e scopul vizitei mele. CEAUȘESCU: - Cum să nu știu? Este o vizită oficială
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
poporului american. Asta am vrut să spun. NIXON: - Mă rog, În acest caz, am putea trece mai departe, la chestiuni cu adevărat serioase. Știi bine care e scopul vizitei mele. CEAUȘESCU: - Cum să nu știu? Este o vizită oficială de prietenie, a scris și În Scînteia. CÎt despre acest aparat, mă gîndesc că industria noastră socialistă ar putea produce mii de asemenea aparate, fără să exploateze pe nimeni. La noi, producătorii sunt totodată proprietari și beneficiari. Anul viitor, cînd voi veni
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îmbucurător. Este, ca să spunem așa, partea bună a lucrurilor. S-a constatat că, din punct de vedere psihologic, corupții sunt cei mai Înverșunați dușmani ai corupției și-i urăsc din tot sufletul pe ceilalți corupți, deși aparent au relații de prietenie și colaborare cu ei. Dar, apropo de extratereștri, Îmi dați voie să vă rog ceva? — Orice, numai să nu-mi cereți motorină. — E vorba mai curînd de o recomandare. Consider că relația noastră mă obligă să vă previn: dacă vi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
doreau să ne acorde ajutorul lor frățesc și după ce clasele exploatatoare fuseseră Înlăturate de multă vreme de la putere. Am Înțeles acest lucru Încă din 1965, cînd tovarășul Brejnev, proaspăt ales În fruntea C.C. al P.C.U.S., a efectuat o vizită de prietenie În România, cu ocazia Congresului al IV lea al P.M.R., devenit apoi Congresul al IX-lea al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Brejnev mi-a spus că recolta de cereale În Uniunea Sovietică a fost neașteptat de proastă, adăugînd imediat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În cauză are legături cu anumiți extratereștri. Se spune că a fost văzută zburînd ea Însăși. Păi, asta e bine, nu? Țin minte că, În urmă cu cîteva săptămîni, erați de acord cu extratereștrii, fiindcă aduceau din cosmos mesaje de prietenie și doreau să facă bine Întregii omeniri. Stați puțin, cred că m-ați Înțeles greșit. Atunci era vorba de extratereștrii noștri. Ei nu interveneau propriu-zis În ordinea actuală a insulei, iar dacă aveau totuși anumite pretenții, se arătau dispuși să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
jur că n-o să mai dureze atîta. De parcă ar mai conta, oricum noaptea asta e deja pierdută, spune Tușica. Știam că n o să fie așa de simplu, începe să le explice, dar în situații din astea te bazezi întotdeauna pe prietenie, nu poți să apelezi la orice nou venită în secție, cu care n-ai avut ocazia să schimbi mai mult de două, trei vorbe pe zi. Nu mi place cum sună, recunoaște Tușica. Ce se aude? își ciulește urechile, voi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pînă la capăt, zice Regizorașul aruncîndu-și privirea afară prin crăpătura ușii, în direcția rastelului de armament. Să-mi spui mie cuțu dacă n-o să-ți convină, dacă n-o să te consideri cel mai fericit om de pe fața pămîntului. — Una e prietenia noastră, o ține Comandantul pe a lui, și alta e viața reală, încearcă să-i explice, trezește-te, îi spune, n-aș vrea să sune prea direct, dar nu pot să risc nimic. — Tremurați cu toții ca frunza, se indignează, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de-o viață să se ducă pe apa Sîmbetei, își dă cu părerea. Păstrează atunci pachetul ăsta, n-am fumat din el decît vreo două fire, reia Regizorașul. — Mai avem totuși timp la dispoziție și ar fi păcat să stricăm prietenia din cauză că unul dintre noi s-a cam lăsat dus de val, zice Comandantul. Că aș fi eu prea înflăcărat și iresponsabil, numai cine nu m-ar cunoaște îndeajuns ar putea s-o spună, se apără Regizorașul cu imaginea de tînăr
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în realitate toți trei urmăreau același scop. Din nefericire de pe urma acestei încurcături cel mai mult a avut de suferit Delfinaș, care a fost indusă în eroare și s-a lăsat luată cu totul de val, fiind convinsă că își reînnoadă prieteniile, cînd în realitate nu făcea decît să le răcească și mai tare. Aveau însă destule scuze, duceau o viață de corvoadă la Tricotajul. Și-au dat seama prea tîrziu că Delfina făcea un joc dublu cînd chicotea cu restul colegelor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
rare. PÎnă la urmă au Încetat, dar deja nici n-ai mai băgat de seamă. La școală erai tăcut. Munceai din greu și profesorii te plăceau. Te bucurai de aprobarea lor, deși aveai dificultăți să Înjghebi relații cu ceilalți copii. Prieteniile cu cei de aceeași vîrstă Îți trezeau suspiciunile Abia așteptai să te faci mare Voiai să fii mai solid, mai puternic Noaptea te Îngrozea. Dormeai cu lumina aprinsă. Întotdeauna. Odată te-ai dus la biserică cu bunica ta care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]