2,399 matches
-
Carol o vizitează pe regină. La ora 17, regina se sfârșește. Pe masă, lângă patul ei, se afla o singură fotografie, aceea a lui Mihai cu Carol. Seara, Mihai telefonează mamei sale, Principesa Elena. Îndemnat de Duduia, Carol vorbește cu Principesa Elena și-i dă vestea dispariției. Marți, 19 iulie și miercuri, 20 iulie. Corpul Reginei Maria a fost depus în holul cel mare al Peleșului. În ambele zile, dimineața (ora 11) și seara (ora 193o) au loc slujbe religioase, ținute
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-lea. Deoarece Familia Regală era în doliu - murise Marele Duce Cyril, unchiul regelui Carol -, festivitățile publice au fost reduse. La ora 1330, la Castelul Peleș a avut loc un dejun, la care au participat regele, Mihai, Principele Friedrich de Hohenzollern, Principesa Elisabeta, Arhiducele Anton de Habsburg și arhiducesa Ileana, președintele Consiliului de Miniștri, membrii Curții Regale. Luni, 17 octombrie. Carol, Mihai și Friedrich de Hohenzollern, au părăsit Sinaia cu un tren regal la ora 050, plecând la manevrele militare ce urmau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în București, venind de la o vânătoare organizată în județul Brăila. Este posibil să fi fost însoțit de Mihai. Sâmbătă, 21 ianuarie. La ora 12, Carol al II-lea și Mihai sosesc în gara Curtea de Argeș cu trenul regal. Erau însoțiți de Principesa Elisabeta, de membri ai Casei Civile și a celei Militare a regelui. S-au îndreptat spre Catedrala Episcopală, unde au fost întâmpinați de Miron Cristea, patriarhul României, președinte al Consiliului de Miniștri, și de episcopul Grigore al Argeșului. Au asistat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
încântat. Pe urmă se plimbă vreo 2-3 ore cu speed-boat-ul meu (barcă cu motor - n.n.) și pentru aceasta îl cert.”, va nota în Însemnări. Apoi, Mihai îl însoțește pe Carol, pentru a vedea Casa Iara, pe care o cumpără de la Principesa Ileana și o pune la dispoziția Duduiei. Marți, 11 aprilie. Dimineața, toți trei se bucură de vremea superbă și de vacanța de Paști. Serile aveau de obicei cinema. Joi, 13 aprilie. Ora 15. Carol, Mihai și suita au părăsit Balcicul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a terminat cursurile clasei a 7-a de liceu și a trecut cu succes examenul de sfârșit de an, fiind promovat în clasa a 8-a. Duminică, 9 iulie. În cursul dimineții, Mihai, Carol, Duduia și Pavlo (principele Paul, fratele Principesei Elena, fosta soție a lui Carol) s-au deplasat la Scroviștea. Mihai îl duce pe Pavlo la „casa cea nouă”, care se construia pentru Carol. La prânz și la cină au avut oaspeți pe soții Auschnit, Puiu Filitti și fiica
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
că în fața lui există și vibrează o charismă în stare a-l face iubit și respectat; și, în genere, să învețe a se forma în ideea că îl aștepta un destin de luptă încărcat cu chemări și răspunderi” . 31 octombrie. Principesa Maria a Greciei îi vorbește lui Raul Bossy, ministrul României la Roma, cu multă afecțiune de strănepotul ei, Mihai al României, făcând totuși următoarea rezervă: „Quel dommage qu'il n'est jamais en contact avec des gens de la societé !” (Ce
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
masa de prânz cu Duduia, iar seara să vizioneze unul-două filme. Însemnările lui Carol nu precizează, însă, dacă la masă ori la vizionarea filmelor era prezent și Mihai. Miercuri, 24 ianuarie. Seara, în prezența lui Carol, a lui Mihai și principesei Elisabeta a avut loc la Palatul Regal recepția membrilor Ordinului „Ferdinand”. 26 ianuarie. Între orele 17-1930, Mihai participă împreună cu regele Carol al II-lea la serbarea de la Regimentul Pionieri de Gardă. Au fost însoțiți de Ernest Urdăreanu, col. Filitti și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Vânătoare de sitari (probabil tot pe Domeniul Gherghița). Rezultatele mai bune, deoarece se încălzise vremea. Au participat: Carol al II-lea, Mihai, Dombrowski, Costache Malaxa, Ilie Radu, Chefneux. La întoarcere, Carol - însoțit probabil de Mihai - o vizitează pe sora lui, Principesa Elisabeta. Seara, au văzut filmul Vrăjitorul din Oz. Miercuri, 27 martie. După masă, vânătoare de sitari la Gherghița. Au participat: Carol al II-lea, A. Mocsonyi, Puiu Filitti, Ilie Radu, Chefneux. Mihai a venit mai târziu, însoțit de col. Dămăceanu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
față de anumite persoane. O asemenea franchețe era rară, iar, pe la 1900, morala victoriană (simbolizată de propria bunică a Mariei!) o excludea cu desăvârșire, cu atât mai mult Într-o familie regală. Se crede că cel puțin unul dintre copiii Mariei, principesa Ileana, nu ar fi fost rodul căsătoriei cu Ferdinand, ci al legăturii cu prințul Barbu Știrbei (indiscutabil, un prieten și un sfătuitor apropiat); de altfel și altă fiică a ei, Maria, zisă Mignon, este „atribuită“ unui tânăr locotenent (toate acestea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și o frumoasă biserică de la sfârșitul secolului al XVII-lea (ctitorită de domnitorul Șerban Cantacuzino). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe locul chiliilor mânăstirii s-a ridicat un palat (Înconjurat cu un parc) destinat atunci principelui moștenitor Ferdinand și principesei Maria. A fost locuit În continuare de familia regală până au venit la putere comuniștii, care l-au făcut cadou copiilor, transformându-l În „Palatul pionierilor“. Ceaușescu i-a dat afară pe copii, a adăugat aripi noi construcției originare, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
istoric - există la comunitatea israelită din Presburg [= Bratislava]. Acest obicei mai continuă și astăzi [= 1888] și constă În aceea că comunitatea [evreiască] prezentează În ziua de Sf. Martin [= 11 noiembrie] Împăratului la Viena patru [gâște], iar Împărătesei, prințului moștenitor și principesei câte două gâște Îndopate, frumos jumulite și legate cu panglici de colorile naționale ungurești, printr-o delegațiune din cei mai notabili membri Împreună cu președintele [comunității evreiești]” <endnote id="(232, p. 194)"/>. Credința magică În polaznic și datina din jurul ei sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interumane. Nu în ultimul rând, Marian Bumbar a expus câteva aspecte legate de mentalitatea japoneză, prin comparație cu cea europeană. Întâlnirea s-a încheiat într-o atmosferă destinsă, oaspeții fiind invitați la o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în Cartea de onoare a
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
s-a încheiat într-o atmosferă destinsă, oaspeții fiind invitați la o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în Cartea de onoare a școlii: Inaugurarea Capelei Prezența unei capele într-o școală, este un lucru deosebit, întrucât formarea umană e completă când împreunează formarea
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
la o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în Cartea de onoare a școlii: Inaugurarea Capelei Prezența unei capele într-o școală, este un lucru deosebit, întrucât formarea umană e completă când împreunează formarea spirituală cu formarea intelectuală. Scopul educației religioase este realizarea caracterului
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
și multe altele, cum ar fi Nana Sofica sau Lenuța Ilie. Zorica Lațcu s-a născut într-o familie de creștini din Ardeal, la 17 martie 1917, tatăl său fiind avocatul Ion Lațcu. Urmează atât școala primară, cât și liceul „Principesa Elena” în Brașov, între 1924 și 1936. Talentul literar și încurajările familiei o fac să urmeze cursurile Facultății de Filologie (limbi clasice și limba franceză) la Universitatea din Cluj. După terminarea studiilor, lucrează ca preparator principal la Institutul Român de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
solicitat aflarea de corespondenți pentru informarea largă a populației. Din Bucovina ori de peste Carpați, din țară ori din străinătate, românii au fost informați cu de toate, într-o curată și armonioasă limbă română. * „Orfanii neamului. Societatea „Ocrotirea”. Orfelinatele din Iași. Principesa Olga Sturdza. Școlile Frőbeliene pentru copiii neamului. O vizită la orfelinatul din Miroslava” se intitula o corespondență trimisă de la Iași de Vladimir și Publicată în Bucovina nr.14 din 2 aprilie 1919: ...” Cine nu-și aduce aminte de adunarea cea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru copiii neamului. O vizită la orfelinatul din Miroslava” se intitula o corespondență trimisă de la Iași de Vladimir și Publicată în Bucovina nr.14 din 2 aprilie 1919: ...” Cine nu-și aduce aminte de adunarea cea mare de la Iași când principesa Olga Sturdza a fost proclamată președinta Societății „Ocrotirea”? ...” La Iași sunt 10 orfelinate, toate instalate bine și cu tot confortul necesar. Fiecare orfelinat numără de la 80 la 120 copii între 3 și 10 ani. ...pe lângă fiecare orfelinat funcționează o școală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rege Ferdinand” era o știre în care interesații aflau: „La tribunalul Iași, secția a III-a, s-a autentificat actul de împărțire a averii defunctului rege. Aceasta întrucât în județul Iași se află moșia Poeni care a căzut în lotul principesei Ileana. Totalul averii rămase e evaluat la 387.476.714 lei, revenind fiecărui moștenitor 76.095.343 lei.” (ziarul din 1 ianuarie 1928). În numărul următor, 8 ianuarie, se publica vestea că „În ziua de Anul Nou 1928 la Lugoj
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chestiunea evreiască în România; știință, artă, literatură - Friederich Nietzsche” - de Eugenia Ianculescu (Reus); „Suveranitatea publicului” de Isidor Ieșan; „Iubirea unui scriitor” de Rotică și versuri semnate de D. Popescu, V. Huțan, Iustin Cârdei, O. Loichiță, Vasile Vitescu, Aline de Bogusz (principesa Bibescu). Apăreau reproduceri inedite de G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, recenzia Almanahului literar editat de Întrunirea Academică Română „Bucovina”, făcută de George Tofan în numerele 87, 89, 90 și 91 din Deșteptarea, materialul „O glumă a lui Eminescu” de T.V.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rus” (Dreptatea nr.209/1921). La 11 mai 1924 Dreptatea publica o variantă despre „Cum a fost ucis țarul și familia sa.”, susținând că evenimentul sa întâmplat la 12 noaptea, în podul casei unde „se afla țarul, țarina, moștenitorul țarului, principesele Olga, Tatiana, Maria și Anastasia, fiicele țarului, dr. Botkin, medicul țarului, guvernanta Demidova, servitorul Trupp și bucătarul Charitonev. Plutonierii Jurovschi și Nicucin au adus soldați înarmați, au comandat foc, cadavrele au fost transportate în dosul fabricii IFETZKY, unde li se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de către colonelul Grigore Sturdza, însă deputații semnatari declară că au semnat numai de formă fiindcă de fapt doamna va refuza dotația. Și, în adevăr, după ce colonelul Sturdza a citit propunerea, primul ministru a luat cuvântul și a refuzat dotația în numele principesei. Este ușor de înțeles că Doamna a refuzat dotația numai în urma furtunii ridicată de către propunerea guvernului. Fiindcă în realitate guvernul o propunea.16 15 ani mai târziu, sub guvernul liberal al lui Ion Brătianu, Parlamentul instituia Domeniul Coroanei.17 În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Beizade Mitică Ghica 301, președintele Camerei, generalul I.Em. Florescu 302, ministrul de Război și încă câțiva din marea aristocrație a țării. Două saloane bucureștene țineau recordul: acela al doamnei Oteteleșanu, unde este instalată astăzi Teresa Oteteleșanu și acela al principesei Irina Grigore Suțu, în casele din str. Colței 303, ocupată de birourile Municipiului București. 156 bucureștii de altădată 300. V. nota 48, p. 263. 301. Dimitrie Ghica (1816-1897), numit în epocă și Beizadea Mitică, era fiul primului domn pământean al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
intrigile senti mentale, aci se puneau la cale căsătorii, aci se hotărau și multe combinații politice. Acest salon era deschis întregului București „din societate“. Un astfel de salon primitor nu mai există astăzi. Cel d-al doilea salon era al principesei Irina Suțu.* Acesta, tot atât de larg primitor, era deosebit de celalt printr-o nuanță de oarecare rezervă mai mare. Dar, de asemenea, întregul București circula în zilele hotărâte. În salonul d-nei Oteteleșanu n-am intrat, pe când în salonul prințului Grigore Suțu veneam
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lungi și arnăuțești, acum încărunțite, cu tipul clasic al grecului din caricatură, întotdeauna elegant, primea în picioare în cel dintâi salon, aproape la ușa holului, pe toți vizitatorii. Și în zilele de recepție vizitatorii erau gloată. În al doilea salonaș, principesa Irina trona pe un fotoliu luxos, iar pe dinainte-i, în ordinea intrării, defilau cei care o vizitau. Te înclinai 304, sărutai mâna, te opreai mai lung ori mai scurt, după cum erai mai intim ori mai puțin, după cum erai doamnă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a-l îndemna să nu mai reclame cele 3 județe basarabene restituite nouă prin Tratatul de la Paris.83 360 bucureștii de altădată 82. Potrivit relatărilor oficiale, în prima trăsură „à la Daumont“ (d’Aumont) s-au urcat țarul, cu principesa Elisabeta și marii duci Vladimir și Sergiu; în a doua, marele duce moștenitor Alexandru Alexandrovici, marele duce Nikolai și principele Carol; în a treia, marele duce Nikolai-fiul, ducii Eugen și Sergiu Leuchtenberg și principele Alexandru de Battemberg, în a patra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]