2,747 matches
-
Doctrinele liberal-naționale elaborate în secolul al XIX-lea aveau multe puncte comune, dar ele nu au fost niciodată sintetizate într-un program definitiv și nici reprezentanții lor de frunte nu au fost vreodată considerați ca autorități ale căror opinii trebuiau privite ca fiind infailibile. Scriitori și filosofi ca John Locke, Adam Smith, Thomas Jefferson, J.-J. Rousseau și Voltaire au contribuit la îmbogățirea gîndirii occidentale în domenii majore, dar cu tot respectul de care s-au bucurat ei, criticii nu au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
redus la postura de a fi un furnizor de produse alimentare și de materii prime pentru restul blocului. Nu trebuie să uităm nici că întregul program comunist punea un mare accent pe modernizarea prin industrializare; statele agrare erau în general privite ca fiind înapoiate și slabe. Obiecțiile românilor au fost susținute într-un fel sau altul de Albania, China și Iugoslavia, care considerau întregul proiect pur și simplu drept o nouă încercare a Uniunii Sovietice de a dobîndi un control mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rusești, dar păstrându-și individualitatea, armata română contribuie la obținerea capitulării forțelor otomane. Armistițiul de la San Stefano din 19 februarie 1878 recunoștea independența României. Tratatul a condiționat recunoașterea independenței României de acordarea cetățeniei române și cetățenilor non-creștini (în speță evreilor). Privită ca o intruziune în afacerile interne românești, modificarea articolului 7 din Constituția din 1866 (potrivit căruia cetățenia putea fi acordată numai străinilor de religie creștină, deci nu și evreilor), a declanșat revărsarea valului antisemit în societatea românească. Frustrarea a cuprins
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Unitatea istoriografică. Prima generație de manuale de istorie circulate în sistemul școlar aflat în curs de instituționalizare conțineau istorii etatiste, ale principatelor Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, în care trecutul și devenirea lor istorică erau decupate în funcție de frontierele de stat. Privite retrospectiv, din unghiul statului național unitar român, aceste narative istorice pot fi catalogate drept provinciale, întrucât fiecare urmează firul istoric al propriei entități statele, utilizând tototadă un cadru geografic de referință circumscris de limitele principatului în cauză. Pe scurt, atât
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ori. S.B.: De asta a fost tot timpul o problemă cu reprezentarea intelectualilor în partid. D.T.: Exact. Dacă o luăm în registrul acesta, "umblați după funcții, ați vrut să fiți și voi în suprastructuri", ratăm explicația fenomenului. Nu așa trebuie privită problema. S.B.: Noi discutăm în registrul în care se punea atunci, ca să putem înțelege mecanismele de atunci. D.T.: Exact. Acestea erau mecanismele de cadre și de promovare în carieră. S.B.: Încercăm să nu judecăm cu mintea de acum ce a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
alăturat grupului, la ce se gândea? Era împotriva statului sau a reacționat față de o măsură administrativă nepotrivită locală?". Învinuitul răspunde că nu se putea gândi la prima variantă. Atunci, Hîrjoabă spune că, "dacă reacția a fost față de măsură, atunci trebuie privită altfel situația. Dar modul de manifestare nu se încadrează cu calitatea de student și în normele statutare ale partidului. Poate pedeapsa este totuși prea aspră. Poate există și posibilitatea de corectare a lui, mai ales că a fost sincer și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sine, sunt simple cuvinte izolate care pot servi drept "material" de discurs prin intrarea lor în structura enunțării. Dar, deși Aristotel se ocupă în multe locuri ale operei sale și din mai multe perspective de tema categoriilor, acestea sunt întotdeauna privite, dacă se ia în seamă dimensiunea lor logică, numai ca elemente ale unei "enunțări"; cum se întâmplă, de altfel, și la Kant, unde categoriile (ca forme a priori ale intelectului) sunt "deduse transcendental" din apercepția originară "eu gândesc" și în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
câteva dintre acestea. Argumentarea, ca raționament dialectic, păstrează toate condițiile formale ale raționamentului în genere. Și raționamentul științfic are anumite probleme speciale, iar Aristotel le-a tratat în Analitica secundă. În Topica, el va tematiza în special problemele raționamentului dialectic, privite, toate, din perspectiva celor două operații care justifică demersul argumentativ: stabilirea și respingerea "premiselor" sau "problemelor" dialectice, operații necesare înaintării către cunoașterea adevărului. Forțând puțin sensurile, am putea spune că raționamentul dialectic se constituie în legătură cu o "teză" (aceasta fiind, în funcție de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care să fie adevărată ori cât mai apropiată de adevăr. Dar aceasta nu este cu putință decât respectând reguli formale, care stabilesc aspecte generale, valabile, așadar, pentru mai multe cazuri. Insistența lui Aristotel, în acest tratat, de a tematiza definiția privită ca operație ce se adresează noțiunilor constituie un semn clar al intenției lui de a lămuri problemele noțiunii, atât pe cele care o privesc direct, așa cum este și definiția 94, cât și pe cele care o privesc indirect, așa cum sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dasein-ului, adică în ordinea sa de constituire. Prin urmare, actul-de-principiu formulat mai sus, prin care temeiul este scos la iveală și adus la evidență, precum și toate constituirile "obiectuale" pe care le îngăduie (toate, bineînțeles, facte sau făptuiri ale Dasein-ului) trebuie privite, preluate și prelucrate interpretativ, nepierzând nicio clipă din vedere sensul originar al apriori-ului și pe purtătorul său. Date fiind acestea, trebuie urmată calea pe care însuși actul-de-principiu ca "scoatere la iveală a temeiului" o lasă în orizontul tocmai semnalat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
părtinirea, ordonarea și autorizarea; în orizontul administrării bunurilor în vederea satisfacerii nevoilor, orizont al vieții umane înseși, ideologia este necesară: formal, pentru că astfel avem prezentă însăși dictatura judicativului cu "autoritatea" sa "ordonatoare" și "părtinitoare". Cele trei fenomene părtinirea, ordonarea, autorizarea trebuie privite acum dintr-o altă perspectivă decât cea corespunzătoare celei de-a doua timporizări. Cei care au tematizat ideologia, începând cu de Tracy, până la Ricoeur, Habermas și Sloterdijk, semnalează și explică fenomenalitatea socială a ideologiei, angajamentele sale pragmatice și, mai cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
voastre imediate. Luați un pic de înălțime! Luați un pic de distanță față de harța zilnică, față de combativitatea partizană și față de voi înșivă! Desprindeți-vă, într-un minim elan igienic, de măruntaie, idiosincrazii, vorbe grele, obsesii și nevroze. Respirați mai amplu, priviți, scurt, spre mijlocul cerului, reînvățați să surâdeți. Încercați să fiți, măcar o oră pe zi, „singuri și inactuali“, cum spunea cândva George Călinescu. Există și alte bucurii decât bucuria de a-ți strangula dușmanul. Există și alte plăceri decât plăcerea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
șestov. Exemplele se pot multiplica indefinit. E vorba de figuri prestigioase, pe care și cititorii, și universitățile și teologii „profesioniști“ sunt gata să-i ia în serios. Numai la noi, cu puține excepții, această „specie“ e deficitară și, în general, privită strâmb de „breasla“ specialiștilor în sutană. În schimb, foarte prezentă e confruntarea de opinii cu privire la Biserica instituțională. Cum e cu câștigurile ei, cum e cu Catedrala Neamului, cum e cu preoțimea nevrednică, cum e cu dreptul de a fi incinerat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
povestea: „Hâc! Vitejii mei! În munții noștri vița nu ajunge niciodată să se coacă, iar zaibărul ajunge acru. Ne ustură stomahurile, ni se strepezesc dinții și ne cresc burțile de atâta apă precum nemților de la poșirca aia de bere. Dar priviți, vitejii mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că nătângii de romani habar n’au de distilare - aia cu o oală
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tribut pe acelea bicisnice, a condamnat și interzis suferința, prin varii obiceiuri ale vânătorului, aparent feroce, cum ar fi „jocul“ pisicii cu șoarecele: Realitatea e că astfel, sperând În salvare, șoarecele nu-și conștientizează agonia. Vreți să vedeți adevărata ferocitate? Priviți - culmea! - plantele, anume pe acelea carnivore, căci ce prind În capcanele de o rară perfidie - iată că și eu sufăr de antropomorfism -, nu doar insecte dar și mici animale superioare, precum vreun buratec, e digerat de viu. Încă, la vreme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
va mai fi, fie că a fost mâncat, fie că a putrezit - tot mâncat, dar de microorganisme -, timp În care ele, semințele, ajung departe... O fi vinul rău? Ca posedând o apă inhibitoare? Pentru om nicidecum. Căci, conform unei reguli, privită și fundamentată oarecum altfel de mine, adică, pe scurt, apa e un modulator redox, iar condițiile redox optime pentru animale, respectiv plante, sunt complementare, antitetice, o regulă care simplificat spune că ce e rău pentru plantă e bun pentru animal
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și vânt; ocean și pământ, erau zei, care nu trebuiau ofensați, barem de frica cumplitei răzbunări. Izvor, stâncă, arbore? Mai aveți o sursă de apă curată, În afara celei plate, rămasă de odinioară În străfundurile pământului? Stânca a devenit minereu, și priviți ce-au ajuns Călimanii, de când cu exploatarea sulfului. Pădurea dă mereu Înapoi, iar deșertul Îi pândește fiecare pas Îndărăt, și zadarnic a zis-o Eminescu În Doina lui. Râu, foc și vânt? Păi de unde vă scoateți energia spre a o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ieșene (în plin război!). Cu un an înainte (aug. 1942) aprobase construirea hidrocentralei de la Bicaz, ceea ce mă tem că mai nimeni nu știe, construcția fiind total trecută, și moral, și fizic, în contul noii orânduiri. Cum ar fi fost oare privită pledoaria Paulei Iacob în procesul "Prințișorului"? Cam așa: dacă i-a apărat pe comuniști, "avocații publici să fie destituiți din toată țara". Nu erau suportate nici cumulurile, atât de la modă azi, indiferent cine le practica: "Dl. Sextil Pușcariu să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. În punctul său de vedere președintele Camerei Deputaților susține că "abordarea problemei juridice în cauză nu trebuie să pornească de la evidențierea incompatibilității de fond dintre unitățile socialiste - privite că persoane juridice puternic marcate de amprenta ideologică a regimului politic abolit în 1989 - și societățile comerciale ce funcționează în conformitate cu Legea nr. 31/1990 , în condițiile economiei de piață și ale unei democrații constituționale". În cauză, esențiale sunt interesele autorului
DECIZIE nr. 71 din 11 mai 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 4 din Legea nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124919_a_126248]
-
purtătoare de semnificații, un sistem de reprezentări și un sistem de limbaj care se exprimă sub forme simbolice, un mijloc prin care oamenii comunică, își perpetuează și dezvoltă cunoștințele și atitudinile față de viață" (Dasen, 1999, p. 85). Așadar, cultura trebuie privită ca un proces cognitiv complex de însușire a funcționalului social, situîndu-se în egală măsură "înăuntrul" și "în afara" personalității individuale. 1.5. Conceptul de cultură organizațională Noțiunea de "cultură" a jucat un rol semnificativ și în privința evaluării organizațiilor. Astfel, asociată mediului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale a fost, de alfel, investigat sistematic în psihologia autohtonă, îndeosebi datorită contribuțiilor Luminiței Iacob (Iacob, Lungu, 1999; Iacob, 2003), descriind felul în care metabolismele identitare sînt puternic influențate de dimensiunea istorică a socialului. Totodată, explorarea reprezentărilor și memoriei sociale, privite ca principale resurse ale identităților individuale și colective, a fost exersată în cadrul unui ansamblu consistent de abordări ale școlii românești de psihologie socială (Neculau, 1996, 1999, 2003, 2010; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). în cadrul contribuțiilor evocate se distinge între identitatea individuală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
caracteristicile schimburilor reciproce etc.); șocuri rezultate în urma reactivității diferite față de cererea ajutorului (căci sînt culturi care potențează comportamentul prosocial și culturi "autiste" social); șocuri datorate "întîlnirii" cu rituri și credințe magico-religioase diferite; șocuri legate de reprezentările diferite asupra schimbului cultural. Privite ca experiențe limită, care produc trăiri afective puternice, șocurile culturale pot contribui, în pofida costurilor subiective considerabile, la o inserție mai rapidă în societatea de destinație, modificînd semnificativ "ceea ce este" subiectul ancorat în noua cultură. 3.7. Cercetări psihosociologice asupra fenomenelor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individualism autarhic", centrarea pe relație în dauna performanței organizaționale (feminitate pronunțată), atitudine temătoare față de schimbare (scoruri mari la evitarea incertitudinii), precum și o orientare precumpănitoare pe termen scurt. Demersul nostru sugerează o dată în plus puterea rețelelor valorice de fundal, predominant asistențiale, privite ca principali predictori deopotrivă pentru ansamblul emoțiilor activate, cît și pentru specificul comportamentelor organizaționale angajate de subiecți. De asemenea, dorim să redeschidem succint discuția asupra proprietăților psihometrice ale probei VSM94, care a constituit sursa unor dezbateri de specialitate aprinse (Spector
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
familie predomină, după cum era de așteptat, structura tradițională, fetele pot să se exteriorizeze prin lacrimi ("au voie să plîngă"), spre deosebire de băieți, care în schimb dețin "privilegiul" de "a se bate" (căci "fetele nu au voie"), iar la școală nereușita este privită ca un dezastru. în culturile feminine, în familie există o structură flexibilă, atît fetele, cît și băieții pot să plîngă, dar nu au voie să se bată, iar la școală nereușita este apreciată ca un accident (Hofstede, 1980/2001; Hofstede
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și simplu trebuie regăsit și reîngemănat "cetățeanul" însuși, adică omul obișnuit, care să își recapete autonomia și demnitatea individuală. Interpretînd importanța autodezvăluirii din perspectivă utilitaristă (Gouldner, 1960), observăm că ani de-a rîndul balanța analizei cost-beneficii a înclinat înspre costuri privite ca excesiv de împovărătoare. Goodwin și colaboratorii (1999) menționau că astăzi stilul de viață competitiv impus de capitalism, precum și dispariția unui "organ central", asupra căruia furia oamenilor obișnuia să se canalizeze, au dus la slăbirea alianțelor interpersonale și nu au condus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]