3,972 matches
-
-i [O-i] DE CE P. expl. 1: Propoziția (b) = S-q [O-q] (PENTRU CĂ) P. expl. 2: Propozițiile de la (d) la (i) = S-e [O-e] Cea de-a doua secvență este ceva mai complexă. Trebuie, într-adevăr, ca obiectul problematic (O-q) să fie căutat în propoziția (m) care subliniază, prin intermediul anaforicului "acesta" și prin folosirea implicită a verbului "a explica", inversiunea ordinii macro-propozițiilor. De acum, structura periodică ternară precedentă (propozițiile j + k + l) constituie explicația (S-e) sau P.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
clește de foc, obiecte de fier, bară de fier, obiecte magnetizate, aceasta fără ca vreun magnet să se afle prin apropiere}; în fine, schematizarea explicativă (S-e), în ultima macro-propoziție P. Expl. 2, adaugă un nou element fascicolului constitutiv al obiectului problematic: { clește de foc, obiectul de fier, bara de fier, obiectele magnetizate, fără ca prin apropiere să fie vreun magnet, obiecte situate în câmpul magnetic terestru} (O-e). Există numeroase enciclopedii care se rezumă la a descrie fenomenul magnetismului terestru. Un paragraf
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu am avut probleme"). Putem spune că, în acest text, descrierea este dominată de dinamica explicativă prezentată în enunțul în care apare principala calitate ce poate constitui tema-titlu. Secvența explicativă propriu-zisă (P. expl.1) începe prin formularea unei întrebări (obiectul problematic O-q), "De ce o Radiola ?" Discursul direct are funcția de a da răspunsul la această întrebare (P. expl. 2), în timp ce ultimul paragraf prezintă o concluzie (P. expl. 3) care vine să lărgească evantaiul de aplicații posibile ale acestui răspuns. Întregul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întrerupe discursul pentru a da, în mod vizibil, un ton solemn la ceea ce avea să rostească. În discursul său există, mai întâi, o primă schematizare (S-i = P. Expl. 0): propoziția (P. Expl. 1) aduce cu sine o schematizare unei problematici (S-q) care se verifică prin operatorul DE CE: "[b] Am vorbit, după cum ați putut deja să vă dați seama, cu o oarecare gravitate în ton. [c] Trebuie să vă spun de ce." Găsim aici mai degrabă un proces de justificare (care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și permite, pe de altă parte, o vizualizare a naturii profund dialogice a schimburilor narative. Prin ceea ce numim astfel povestirea în conversație se subliniază deschiderea și co-construirea unei povestiri de către naratorul-recitator și interlocutorul său. Apare în acest fel o triplă problematică: cea a structurii interne (intra-textuală) a monologului narativ, cea a inserției (cotex-tuale) a povestirii în dialog, cea a funcției interacționale (contextuală) a schimbului verbal. 3.4. Povestirea în conversație (Școala femeilor II, 5) În capitolul 2 am propus o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
realității și nici realitatea acestuia, ci sensul pe care îl dobândește în cadrul procesului reprezentațional. În termenii lui Alexandru Boboc, prin "ideea conștiinței intenționale este pusă în umbră definitiv concepția conștiinței-oglindă, trecându-se la o abordare cu adevărat modernă a întregii problematici a cunoașterii"95. Edmund Husserl distinge între imaginea-lucru, imaginea-obiect și imaginea-subiect, în opinia filosofului fenomenolog acestea două din urmă dobândind sens numai dacă sunt plasate într-o relație interactivă în care fiecare dintre ele este fie obiect supus cercetării, fie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
form, and communication, by its nature, contains elements of images, with multiple structures of the image being identifiable within the content of communication. The chapter "Theory on image, theory on human being" is an incursion into the sphere of the problematic of image from the perspective of human nature, in order to point out both the extent to which the image, as a mental process, is specific only to humans, as well as the importance of the social and cultural environment
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
an identity and relating to the other. In other words, we need to understand the phenomenology of the image, of identity and otherness with the most appropriate term being construction undergoing becoming, point at which we can start debating the problematic of becoming unto another, a complex process undergoing a permanent change in the relationship between the self and the other, an exchange that can be seen as an inborn predisposition of the individual. Although the phenomenon appears predominantly in the
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o "perspectivă narativă", o "viziune", o "focalizare", conform terminologiei specifice. Distincția esențială se face astfel în funcție de două tipuri de perspective: tipul auctorial (punctul de vedere al autorului); tipul actorial (punctul de vedere al personajului). G. Genette (1972) va reveni asupra problematicii în 1983 și J. Lintvelt (contestat de F. Jost, 1987) adaugă tipul "neutru", "behaviorist". Fiecare perspectivă este de profunzime variabilă (limitată sau nelimitată) și de orientare diferită (externă sau internă). În funcție de aceste criterii, pot fi distinse, așa cum J. Lintvelt propunea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de o valoare discutabilă și cititorii săi nu i-ar mai acorda, în scurt timp, nici un fel de interes" (R. de Beaugrande). Așa cum subliniază atît U. Eco (1985), cît și R. de Beaugrande, un text care prezintă, în schimb, doar problematici grave, precum și ocurențe puțin predictibile ar depăși capacitatea de înțelegere a multor cititori. Descrierea apare, în acest punct, ca o bună ilustrare. Nu de puține ori putem vedea cum literatura, ca și limbajul comun mizează pe această tensiune, de la textul-enigmă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în sensul creșterii puterii de adaptare la diferitele nevoi regionale și locale, pentru a împuternici și a încuraja/stimula implicarea comunitară. Nivelul guvernamental ar trebui să inițieze și să inducă schimbarea prin implementarea și finanțarea proiectelor demonstrative (pilot) destinate unor problematici specifice privind localizarea, globalizarea și creșterea calității educației. Actorii de la nivelul central și regional ar trebui să reglementeze cât mai puțin relațiile de colaborare între școală și partenerii săi, pentru a permite școlilor să mobilizeze resursele necesare. Se știe că
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cunoscut. A.G. Bell, folosind analogia directă cu urechea umană, a descoperit telefonul; 2. analogia personală (empatia) constă în substituirea problemei sau a unui element al ei, pentru a acționa în această nouă ipostază; 3. analogia simbolică constă în substituirea obiectului problematic cu o imagine poetică inedită, care are o valoare strict estetică; 4. analogia fantezistă face apel la soluții șocante, trăsnite, pentru rezolvarea temei. Michel de Mot (apud Moraru, 1994) arată că sinectica se bazează pe câteva principii: 1. procesul de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
din copilărie, trebuie să subliniem argumentul neașteptat al propagandei șiite din Maghreb contrazicînd sunismul trufaș al Ulemei a cărui influență anti-franceză s-a exercitat mult timp, pentru a triumfa în Algeria prin venirea la putere a FLN și a unei problematici a independenței. Dar, așa cum bine o știm, "săracul inspirat de Dumnezeu" s-a aflat la originea multor revolte în istoria Maghrebului, marcat, în tradițiile populare, de așteptarea semnelor precursoare ale venirii lui Mahdi, trimisul lui Dumnezeu (cf. Jean Servier, Les
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
mai ales politic care să mai scadă din tensiunile dintre est și vest, Rusia un acord în principal economic care să-i asigure accesul neîngrădit pe piața europeană.20 Chiar încadrarea Rusiei într-o categorie de sistem economic a fost problematică, oficialitățile ruse respingând termenul de "economie în tranziție," în condițiile în care imaginea fostei puteri sovietice era încă prezentă în modul de percepere a relațiilor internaționale de către diplomații ruși.21 De asemenea, deși acordul fusese negociat în 1994, el a
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
puterii comuniste noi provocări au apărut pentru definirea identității europene a spațiului rusesc. Astfel, schimbarea drastică nu doar a zonei de influență, dar a frontierelor în totalitatea lor, precum și transformarea dintr-o "uniune a popoarelor slave" într-un stat-națiune devenea problematică.13 În același timp, problema identității populației era extrem de arzătoare. Provocările administrației federale începeau cu imensă diaspora rusă din exteriorul noilor granițe (25.161.988 de ruși în 1989 și 18.392.296 în 200014). La această se adaugă nenumăratele
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
echipamentelor de transport. Chiar dacă în 2007, acest procent de 65,8% de energie reprezenta la nivelul totalului importurilor de energie doar 27,3%, se considera că UE este vulnerabilă din acest punct de vedere întrucât înlocuirea importurilor rusești ar fi problematică. În acest sens s-a observat că UE nu a folosit aproape niciodată sancțiuni economice împotriva Rusiei întrucât cel mai tare ar fi lovit în importurile energetice. Astfel se pot explica reacțiile modeste ale Europei la adresa încălcării repetate a libertăților
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
până acum să continue. A realiza previziuni în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a acestei relații este un lucru pe cât de dificil pe atât de important. Întrucât Rusia este o țară care nu și-a atins încă maturitatea democratică 6 este hazardat și problematic să te angajezi în predicții, mai ales în condițiile de instabilitate existente aici.7 Cei opt ani ai președinției lui Vladimir Puțin au reprezentat un moment foarte important în dezvoltarea acestui parteneriat întrucât au fost o perioadă de continuitate a
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Tocmai de aceea poema nu se reduce la descrierea etnografică, a păstoritului și nici la un asasinat aventurier, cum și-a închipuit G. Călinescu, deși i se găsește locul printre „miturile fundamentale”. Mediul agro-păstoresc reprezintă doar cadrul „fizic” al unei problematici complexe, după cum Shakespeare a avut nevoie, pentru Hamlet, de ceața daneză. În asemenea condiții (de ceață, de păstorit și pot fi invocate încă multe altele de acest fel), personajele, înălțîndu-se printr-un eroic efort de voință, au de înfruntat cumplite
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
manuale, sisteme mass media oferă instrumente, conținuturi și deschideri esențiale la problema formulată. A-1 face pe copil să crească, să se dezvolte, să se exprime pe sine, poate Însemna atât de bine a-1 Învăța să Învețe. Prin vocația problematicului omul nu mai este o ființă imediată. El, omul, format și trăind Într-un mediu social Își pune Întrebări și Întreabă și atunci când știe răspunsul. Aceasta este o geneză a viitoarei inițieri În : faptă, În acțiune, o anticipare a cunoașterii
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
țaristă, ceea ce ar fi realizat numai luptând alături de Puterile Centale, și Transilvania cu Bucovina de sub stăpânire austroungară, ceea ce ar fi izbucnit numai dacă lupta alături de Antanta. Ce era de făcut? că se cere elevilor să găsească o contraindicație, o situație problematică, Întrun material care, aparent este lipsit de aceasta. Exemple : cu consimțământul lui Hitler, Ion Antonescu a Înăbușit rebeliunea legionară din ianuarie 1940. Cum se face că Hitler i-a ajutat pe conducătorii mișcării, adăpostindu-i la Berlin? după victoriile antiotomane
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și o dimensiune politică. Fundamentalismul islamic acționează împotriva influențelor Occidentului, și mai ales împotriva SUA. Fundamentalismul islamic impune regimuri politice dictatoriale având la bază Coranul și Sharia (legea islamică). Alte caracteristici ale fundamentalismului islamic sunt: o inflexibilitate în abordarea unor problematici majore privind societatea în ansamblu; o intoleranța și fanatismul religios; o comiterea de acte teroriste în numele credinței; o respingerea culturii occidentale; În același timp, există și o tendință de modernizare și laicizare, prezentă în numeroase state islamice (Turcia a devenit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de dispreț, agresiv, desfrânat și neinteresant în comparație cu Iisus și minunile sale. Deși această competiție religioasă a început odată cu primele vizite ale negustorilor arabi pe coastele Africii, în secolul al VII-lea, în ultimii ani atacurile verbale s-au agravat. Relațiile problematice dintre musulmani și creștini pot fi înrăutățite și de străini cei mai mulți dintre ei bineintenționați -, care au propriile interese vizavi de luptele interne din Africa. Există și riscul ca unii africani cu simț practic să exploateze aceste interese externe pentru a
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
le încadram în atribuțiile specialiștilor în RP. Mai întâi, organizația trebuie să reziste nu numai într-un context de raționalitate limitată, care decurge din relațiile de putere între actori și din limitele cognitive individuale și structurale, ci și de legitimitate problematică, datorată slabei integrări normative a actorilor, precum și de interdependenta incompletă, ce decurge din reducerea integrării funcționale a actorilor. Pe scurt, nici managerii, nici membrii organizației nu pot calcula dinainte toate variantele de câștig proprii (raționalitate limitată). Nu poate fi asigurată
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
reducerea integrării funcționale a actorilor. Pe scurt, nici managerii, nici membrii organizației nu pot calcula dinainte toate variantele de câștig proprii (raționalitate limitată). Nu poate fi asigurată automat convingerea membrilor că legitimitatea autorității actuale este dată o dată pentru totdeauna (legitimitate problematică). Nu poate fi asigurată în totalitate disciplină "funcțională" a membrilor, adică nu pot fi transformați în simple rotite ale unui mecanism. Din acest punct de vedere, se explică mai bine atât atribuțiile, cât și reușitele sau nereușitele specialiștilor în RP
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
inuman, frica/speranța. Se pot adăuga și alte cupluri opoziționale: sănătos/nesănătos, credibil/necredibil, dinamic/static etc. Aceste antinomii se pot transforma în themata "dacă în decursul anumitor evenimente sociale și istorice, de exemplu, politice, economice, religioase etc., ele devin problematice și ajung în centrul atenției societății ca sursă de tensiune și conflict. În cursul unor astfel de evenimente, antinomiile se transformă în themata: ele intra în discursul public, se problematizează și se tematizează în continuare, după care încep să genereze
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]