10,620 matches
-
eliminat componenta ciclică a bugetului. Componenta bugetară ciclică se determină în funcție de senzitivitatea deficitului bugetar față de fluctuațiile economice. De fapt, senzitivitatea deficitului bugetar în funcție de evoluția ciclică a economiei reprezintă variația în puncte procentuale a soldului bugetar la modificarea cu un punct procentual a decalajului de producție (output gap-ului). Componenta structurală a bugetului se obține prin scăderea componentei ciclice din componenta soldului bugetar actual, conform următoarei formule: unde: CABt - componentele structurale ale bugetului (componenta ciclică ajustată); Bt - soldul bugetar actual; BtC - componentele
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
arată ponderea veniturilor din fiecare taxă/impozit principal în total venituri. Ambele metode consideră cheltuielile cu indemnizațiile de șomaj ca fiind singura componentă ciclică a cheltuielilor. Pe de altă parte, este universal folosită în cele două metode o anumită modificare procentuală a cheltuielilor cu ajutorul de șomaj, atunci când rata curentă a șomajului deviază de la NAIRU. Totuși, în timp ce varianta FMI presupune ipoteza unei elasticități unitare a cheltuielilor cu șomajul în raport cu decalajul dintre rata curentă a șomajului și NAIRU, în varianta OCDE există estimări
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2.3) Tabelul 2.3 Ajustări fiscale largi în Uniunea Europeană (țări selectate) Țări Soldul bugetar ajustat ciclic 2008 (% în PIB) Soldul bugetar ajustat ciclic 2011 (% în PIB) Viteza de ajustare a deficitului bugetar ajustat ciclic, medie anuală (% în PIB) Modificare procentuală a ponderii datoriei publice în PIB (2008-2011) Ungaria -4,5 +2,7 2,40 + 2,9 Grecia -10,4 -6,1 1,43 + 48,0 Estonia -3,8 +0,3 1,38 + 2,3 Letonia -6,3 -3,1 1
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fost în medie de 1,5% din PIB în perioada 2000-2001, s-a estompat în 2003, după care a crescut la aproximativ 4-5% din PIB în perioada 2005-2007. Postcriză, diferența dintre CAB și CAAB s-a redus la 2 puncte procentuale din PIB pentru a crește din nou la circa 3,5-4% din PIB în perioada 2011-2012 (estimare pentru 2012). Lendvai et al. (2011) găsesc o diferență negativă între CAAB și CAB în situația României, variație ce a crescut de la -0
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
producție (output gap). Coeficientul (b = -1,029) argumentează faptul că în perioada analizată politica fiscal-bugetară a fost preponderent prociclică, reducându-se astfel sustenabilitatea finanțelor publice. Coeficientul (c = -1,35) evidențiază faptul că o creștere a ratei inflației cu 1 punct procentual determină o reducere a surplusului primar cu 1,021 puncte procentuale din PIB. Analiza trebuie să fie totuși rezervată în cazul României, unde șocul generat de seniorajul pe veniturile bugetare este practic absent începând din anul 2004. Coeficienții (d = -1
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
perioada analizată politica fiscal-bugetară a fost preponderent prociclică, reducându-se astfel sustenabilitatea finanțelor publice. Coeficientul (c = -1,35) evidențiază faptul că o creștere a ratei inflației cu 1 punct procentual determină o reducere a surplusului primar cu 1,021 puncte procentuale din PIB. Analiza trebuie să fie totuși rezervată în cazul României, unde șocul generat de seniorajul pe veniturile bugetare este practic absent începând din anul 2004. Coeficienții (d = -1,021) și (e = -0,805) arată faptul că îmbunătățirea calității politicilor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
FMI (2009) arată că „studiile empirice realizate pe țările OCDE și țări UE (luând în calcul perioadele de ajustări fiscale 1980-2010) care au adoptat un sistem de reguli fiscale au putut realiza consolidări fiscale de succes (reduceri de zece puncte procentuale la ponderea datoriei publice în PIB și de două puncte procentuale în ceea ce privește ponderea deficitului bugetar structural, față de țările care nu au reguli fiscale)”. Este recomandată totuși aplicarea unui sistem de astfel de reguli (pe soldul bugetar efectiv sau structural și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
țări UE (luând în calcul perioadele de ajustări fiscale 1980-2010) care au adoptat un sistem de reguli fiscale au putut realiza consolidări fiscale de succes (reduceri de zece puncte procentuale la ponderea datoriei publice în PIB și de două puncte procentuale în ceea ce privește ponderea deficitului bugetar structural, față de țările care nu au reguli fiscale)”. Este recomandată totuși aplicarea unui sistem de astfel de reguli (pe soldul bugetar efectiv sau structural și/sau pe datorie și/sau pe cheltuieli și/sau pe venituri
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu deficit de 2% din PIB în 2000 și 2001 și 2,3% din PIB în 2004. Spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană și chiar din Zona Euro (care trebuie să păstreze o viteză de ajustare fiscală medie de două puncte procentuale din PIB în următorii doi ani), România un are nevoie de o ajustare semnificativă pentru a respecta condiționalitățile impuse prin Compactul Fiscal. Programul de convergență convenit cu Uniunea Europeană prevede ținte ambițioase până în 2014 (deficit bugetar efectiv de 1,2% din
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
la 3% din PIB. România poate avea deficite bugetare de 3% din PIB numai în perioadele extreme de criză - output gap negativ de circa 8,33%, dată fiind elasticitatea soldului ciclic de doar 0,3 la modificarea cu un punct procentual a output gap-ului. În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depăși 2% din PIB”. Trebuie observat că noua regulă fiscală propusă (augmented growth-based balance rule) permite reducerea acestei constrângeri, ajustarea fiscală fiind mai
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unor cerințe din reglementările UE. Astfel, s-au considerat trei scenarii în funcție de creșterea potențială: ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 egal cu creșterea potențială (3%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual sub creșterea potențială (2%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual peste creșterea potențială (4%). Pentru fiecare scenariu s-au făcut două simulări pentru a calcula balanța bugetară bazată pe creștere (growth-based balance) și
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 egal cu creșterea potențială (3%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual sub creșterea potențială (2%); ritmul mediu de creștere a PIB prognozat pentru 2014-2016 cu un punct procentual peste creșterea potențială (4%). Pentru fiecare scenariu s-au făcut două simulări pentru a calcula balanța bugetară bazată pe creștere (growth-based balance) și balanța bugetară îmbunătățită bazată pe creștere (augmented growth-based balance). Pentru aceasta s-au utilizat următoarele relații (1
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
că valoarea de 1,3% este teoretică, pactul impunând un MTO mai ambițios (1%); a este semielasticitatea balanței bugetare față de poziția în cadrul ciclului economic (output gap). Semielasticitatea bugetară este modificarea raportului balanță bugetară/PIB la modificarea PIB cu un punct procentual. În ultimele calcule ale CE, pentru România aceasta este de 0,32; g este creșterea reală a PIB prognozată pentru anul 2012, conform prognozei CNP; g* este creșterea medie pe termen lung, asimilată cu creșterea potențială. Conform prevederilor Compactului Fiscal
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
măsoară evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de populație într-o anumită perioadă (denumită perioadă curentă), față de o perioadă anterioară (denumită perioadă de bază sau de referință)<footnote IPC este determinat ca raport, exprimat procentual, între indicele mediu al prețurilor din anul curent și indicele mediu al anului precedent (sau alt an ales ca perioadă de referință). footnote>. Indicele prețurilor de consum se calculează numai pentru elementele care intră în consumul direct al populației, fiind
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
energetic (cu câmp vibrațional, pulsatoriu) având o aparență fizică datorită frecvențelor joase la care el există. Corpurile noastre funcționează atât la energii joase cât și la energii Înalte, suntem ființe multidimensionale - de noi depinde În cursul vieții la ce nivel procentual al energiilor ne situăm, de eforturile noastre de spiritualizare și purificare morală, pentru că toate bolile apar mai Întâi la nivel spiritual, cauzal, mental, emoțional și apoi În plan fizic. La ora actuală câmpul de energie universală Încă nu poate fi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
în situația abolirii în totalitate a capacității de discernământ critic. Câtă vreme această capacitate poate prezenta, din punct de vedere teoretic, o variabilitate infinită, clinicianul (și odată cu el expertul psihiatru) este tot mai tentat spre o apreciere graduală și/sau "procentuală" în vreme ce practica judiciară nu reține decât două situații: absentă sau prezentă. în prezent, exprimarea arbitrară în cele trei mari categorii de discernământ: păstrat, scăzut sau absent este mai mult rezultatul unui compromis (și el contestat de juriști), fiind
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
polaritate diferită sunt des utilizate în psihiatria noastră ca refex al școlii franceze poate, deși ele rămân criticate de curentul anglo-saxon fidel concepțiilor sale despre activitatea neurolepticelor . în ambulator tendințele sunt practic egale: cei care utilizează neurolepticele în monoterapie egalează procentual pe adepții asocierii antipsihoticelor, de regulă două. Validată din plin de practica clinică, asocierea neurolepticelor este de obicei validată în literatura de specialitate de o serie de argumente. O analiză a asociațiilor cele mai frecvente întâlnite se dovedește în acest
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
clinică, asocierea neurolepticelor este de obicei validată în literatura de specialitate de o serie de argumente. O analiză a asociațiilor cele mai frecvente întâlnite se dovedește în acest punct al argumentației noastre, necesară. Astfel, din analiza datelor deduse din repartiția procentuală celor mai importante cupluri de antipsihotice au reieșit următoarele tei direcții principale: 1. Cea mai frecventă este asocierea la un neuroleptic incisiv a unui neuroleptic sedativ (de regulă la haloperidol se asociază levomepromazina). Efectul sedativ este prin definiție jenant pentru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tinere (0-14 ani) a scăzut de la 23,7% în 1990 la 11,1% în 2010. În prezent, structura pe principalele grupe de vârstă a populației României nu este foarte rea, în sensul că, în ciuda celor două aspecte menționate anterior - scăderea procentuală a populației tinere și creșterea celei vârstnice - totuși, populația în vârstă de muncă își menține proporția. Acest lucru se explică prin natalitatea ridicată înainte de anul 1990 și implicit o proporție mai mare a populației tinere în total. Concluzii Din analiza
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
consum cu bază în lanț, din care se scade baza de comparației egală cu 100; − Rata medie anuală a inflației, ce reprezintă creșterea medie a prețurilor de consum într-un an față de anul precedent; se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al prețurilor dintr-un an și cel al anului precedent, din care se scade 100. La rândul lor, indicii medii ai prețurilor din cei doi ani se determină ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
anului, ce reprezintă creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a unui an față de aceeași lună a anului precedent; rata se calculează pe baza produsului indicilor lunari cu baza în lanț raportați la 100, după care din acest produs exprimat procentual se scade 100; − Rata anuală a inflației, ce reprezintă creșterea prețurilor de consum dintr-o lună a anului curent față de aceeași lună a anului precedent. Sursa de date 1) Înregistrarea prețurilor și tarifelor practicate de unitățile comerciale sau prestatoare de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
adaptarea politicii de personal la situația economică actuală sau de perspectivă. Pentru analiza statistică a mișcării forței de muncă, mai frecvent se utilizează următorii indicatori: Coeficientul intrărilor de personal - exprimă intensitatea intrărilor (angajărilor) de personal și se calculează ca raport procentual între numărul persoanelor intrate (angajate) în întreprindere (I) și numărul mediu de personal; Coeficientul ieșirilor de personal - reflectă intensitatea ieșirilor (plecărilor) de personal și se obține ca raport procentual între numărul persoanelor plecate din întreprindere (E) și numărul mediu de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
exprimă intensitatea intrărilor (angajărilor) de personal și se calculează ca raport procentual între numărul persoanelor intrate (angajate) în întreprindere (I) și numărul mediu de personal; Coeficientul ieșirilor de personal - reflectă intensitatea ieșirilor (plecărilor) de personal și se obține ca raport procentual între numărul persoanelor plecate din întreprindere (E) și numărul mediu de personal ( N ); Coeficientul mișcării totale - evidențiază intensitatea mobilității totale a personalului; Coeficientul fluctuației<footnote I. Enea-Smarandache, I. Murărița, Statistică microeconomică, Editura Universității din Craiova, 2007, p. 10. footnote> - exprimă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
nu se simt italieni". Referindu-ne la copii români, aceștia au răspuns contrariu, nu mai puțin de 76 % dintre cei intervievați au declarat că se simt italieni (este media cea mai înaltă din întregul eșantion), distanțându-se cu 15 puncte procentuale de albanezi, iugoslavi sau tunisieni 32. Vom avea deci, într-o perioadă scurtă de timp o nouă generație de tineri români, educați în sistemul de învățământ italian. Este de presupus că fiind în fruntea clasamentului privind școlarizarea, vor beneficia de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
o diferență importantă între datele oferite de către Infocamere (33 439 de patroni) și Cna (28 580 de patroni). Diferența dintre cele două cifre ne arată că peste 5 000 dintre aceștia au devenit cetățeni italieni"71. În definitiv, un punct procentual din P.I.B. italian, respectiv 2 300 000 000 de euro este realizat din munca românilor. George Mihoc proprietarul unei societăți din domeniul construcțiilor ne spune: "Românii sunt harnici, nu trebuie să credeți în poveștile care vă spun că noi, românii
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]