18,757 matches
-
art. 155 alin. (1) din Codul penal (îndeplinirea unui act de procedură) are ca efect de drept material întreruperea termenului de prescripție, care produce consecința prelungirii termenului în care poate fi atrasă răspunderea penală. Așadar, nu pot fi extinse dispozițiile procesuale care reglementează cauza (actul de procedură) la întreaga instituție a întreruperii cursului prescripției, efectul acesteia fiind prevăzut în mod distinct de legea penală de drept material și constând în prelungirea termenului în care poate fi atrasă răspunderea penală. În doctrină^19
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
legii penale mai favorabile“. S-a arătat că „regula legii penale mai favorabile se aplică prescripției, nu și actelor întreruptive de prescripție… întrucât în timp ce prescripția este o instituție de drept substanțial, întreruperea prescripției este o instituție de drept procesual. De aceea, actele întreruptive de prescripție trebuie întotdeauna luate în considerare numai în raport cu legea sub imperiul căreia s-au produs (tempus regit actum)“. Același autor (S. Kahane), referindu-se la reglementarea existentă în art. 604 din Codul penal
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Norma reglementează cauza - actul de procedură, care determină efectul - întreruperea termenului de prescripție. Nu intră în obiectul de reglementare al normei condițiile de legalitate și/sau temeinicie pentru întocmirea actului procedural și nici alte proceduri de emitere ori efectele în plan procesual ale acestuia. Totodată, atribuirea efectului întreruptiv sub aspectul curgerii termenului de prescripție nu are semnificația reglementării vreunei proceduri de emitere sau întocmire a actului de procedură și nu produce efecte cu privire la valabilitatea acestuia ori asupra desfășurării vreunei faze
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
procedură penală, normei cuprinse în art. 155 alin. (1) din Codul penal referitoare la întreruperea cursului prescripției. În egală măsură, în contextul examinării instituției prescripției răspunderii penale nu pot fi combinate prevederi cuprinse în două legi distincte, una aparținând dreptului procesual aplicabilă cauzei (actului întreruptiv) și una aparținând dreptului material, aplicabilă efectului (întreruperea cursului prescripției), întrucât ar echivala cu crearea unei lex tertia. Consecutiv, sub aceeași interdicție intră și combinarea în cauzele pendinte a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
în anulare este o cale extraordinară de atac cu o natură juridică mixtă, atât de anulare, având în vedere scopul urmărit, cât și de retractare, ce poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive numai în cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 și în termenul prevăzut de art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre. Întrucât prin intermediul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
unor chestiuni de drept în materie penală s-a reținut că natura de „în anulare“ a căii de atac semnifică faptul că „verificarea pe care o face instanța în cadrul contestației în anulare reprezintă o apreciere asupra încălcării unor garanții procesuale ce nu țin de fondul cauzei, dar care s-au produs“, iar natura „de retractare“ pune instanța în situația de „a verifica, ea însăși, condițiile legale în care a dat hotărârea și, dacă este cazul, de a o infirma, fără
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum“ și „Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 10/2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum“ și „Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 10/2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Europene a Drepturilor Omului referitoare la exigențele de claritate și previzibilitate a legii, se consideră că acestea sunt îndeplinite de textul criticat, care indică petentului comportamentul care se așteaptă de la el pentru a avea posibilitatea să își exercite drepturile procesuale. Mai arată că petentul nu invocă lipsa unei comunicări efective a soluției de clasare și deci nu împrejurarea că nu a fost informat, ci consideră că aceasta a fost făcută de un organ necompetent, aspect care ar duce la încălcarea
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil. Articolul 478 Limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță (1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe. (2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
înțeleasă într-un sens larg. Sub acest aspect, în jurisprudența circumscrisă instituției juridice a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei de drept are aptitudinea de a determina, de a influența soluționarea raportului de drept dedus judecății (Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
posibile prefigurate și soluționarea cauzei, întrucât numai în aceste condiții se pot demonstra utilitatea și interesul în promovarea acestui demers. ... 62. Analiza caracterului determinant al dezlegării chestiunilor de drept supuse atenției Înaltei Curți de Casație și Justiție în prezentul cadru procesual trebuie să pornească de la examinarea particularităților cauzei pendinte, a dinamicii procesului, de natură a configura conținutul concret al noțiunii de fond al cauzei. ... 63. În acest context, instanța supremă găsește de cuviință să sublinieze că o judecată pe fond
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
judecății și pronunțării hotărârii, în sensul tranșării de o manieră efectivă a litigiului dintre părți. ... 64. În antiteză, soluționarea procesului fără a se intra în judecata fondului presupune cvasiunanim împrejurarea ca hotărârea să fie pronunțată în temeiul admiterii unei excepții procesuale peremptorii, întrucât este de esența acesteia din urmă faptul că nu pune în discuție fondul cauzei. ... 65. Din această perspectivă, soluția primei instanțe, de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta-debitoare și întemeiată pe prevederile
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
excepție, trebuie interpretată restrictiv. Ea devine operantă exclusiv în ipoteza în care prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ceea ce cvasiunanim presupune, după cum s-a arătat, pronunțarea unei hotărâri în temeiul admiterii unei excepții procesuale peremptorii. ... 75. Din economia prevederilor legale precitate rezultă că este suficient ca solicitarea trimiterii spre rejudecare să fie făcută de una din părțile din apel, legiuitorul neimpunând un acord al tuturor părților în acest sens și neîndrituind instanța de control
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
dosar și nici nu poate conduce la încălcarea dreptului de soluționare a cauzei într-un termen rezonabil. Tocmai în considerarea unor astfel de situații, legiuitorul a reglementat modalități alternative care să garanteze exercitarea efectivă și deplină a drepturilor materiale și procesuale ale oricărei persoane care dorește să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 84 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]
-
din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a reținut că acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât dreptul la un proces echitabil este asigurat prin norme ale dreptului procesual penal, iar prevederile art. 88 alin. (3) din Codul penal constituie norme de drept penal substanțial (paragraful 33 din Decizia nr. 522 din 15 iulie 2021, precitată). ... 39. În sfârșit, cât privește pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi, astfel
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
a fost solicitată judecata în lipsă. În dovedire, a fost propusă spre administrare proba cu înscrisuri. Prin încheierea de la termenul din data de 27.02.2020, Curtea a respins excepția de netimbrare și a conchis că nu se impune extinderea cadrului procesual. Curtea a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri, potrivit art. 255 și 258 CPC, fiind admisibilă și de natură a duce la soluționarea cauzei. Analizând probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele: Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
oficiu în cazul în care agenția teritorială se autosesizează, fie la solicitarea persoanei îndreptățite, alin. (3) și (4) aplicându-se corespunzător“. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii HOTĂRĂȘTE: Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta X, cu domiciliul procesual ales în X, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în sectorul 1, București, Piața Victoriei nr. 1. Anulează în parte Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, anume în ceea ce privește alin. (7) al art. 22 din Normele metodologice de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
și televizor sau beneficiază de scutirea de la plata taxei de abonament radio și televizor și de medicamente în mod gratuit în tratamentul ambulatoriu? ... ... II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina A. Cererea de chemare în judecată 7. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău -Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la 15.06.2021, cu nr. 1.653/110/2021, reclamanta Cabinet Medical Individual A. („CMI
DECIZIA nr. 73 din 7 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264405]
-
problemei de drept. ... 33. Intimata a depus un punct de vedere scris, lăsând la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța asupra sesizării, arătând că opinia casei teritoriale de pensii în privința interpretării dispozițiilor legale este cea exprimată în actele procesuale și care rezultă din actul contestat. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 34. Instanța de trimitere a arătat că, în forma republicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]
-
se pronunțe asupra acestor chestiuni a omis să le analizeze. ... 13. De asemenea, se arată că este neconstituțională interpretarea, în sensul că revizuirea nu este admisibilă, în condițiile în care revizuentul a invocat autoritatea de lucru judecat sub forma excepției procesuale sau ca apărare de fond, în cadrul celui de-al doilea proces, finalizat prin hotărârea judecătorească a cărei revizuire se cere, sau, în ipoteza în care revizuentul a invocat-o, instanța a omis să se pronunțe asupra chestiunii învederate. ... 14
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
pe de o parte, instanțele au considerat că se impune verificarea existenței triplei identități de părți, obiect și cauză în considerente și dispozitiv atât în cauzele în care se invocă efectul negativ al autorității de lucru judecat sub forma excepției procesuale, dar și în cazul în care se invocă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, sub forma valorificării prezumției ca mijloc de probă, iar alte instanțe au considerat că, în ceea ce privește efectul pozitiv, sintagma „inclusiv cele prin care
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
pot fi probate. Instanța supremă mai arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) și nici cele ale art. 53, deoarece în cauză judecata se desfășoară în fața unei instanțe independente și imparțiale, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților. De asemenea, instanța apreciază că textul legal criticat este formulat cu o precizie suficientă pentru a permite destinatarilor acestuia să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta din aplicarea acestuia. Dispoziția legală criticată
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. Se valorifică astfel efectul pozitiv al lucrului judecat, consacrat de art. 431 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
să fie transpusă întocmai ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, așa cum reiese din prevederile art. 328 din Codul de procedură penală. Susține astfel că, în toate cazurile, instanța de judecată nu mai judecă un rechizitoriu (identic reglementării procesual penale anterioare), ci doar un act de inculpare, respectiv ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, iar în rechizitoriu nu pot fi reținute, pentru prima dată, aspecte care nu au fost reținute în actul de inculpare. Apreciază că această
DECIZIA nr. 506 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265559]