2,781 matches
-
parte din sensurile subtile ale relațiilor dintre creație și sacralitate, dintre artă și spiritualitate. În finalul acestei părți, prin schema grafică pe care am elaborat-o, am încercat să creionăm o posibilă topografie a spațiului de "întâlnire" dintre sacru și profan, dintre divinitate și om, sintetizând teoretic și vizual atât principalele teorii privitoare la sacru și fenomenul religios, cât și anumite convingeri personale referitoare la aceste concepte. Capitolul al doilea a pus accent pe teoretizarea și exemplificarea practică a redării vizuale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
meanings of the relations between creation and sacredness, between art and spirituality. In the end of this part, in the graphic diagram that we developed, we tried to outline a possible topography of the area of "encounter" between sacred and profane, between divinity and man, synthesizing theoretically and visually both the main theories regarding the sacred and the religious phenomenon, and certain personal convictions regarding these concepts. The second chapter focused on the theorization and practical exemplification of the visual representation
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995. Eco, Umberto, Istoria frumuseții, Enciclopedia Rao, București, 2005. Eco, Umberto, Istoria urâtului, Enciclopedia Rao, București, 2007. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992. Eliade, Mircea, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992. Evdochimov, Paul, Arta icoanei, o teologie a frumuseții, Editura Meridiane, București, 1992. Fleming, William, Arte și idei, vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1983. Florea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Adrian și Irina-Andreea Stoleriu, Adam și Eva. Obiect-instalație. 2010. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 8. Maria Pascal, Proorocul Daniil. Icoană în acrilic pe lemn. 22 x 16 cm. 2013. (Credite: Maria Pascal). Fig. 9. Schemă grafică a relațiilor dintre sacru și profan. Fig. 10. Bogdan Maximovici, Povestea lumii, 2009. Pictură murală tempera acrilic cu foiță de aur și argint. Liceul "Vasile Alecsandri", Iași. 285 x 377 cm (Credite: Bogdan Maximovici). Fig. 11. Judecata de apoi. Detaliu. Fațada de vest a Mănăstirii Voroneț
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
avea pretenții de exhaustivitate, viziunea generală ce domină întreg textul cărții de față este, înainte de toate, cea a unui artist vizual preocupat de diferitele probleme analizate, argumentând prin aceasta și eventualele subiectivități ale cercetării întreprinse. 8 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p. 12. 9 Referindu-se la terminologia sacrului, Julien Ries (Sacrul în istoria religioasă a omenirii, Editura Polirom, București, 2000, pp.100 și urm.) remarcă mai mulți termeni vechi, dintre care amintim doar šuppi-, šaklai, šiuni
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Le Nouveau Petit Robert de la langue française, Nouvelle édition millésime 2007, Dictionnaires Le Robert, Paris, 2007, p. 2289. Anexăm și citatul original în limba franceză : "Qui appartient à un domaine séparé, interdit et inviolable (par oppos. a ce qui est profane) et fait l'objet d'un sentiment de révérence religieuse." (p. 2289). 11 Ibidem, p. 2289. 12 ***, The Oxford English Dictionary, Vol. IX, The Clarendon Press, Oxford, 1961, p. 16. 13 Cf. ***, Enciclopedie de filosofie și științe umane, Editura All
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
spațiu malefic poate avea repercusiuni nefaste asupra celui ce a intentat să facă aceasta. 39 Roger Caillois, op. cit., p. 21. 40 Luiza Maria Dumitru, Sacrul monstruos: mitologie-mit-istorie-folclor românesc, Editura Paideia, București, pp. 18-19. În viziunea autoarei citate, limitările despart lumea profanului de cea a sacrului, transgresarea acestora fiind de natură sacră și de cele mai multe ori monstruoasă. 41 Roger Caillois, op. cit., p. 69. 42 Ibidem, p. 113. 43 Mihaela Căluț, Conceptul de sacru la Jean-Jacques Wunenburger, în Jean-Jacques Wunenburger, op. cit., pp. 17-19
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
este spațiul credinței, spațiul unei potențiale întâlniri între pământ și cer. În acest interval se mișcă îngerii, urcând și coborând, ca pe scara lui Iacob". (Andrei Pleșu, Despre îngeri, Editura Humanitas, București, 2008, p. 20). 57 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p. 28. 58 Ibidem, p. 62. 59 Ibidem, p. 63. 60 René Guénon, Simboluri ale științei sacre, Editura Humanitas, București, 2008, p. 83. 61 Mircea Eliade, op. cit., p. 65. 62 Ibidem, p. 188. 63 Ibidem, p.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
87 Julia Didier, Dicționar de filozofie, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2009, p. 25. 88 Carl Gustav Jung, Opere complete. Vol. 15. Despre fenomenul spiritului în artă și știință, Editura Trei, București, 2007, p. 85. 89 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p. 44. 90 Carl Gustav Jung, op. cit., p. 86. 91 Remarcăm necesitatea unei anumite distincții, pe care înțelesurile noțiunilor de creație și sacru o comportă. În acest sens, în lucrarea noastră diferențiem caracterul sacral, care ar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Editura Trei, București, 2004, p. 53. 165 Ibidem, p. 151. 166 Ibidem, p. 113. 167 G.W. F. Hegel, op. cit., p. 31. 168 Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, Editura Moldova, Iași, 1994, p. 140. 169 Ibidem. 170 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992, p. 44. 171 Dominique Lecourt, Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 383-389. 172 Nikolai Berdiaev, op. cit., p. 131. 173 Cf. Ioannis Zizioulas, Creația ca Euharistie, Editura Bizantină, București, 1999, p. 53
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
prezent, putem întrevedea o anume paralelă între conceptul colossos-ului și cel al sublimului, vizând acele legături instaurate la nivelul interacțiunilor dintre real și ireal, dintre lumesc și supramundan, dintre vizibil și invizibil, și nu în ultimul rând, dintre sacru și profan. 227 Jean-Pierre Vernant, op. cit., p. 388. 228 Ibidem, p. 391. 229 Ibidem, p. 389. 230 Printr-o evoluție asemănătoare aveau să se fundamenteze ulterior și parte dintre principiile iconografiei bizantine, ale cărei sensuri și semnificații nu pot fi rupte de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Cervantes] a scris (Partea I, Capitolul IX): ...adevărul, a cărui mamă este istoria, rivala vremii, depozitar al tuturor faptelor mari, mărturie a trecutului, pildă și îndemn al prezentului, lecție a viitorului. Scris în secolul al XVII-lea, scris de "geniul profan" Cervantes, această enumerare nu este decît o laudă adusă istoriei. Menard, pe de altă parte, scrie: ...adevărul, a cărui mamă este istoria, rivala vremii, depozitar al tuturor faptelor mari, mărturie a trecutului, pildă și îndemn al prezentului, lecție a viitorului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
seculară de aramă, se închide cu zgomot în urma lor. Brusc cei doi gardieni de rit, îl opresc precauți pe timidul neofit. Un pas mai mult, îl putea arunca în infinit. -Acest abis, îi spun ei, protejează templul lui Isis, de profanii temerari, de ucigași și de proscriși. Podul nu este coborât, răbdare, rămâi nemișcat, dacă vrei să intri în misterele de inițiere și să fii acceptat. Neofitul își simte tot fizicul vibrând. Docil se încordează în tăcere, ascultându-i pe gardienii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
sfânt duh, ca un divin oracol. Pelerinii care ajungeau sub zidurile templului, chiar dacă nu erau admiși în incinta templului, își simțeau sufletele în extaz, energiile pozitive fluide cu care se încărcau, le creia senzația că se înalță în zbor. Accesul profanilor și al ignoranților era interzis în incinta templului. Pe zidurile cenușii erodate de patina timpului, sta scris cu majuscule: ESCATO GOGOLOI-adică: Este interzis accesul ignoranților și al neinițiaților. Pătrunderea prin efracție în templu era considerată sacrilegiu, profanare de teritoriu sfânt
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pământ și lasă în urmă fum, flăcări și miros de pucioasă... Și privirea lui se lărgi în acea clipă și se uita la mine dând puțin capul înapoi, dar nu prin îndoire, ci prin recul, ca în fața unei realități invizibile profanilor, așa cum fac dansatorii indieni când mimează lucruri obișnuite, dar care prin spirit devin misterioase. Luminița stranie din privire i se mărise și ea și ardea incandescent: - Și nu ți-a luat casa foc? zic eu. - Nu! - Și nici tu n-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și respinge cu putere Mâna mea, care profană ar intra în santuar Să se-ascundă-n sîni-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea-n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană și avară, Inima mi-e sântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu, Azi sunt cast ca rugăciunea, și timid ca primăvara, Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu ne-ncrezare?... Cât de rea ești tu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ele se poate ascunde câte un vierme. Elita autentică înseamnă aristocrația spiritului. Dependența de confort ne cenzurează idealurile. Fă tu măcar jumătate de drum spre celălalt. Zvâcnim încă între imediat și cosmic. Omul este o individualitate, nu un generic. Suntem profani, dar măcar speranța să ne fie sfântă! Numai oamenii foarte puternici pot da totul fără să primească nimic. Complicitatea unui ideal se dobândește cu efort și ingeniozitate. Rolul rădăcinii e să amplifice ori să cenzureze entuziasmul vârfului. Scriu ca să găsesc
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în propria autosuficiență, neagă supranaturalul în sine» (T. Gregory). Bonaventura este împotriva unei filosofii necreștine, împotriva unei rațiuni autosuficiente și incapabilă să vadă în univers acel „signum”, urma lui Dumnezeu: este contrar unei rațiuni care consideră lumea o realitate total profană și cu legi autonome și autosuficiente. În sfârșit, Bonaventura duce la capăt alegerea conștientă a acelei tradiții de gândire care de la Platon, prin Augustin și Anselm, a însoțit gândirea creștină și care a considerat lumea ca un sistem ordonat de
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
bărbat și cu orgasmul complet al femeii, repetat cât de des este necesar sau cât de des doriți. Pur și simplu nu există o soluție similară în tradiția occidentală, deoarece în Vest sexul este considerat a fi fie sacru, fie profan, și nu ca fiind o modalitate legitimă și eficientă de a obține sănătatea și longevitatea. Pentru persoanele necăsătorite din societățile occidentale de astăzi, partenerii multipli presupun un conflict relativ redus, dar persoanele căsătorite nu trebuie să se implice deschis în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Marin Alexe Caut suspinând ușa zorilor cu tandrețe în genele răsfățate de căldură privirii Prin gânduri dau târcoale uitate meandre visului pasager, incoerent, ratat. Mă străduiesc să deschid seiful inimii prin Cuvânt și să ating taine ascunse înțelepților, dar descoperite profanului. Ciudat nu? Zilnic, aceeași coborâre vie, neostoita, în labirintul imens al eului dur mascat de complezenta. Și lamentarea vine prea târziu. Vai, iar am uitat să aprind Lumina în mine!
Labirintul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83320_a_84645]
-
o revelație supranaturală cu sau fără ajutorul raționamentului"25. Dincolo de foarte multe speculații seducătoare privind practicile divinatorii, merită să fie analizate rolul și funcțiile pe care ele le pot dobândi în mediul social. Situându-se la granița dintre sacru și profan, dintre supranatural și natural, divinația angajează și pune în mișcare diverse energii. Este prilejul unor inepuizabile dispute și discuții filosofice, teologice. Este, totodată, un inepuizabil teren de cercetare pentru antropolog, etnolog, istoric etc. Legătura sa cu societatea este întreținută de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faptul că "experiența, efortul și rațiunea sunt solide, magia pe credința că speranța nu poate eșua"172. Logica ar fi nucleul dur al științei, pe când magia ar sta sub imperiul dorinței și voinței. Prima ar avea ca domeniu de activitate profanul, cealaltă (magia) ar revendica și o parte a sacrului. Concluzionând, putem spune că știința se aseamănă cu magia și divinația prin aceea că toate urmăresc același scop și se diferențiază pentru că se bazează pe principii, mijloace și tehnici specifice. 7
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
alcătuirea hărții astrale), altele mai puțin (ne referim aici la practicile populare de previziune). Iată cum componenta magico-religioasă a existenței umane se regăsește chiar și într-o epocă dominată de spiritul raționalist și pozitivist. Mircea Eliade arată că "...sacrul și profanul constituie două modalități de a fi în lume, două situații existențiale asumate de om de-a lungul istoriei. Aceste moduri de a fi în Lume nu interesează doar istoria religiilor sau sociologia, ele nu constituie doar obiect de studiu istoric
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
asumate de om de-a lungul istoriei. Aceste moduri de a fi în Lume nu interesează doar istoria religiilor sau sociologia, ele nu constituie doar obiect de studiu istoric, sociologic, etnologie. În ultimă instanță, modurile de a fi sacru și profan depind de diferitele poziții pe care le-a cucerit omul în Cosmos; ele îl interesează atât pe filosof, cât și pe oricare cercetător dornic să cunoască dimensiunile posibile ale existenței umane"192. Să mai adăugăm că fiecare fațetă a existenței
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Fatima care au fost însoțite de o serie de profeții au darul de a consacra spațiul în care s-au produs. El dobândește o semnificație aparte din punct de vedere social și, mai ales, spiritual. Iese din sfera toposului obișnuit, profan, pentru a dobândi apoi calitățile și virtuțile spațiului sacru. Așadar, este vorba de o sacralizare a spațiului. Din punct de vedere social acest spațiu devine un pol de atracție (pelerinaj, rugăciune, comunicare cu absolutul sau împăcare cu sine). Nu mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]