2,059 matches
-
placă de faianță cu figura anecdoticului trubadur. Și de ce „Grierul” și nu Greierul? Pentru că așa au numit-o stăpânii, scriindu-i astfel numele pe soclul unei statuete existentă și astăzi în curtea vilei. Parcul din jur era frumos amenajat pentru promenadă, cu fântâni arteziene, lac și alei străjuite de bănci. Despre proprietarii vilei aflăm câte ceva dintr-o dare de seamă privind activitatea Consiliului Comunal Iași, pe anii 1876-1877, unde la capitolul „Alimentarea cu apă” primarul Scarlat Pastia vorbea despre prospecțiunile inginerului
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Numai la tomberoane nu. După ce mi-am umplut ființa admirând gogoloaiele plutitoare, adică rățuștele de pe apa Corrèze, m-am așezat pe o bancă, sub un copac uriaș. Un părculeț care însoțea pe câteva zeci de metri malul apei. Loc de promenadă și de odihnă. Nu știu câte minute am stat pe acea bancă, într-o odihnitoare meditație. Știu doar că, la un moment dat, mi-a atras atenția o voce. O doamnă stătea sub un alt copac și implora cu voce rugătoare o
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
un grup mai mare de briviști corrèzieni, să vadă România. O țară despre care aveau puține informații. Din care, unele, ciuntite. Altele, false. Multe, precon- cepute. Întâmplarea s-a petrecut cu vreo cinci-șase ani în urmă. Țin minte foarte bine promenada din Copou, mai ales pe porțiu- nea dintre Centrul Cultural Francez, unde avusese loc o întâlnire mai amplă, și Fundație, cum îi spun ieșenii mai trecuți prin vreme și cul- tură capătului din jos al Bulevardului Copou. Sau Carol. Carol
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ei ca stațiune; · pionier al iluminatului public al străzilor în orașului Constanța; · are inițiativa alimentării orașului Constanța cu apă potabilă adusă din Dunăre; 14 · susține lucrările de consolidare a țărmului mării și de realizare a falezei ca un bulevard de promenadă; susține lucrările de construcție a Cazinoului (inaugurat în 1910); · are inițiativa construirii primei uzine electrice la Constanța. Cu ocazia organizării funeraliilor lui Ion Bănescu, la 15 noiembrie 1909, Take Ionescu va rosti un emoționant discurs afirmând: Tot ce-am avut
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
ulterior - iată, transpus într-o imagine, principiul „formelor fără fond“! Himerele oferă, în raport cu realitățile, un apreciabil spor de claritate... În afara proiectului rămas pe hârtie, unele alei de agrement încep totuși a se sădi aievea, și cea mai însemnată dintre ele, promenada de la Șosea, va da loc în scurtă vreme unei instructive confruntări de opinii. Contele Demidov o consideră „un drum rău întreținut, cu arbori de trei ani, făgăduind o umbră menită a-i răcori pe valahii veacului viitor, dar care îi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sânt tineri, ci dacă vor să crească, barem numai ca cei de la Colintina, va să înfățișeze cea mai frumoasă primblare, și până atuncea atât de cercată în toate zilele de noblețea Bucureștilor“. După aprecierea lui G. Bariț, noua alee de promenadă este „o podoabă cu care Bucureștii, peste puțini ani, vor întrece pe multe orașe din Europa“. Ce mult se schimbă înfățișarea unui lucru dacă îl privim cu mai multă „paciență“! A curs atâta cerneală pe tema „formelor fără fond“ încât
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
scopul de a-l genera. Și tot atât de adevărat este că, în orice timp, formele fură fond, așa cum ucenicul fură meseria: sunt goluri dornice, primitoare, fremătătoare, o întrupare sensibilă a spaimei de vid. Dacă vrei să ai o frumoasă alee de promenadă, trebuie mai întâi s-o trasezi, apoi să sădești puieții, în fine să aștepți preschimbarea lor în arbori. Până la vremea când aceștia din urmă vor dobândi statura cuvenită, aleea va fi o „formă fără fond“... Uneori, mai ales primăvara, când
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
traversă noaptea", "iar plopul traversă invers noaptea sumbră de toamnă/ și iar mă gândeam: Probabil caută liniște și el"". E o transpunere a propriei trăiri. Finalul însă sugerează că transpunerea aceasta e ironică și parodică: "mâine plopul acela va face promenadă sub camera unde sunt închis;/ -Domnule paznic, intervino să termin cu acest romantism,/ altfel mâine seară clarul Lunii mă îneacă precis". Proiectarea în viitor banalizează trăirea care-și pierde caracterul de inedit. Cu aceeași retorică a provocării audienței (pe care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ea. Cei ce ieșeau să se plimbe „pe centru”, treceau, din curiozitate și pe acolo. A nu o face echivala cu o frustrare. Populația orașului fiind din ce în ce mai numeroasă, iar grădina dintre cele mici (50 de prăjini, spune un autor), în timpul promenadelor se produceau, inevitabil, înghesuieli, rumoare, cîteodată certuri și îmbrînceli. Scurte și nu îndeajuns de largi, aleile (acoperite cu prundiș, ulterior și cu „nisip de sub ciur”, mai „ușor de pietonat”) se întîlneau la mijloc, unde înconjurau un strat cu un pîlc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
violet”.2) „Cochetă” are și valoare descriptivă, și valoare morală. Poate fi echivalat prin „elegantă”, „distinsă”, dar și prin „dornică să epateze”. Aci, mai curînd prin asta. Lumea „leneșă [cu pași înceți n. m.], cochetă”, surprinsă în vers, e lumea promenadei provinciale în dupăamiaza unei zile de sărbătoare. în ciuda faptului că sună plăcut, „cochetă” e un cuvînt otrăvit. La auzul lui, aproape oricine se gîndește, mai întîi, la capcanele frivolității și abia după aceea la grație. Eminescu ne-a avertizat: „Cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
abia încheiat.3) „Amurg” e un poem despre „orașul mare”, comercial și bancar, Capitala din anii neutralității, „Cetatea Idealului” și Capitala„Babylon”, postbelică, a cărei religie o constituiau, cum scria unul din romancierii ei, „afacerile și luxul”. Orașul feeric, cu promenadele pline (preponderent cu femei), îndeosebi la orele amurgului, cînd efectele acestuia combinate cu ale luminii electrice făceau ca totul - oameni, vitrine, automobile - să pară fascinante. Orașul cu numeroase cafenele și restaurante, unde viața de zi se prelungește, cu o frenezie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mărunt” însemna însă ceva mai mic decît înseamnă azi. Probabil, sub 1,60 m. Oricum, chiar dacă ar fi avut și peste, fizic, Bacovia era absolut insignifiant printre domnii eleganți și „voinicii idioți” (cum le zicea arhimandritul Scriban sportivilor) care ocupau promenadele în anumite zile, mai ales spre seară. Evitîndu-i, poetul a putut, în schimb, să contemple ceea ce aceia nu vedeau: amurgurile! înainte de eșecul definitiv, „Ateneul cultural”, revista lui Tabacaru și Bacovia, clachează ca revistă literară. Pentru contemporani, literatura era partea ei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
caracteristic plimbării, ambele apropiate. Graba l-ar fi făcut pe oricine suspect. Exista, apoi, un ritm specific locului, influențat de distanțe. Cel al Bacăului a fost pînă nu demult mai lent decît cel al Capitalei. Nu numai în orele de promenadă, ci și în orele normale. Mie, asupra lui mi-a atras atenția Victor Kernbach, care a stat cîtva timp aci pentru a se documenta la cartea sa de reportaje Lumini pe strada Mare. într-o zi, ieșind împreună din redacția
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întâlnesc, lovituri în inima etc. Câte trasee urbane n-au fost întreprinse în căutarea misterioasei Pariziene, a frumoasei necunoscute? Parisul este orașul femeii visate cu disperare. Frédéric Moreau observa femeile care se plimbă: "Leș jours de soleil, îl continuait să promenade jusqu'au bouț des Champs-Élysées. Des femmes, nonchalamment assises dans des calèches, et dont leș voiles flottaient au vent, défilaient près de lui" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.58]. Printre ele, el caută asemănări cu cea la care se gândește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
carnaval de gamins, ces bouts d'hommes et de femmes qui mélangeaient là, dans un monde en raccourci, leș modes de tous leș peuples, leș fantaisies du român et du théâtre" [Zola, Une page d'amour, p.146]. 251 "La promenade est l'arène publique où combattent leș champions. La Parisienne y étale să toilette comme un défi perpétuel" [Bauer, p.4]. Din cauza prezenței atâtor actori, pădurea se transformă într-un teatru. 252 Plimbarea prin Pădurea Boulogne a rămas tradițională pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
transformă într-un teatru. 252 Plimbarea prin Pădurea Boulogne a rămas tradițională pentru oamenii înstăriți (A cheval de Maupassant). La Curée începe cu o scenă în care Renée și Maxim se plimbă în caleasca prin pădurea Bois de Boulogne. Această promenada face parte dintr-un spectacol social: te plimbi pentru a-i privi pe alții și pentru a fi văzut. 253 "On avait projeté depuis cinq mois d'aller déjeuner aux environs de Paris", așa începe nuvelă Une pârtie de campagne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Garda dă onorul, scurt sunet de goarnă. Iată-ne din nou traversând Berlinul, care are un ciudat aer de sărbătoare, însorit, zgomotos și vesel, cu totul diferit de cum fusese ieri. Acum am să-ți arăt grădina zoologică îmi spune el promenada elegantelor din Berlin. Automobilul roșu aleargă pe o alee umbrită de copaci. Întâlnim trăsuri, câteva faetoane vechi conduse de stăpânii lor, și câțiva cavaleri. El îmi spune: Aș da orice să întâlnim acum persoane din lumea bună. M-ar bucura
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cât de surprinși ar fi văzându-te. Pana lungă, albastră, de la pălăria mea îmi dansează pe față, când mergem mai repede. Prințul mă întreabă dacă pot compara Tiergarten 17 cu grădinile din Paris, pentru că unii i-au spus că această promenadă vastă este mai frumoasă decât Bois de Boulogne 18. Mie mi se pare că, într-adevăr, acești copaci sunt mai mari decât cei din Bois, cu excepția câtorva arbori de pe bulevard, înainte de a ajunge la Porte Dauphine, pe care îi găsesc
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
braț. Șeful ordinului era suveranul și în ajunul Primului Război Mondial nu avea decât 26 de membri. 16 Ordin onorific din Prusia, fondat de primul rege al statului, Frederic I (1657-1713), în 1701. 17 Celebră grădină zoologică germană. 18 Cunoscut loc de promenadă, unul din cele mai frecventate, aflat între Paris și Saint-Cloud 19 Alexandru A. Beldiman, ministrul României la Berlin în perioada ianuarie 1896-august 1916. 20 Antoine de Rivarol (1753-1801), om de litere și jurnalist francez. 21 Jean de la Fontaine (1621-1695), fabulist
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Dacă ne străduim, vedem ceva-ceva pe ecrane. De auzit însă, nu auzim aproape nimic, deși suntem relativ aproape. Ne bosumflăm toate, Magda avea chef de dans, Anca aplaudă ironic. În jur, oamenii stau de vorbă, par ieșiți în oraș la promenadă și opriți ca din întâmplare să vadă ce se întâmplă. Mai întreprinzător, un domn și-a luat cu el binoclul și îl împrumută binevoitor vecinilor. Dintr-o toaletă verde, cineva iese încercând să simtă muzica și să-și tragă simultan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
sprijine pe braț. Degetele mâinii stângi sunt apropiate și se așează pe brațul dansatorului, ceva mai jos de umăr. Capul dansatoarei continuă linia cambrată a corpului și se Întoarce ușor spre stânga, cu privirea Îndreptată spre diagonalstânga-față-sus. 3. Poziția de promenadă. Este poziția În care corpurile dansatorilor formează un V, (dansatoarea fiind În dreapta partenerului) cu deschiderea Într-un unghi mai mic de 900. Această deschidere se modifică și În funcție de pași. Când se calcă pas lateral - cu piciorul exterior (dansatorul cu piciorul
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
și În funcție de pași. Când se calcă pas lateral - cu piciorul exterior (dansatorul cu piciorul stâng, dansatoarea cu piciorul drept) - unghiul este mai Închis. Când se calcă cu piciorul interior (dansatorul cu piciorul drept, dansatoarea cu piciorul stâng) unghiul poziției de promenadă este cel mai deschis. Pentru ca poziția de promenadă să rămână cât mai Închisă, partenerii Își Întorc puțin bustul unul către celălalt, (dansatorul aduc În față puțin umărul stâng, iar dansatoarea umărul drept). În poziția de promenadă, dansatoarea - în general - face
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
cu piciorul exterior (dansatorul cu piciorul stâng, dansatoarea cu piciorul drept) - unghiul este mai Închis. Când se calcă cu piciorul interior (dansatorul cu piciorul drept, dansatoarea cu piciorul stâng) unghiul poziției de promenadă este cel mai deschis. Pentru ca poziția de promenadă să rămână cât mai Închisă, partenerii Își Întorc puțin bustul unul către celălalt, (dansatorul aduc În față puțin umărul stâng, iar dansatoarea umărul drept). În poziția de promenadă, dansatoarea - în general - face o ușoară aplecare, un „Sway” spre Înapoi-diagonaldreapta, iar
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
stâng) unghiul poziției de promenadă este cel mai deschis. Pentru ca poziția de promenadă să rămână cât mai Închisă, partenerii Își Întorc puțin bustul unul către celălalt, (dansatorul aduc În față puțin umărul stâng, iar dansatoarea umărul drept). În poziția de promenadă, dansatoarea - în general - face o ușoară aplecare, un „Sway” spre Înapoi-diagonaldreapta, iar dansatorul spre Înainte diagonal stânga. Contactul Între corpuri la poziția de promenadă este: osul stâng al bazinului dansatoarei se lipește de partea dreaptă a liniei de centură a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
către celălalt, (dansatorul aduc În față puțin umărul stâng, iar dansatoarea umărul drept). În poziția de promenadă, dansatoarea - în general - face o ușoară aplecare, un „Sway” spre Înapoi-diagonaldreapta, iar dansatorul spre Înainte diagonal stânga. Contactul Între corpuri la poziția de promenadă este: osul stâng al bazinului dansatoarei se lipește de partea dreaptă a liniei de centură a dansatorului. Prin acest punct de contact, ca și la poziția Închisă, dansatoarea este ușor deplasată spre dreapta dansatorului. Capul dansatorului este mereu Întors spre
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]