1,877 matches
-
locuitorilor germani. Exceptată de la expulzare a fost comunitatea „autohtonilor”, care număra aproximativ trei milioane de locuitori de origine slavă din Mazuria (mazurieni), Pomerania (cașubi), și Silezia Superioară (silezieni). Guvernul polonez a urmărit să oprească câți mai mulți „autohtoni” din motive propagandistice, de vreme ce prezența lor în fostele teritorii germane era folosită pentru demonstrarea caracterului polonez intrinsec al regiunii. Au fost inițiate procese de „verificare” și „reabilitare națională” pentru redescoperirea „caracterului polonez adormit” și pentru determinarea celor care meritau să primească cetățenia poloneză
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
vibrantă poveste de dragoste despre întâlnirea, în fața ecranului, a două suflete-surori. Totuși prea multe secvențe cad victime unei poetizări livrești.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, îl considera un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit în anul 1974 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Întoarcerea lui Magellan". De asemenea, arhitectul Marcel
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
să facă din manieră, stil, Mihu alege soluții simpliste, cu rostire „albă” marcând momentele de meditație ale personajului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Gabriela Nasta a obținut în 1977 Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la acest film; premiul a fost decernat ex-aequo și Cristinei Ionescu pentru filmul "Mama".
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
60-70, se va uza curând, iar Caramitru e pus să zică, premonitoriu, chiar la începutul filmului: „Ne facem că muncim!” „Condurul de Aur” - Gotwaldow”". Nu toți autorii au apreciat însă acest film, unii dintre ei catalogându-l drept un film propagandistic deoarece plasează în centrul său șantierul, unde doar muncitorii sunt justificați existențial. În studiul său intitulat „Filmul surd în România mută” (Ed. Polirom, Iași, 2011), jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Diminețile unui
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
sunt justificați existențial. În studiul său intitulat „Filmul surd în România mută” (Ed. Polirom, Iași, 2011), jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Diminețile unui băiat cuminte" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Deși apreciază o toleranță mimată (apariția pentru prima dată într-un film din epoca comunistă a două tinere în furou, a unui băiat și a unei fete așezați împreună într-un pat, a unei înmormântări cu preot
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
sabotori pleacă din localitate pe biciclete, apoi, după ce bicicleta lui Horațiu este distrusă, merg cu o barcă pe râu și în cele din urmă cu un tren. Activistul ilegalist Caraman (Virgil Andriescu) îi dă lui Horațiu un teanc de materiale propagandistice pentru muncitorii din portul Galați. Horațiu și Sarca pleacă acolo într-un vagon de tren cu manechine. O echipă de agenți de la Siguranța Statului, condusă de inspectorul general Mironescu (Marcel Iureș), oprește trenul pentru control. Cei doi reușesc să scape
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
din Dishonoured (v. Dicționar universal de filme) și fragmente de „completare cu revistă”.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Să mori rănit din dragoste de viață" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , în care regizorul nu se atinge de conținut, dar „frământă din greu forma”, realizând un hibrid mutant propagandisto-poetic. Inspirat din formalismul marilor ruși din anii '20, filmul are o „regie hiperartistică pe un scenariu comunistoid”. Criticul consideră
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
ajutorul oamenilor simpli stimulați de credința strămoșească. Cu toate aceste aspecte expuse mai sus, jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, nu include filmul "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" între filmele cu conținut politic și propagandistic ale epocii comuniste prezentate în lucrarea sa "„Filmul surd în România mută”" (Iași, 2011). Ca urmare a faptului că în ianuarie 1975 se împlineau 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit să se aniverseze acest eveniment
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
a fost apreciată. Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475", considerându-l lung, plicticos și anormal. El a observat prezența unor elemente propagandistice caracteristice epocii comuniste: prezentarea țării ca „buricul pământului, un loc unic, mai izolat și mai expus ca oricare altul, dar în același timp un centru vital, crestat cu semnul măreției”, evidențierea izolării țării între popoare dușmane, asemănarea ședinței din Sfatul
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
jurnalul lui Maximilian Hacman, profesor de drept la Universitatea din Cernăuți și secretar general al Institutului.) În august 1941 a apărut articolul "Das rumänische Volk und der Bolschewismus" de Grigore Manoilescu, în "Europäische Revue". Dincolo de angajamentul ideologic, demersurile culturale și propagandistice ale lui Grigore Manoilescu trebuie percepute prin prisma deservirii intereselor României în capitala Germaniei. Nu trebuie uitat că acest institut a fost înființat de către Sextil Pușcariu în august 1940, imediat după ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940, cu câteva zile
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
actorului Ștefan Ciobotărașu, în rolul pe care l-a jucat în filmul "Columna". Tirajul avea 1.000 de bucăți. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Columna" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Filmele istorice realizate în timpul conducerii țării de către Nicolae Ceaușescu ar fi avut scopul să marcheze „noua doctrină a independenței față de Moscova, precum și lansarea național-comunismului care, sprijinit pe protocronism, va caracteriza epoca Ceaușescu”. Noua doctrină politică urmărea realizarea
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
ar fi avut scopul să marcheze „noua doctrină a independenței față de Moscova, precum și lansarea național-comunismului care, sprijinit pe protocronism, va caracteriza epoca Ceaușescu”. Noua doctrină politică urmărea realizarea de filme în care să fie rescrisă istoria națională. Potrivit lui Popescu, scopul propagandistic al filmului "Columna" a fost contracararea teoriei lui Rösler privind „vidul valah”, adică al dispariției în totalitate a dacilor din Transilvania și a formării poporului român în teritoriile din sudul Dunării. Opinia că acest film ar avea un caracter propagandistic
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
propagandistic al filmului "Columna" a fost contracararea teoriei lui Rösler privind „vidul valah”, adică al dispariției în totalitate a dacilor din Transilvania și a formării poporului român în teritoriile din sudul Dunării. Opinia că acest film ar avea un caracter propagandistic este susținută și de regizorul Sergiu Nicolaescu în cartea sa de memorii. El afirmă că Nicolae Ceaușescu ar fi fost nemulțumit că dacii din filmul lui Nicolaescu ar fi „prea barbari” și ar fi solicitat ca în următoarele filme să
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
catalog din această serie au formatul ExE + număr, unde „x” poate fi înlocuit de literele: C (muzică cultă/„clasică”), D (muzică de divertisment), L (înregistrări licențiate în străinătate), P (muzică populară și folclorică) sau X (înregistrări diverse - teatru radiofonic, materiale propagandistice). Numărul merge de la 1 până în jur de 4400. Aceasta a fost ultima serie din rândul celor sistematizate. Din seria E F fac parte fotodiscurile produse de Electrecord la sfâșitul anilor șaizeci și de-a lungul deceniului următor. Formatul ales de casa
Catalogul Electrecord () [Corola-website/Science/326573_a_327902]
-
și "Doctorul Poenaru". Compozitorul Adrian Enescu a obținut în același an Premiul pentru muzică la Festivalul de la Costinești. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Doctorul Poenaru" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Într-un articol publicat în 1978 în revista Cinema, Mircea Alexandrescu afirma că "„efortul regizorului - scenarist în același timp - se face remarcat cu precădere în asigurarea unui flux inteligibil, logic și coerent al narațiunii, chiar dacă această preocupare
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
în povestire, cititorul este invitat să se bucure de înfrângerea și umilirea arogantului german, inclusiv amenințarea că va fi spânzurat de țăranii englezi care vor da mai târziu unui bar denumirea de "La prusacul spânzurat". De fapt, scopul patriotic și propagandistic al lui Doyle reiese din întreaga povestire. Von Bork ar fi putut să plece nestingherit, în siguranță, încrezăzot în agentul său irlandez, după care Holmes și Watson ar fi râs ei înșiși de prostia lui - cititorul bucurându-se de glumă
Ultima reverență (povestire) () [Corola-website/Science/325509_a_326838]
-
000 de luptători) au fost organizate pe structura a trei regimente de infanterie, a unui un escadron de cavalerie și a unei baterii de artilerie. Această cifră de de 30.000 de participanți a fost constatată însă anterior în textele propagandistice sovietice și a fost asociată cu preocuparea acestora de a promova versiuni istorice destinate în mod voit să maximalizeze implicarea numerică a populației și numărul de victime sau refugiați. De asemenea, istoricii sovietici au ratat furnizarea unor explicații credibile care
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
sculptorului George Dimitriu, fiind turnat din bronz și postat pe un piedestal de granit. În anul 1940 înainte de venirea ocupanților sovietici, a fost evacuat la București și repartizat Muzeului Militar. Soarta lui ulterioară a rămas necunoscută. Din punct de vedere propagandistic comunist revolta de la Hotin a avut o dublă funcționalitate, manifestată în cadrul unor tendințe istoriografice contradictorii. Pe de o parte a reprezentat un perfect exemplu de "„ajutor altruist oferit de către statul sovietic și poporul rus fraților lor oprimați din Basarabia”", iar
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Lungu a pus într-o poziție secundară contribuția agitatorilor și partizanilor de pe malul stâng nistrean și dat o tușă de masivitate rezistenței populației, postulând un număr mare de participanți la rebeliunea condusă de bolșevici (30.000). Cea mai bună soluție propagandistică în acest context, a fost aceea de a susține că refugiații basarabeni de pe malul stâng au inițiat revolta. Problema modului în care o astfel de rebeliune masivă ar fi putut fi înfrântă a fost rezolvată prin explicații prudente, referitoare la
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarna bobocilor" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , realizat la comanda politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX-lea, tinerii absolvenți de facultate au început să primească repartiții la țară, refuzându-li-se posturi în orașele mari, în urma unui
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, consideră "Primăvară bobocilor" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , realizat la comandă politică a conducerii statului. Astfel, la sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX-lea, tinerii absolvenți de facultate au început să primească repartiții la țară, refuzându-li-se posturi în orașele mari, în urma unui
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
filarmonică reușesc să fotografieze documentul. Abordare romanescă a evenimentelor de la 23 August 1944, cu bune mijloace regizorale.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Stejar - extremă urgență" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , care prezintă România în cel de-al doilea război mondial fără a mai pomeni de sovietici. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1974 o Mențiune specială actorului Ion Caramitru pentru rolurile din filmele "Porțile
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
secvențe filmate ulterior (în proporție de 20-30%) în varianta finală. El a regretat că a acceptat acele compromisuri, dar a declarat că nu prea avea de ales. După vorbele sale, "„filmul însuși a pierdut din unitate din cauza refilmărilor cu rol propagandistic. N-a fost bine ca am acceptat aceste lucruri. (...) Cinstit vorbind, nu prea aveai de ales. Nu vreau să-mi găsesc astfel circumstanțe atenuante. Era primul film, aveam toate șansele să nu-l mai fac pe al doilea”". După realizarea
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile acestui film au fost în general pozitive, deși unii autori au identificat un rol propagandistic al producției cinematografice. Într-un articol publicat în martie 1980, Constantin Pivniceru îl cataloga drept un film de „fină observație și devotată sinceritate”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarba verde de acasă
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
în martie 1980, Constantin Pivniceru îl cataloga drept un film de „fină observație și devotată sinceritate”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarba verde de acasă" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, realizat potrivit indicațiilor lui Nicolae Ceaușescu, în care satul descris este „un univers fictiv, o Românie paralelă”. Profesorul Florian Potra susținea că mesajul real al filmului nu îl constituie întoarcerea la natură și alegerea satului ca loc
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]