1,956 matches
-
este crescută permanent, ca o consecință a nefrosclerozei (leziuni structurale ale vaselor renale) (2). Protecția renală la diabeticii hipertensivi necesită două condiții esențiale: controlul strict al TA cu menținerea valorilor sub 130/80 mmHg (chiar sub 125/75 mmHg dacă proteinuria este mai mare de 1g/zi); scăderea proteinuriei până la valori apropiate de normal, prin blocarea efectelor angiotensinei II, fie prin IECA, fie prin blocant al receptorilor pentru angiotensină (BRA). Tratamentul nefarmacologic recomandă: restricție moderată de sodiu (3-5 g/zi), restricție
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
leziuni structurale ale vaselor renale) (2). Protecția renală la diabeticii hipertensivi necesită două condiții esențiale: controlul strict al TA cu menținerea valorilor sub 130/80 mmHg (chiar sub 125/75 mmHg dacă proteinuria este mai mare de 1g/zi); scăderea proteinuriei până la valori apropiate de normal, prin blocarea efectelor angiotensinei II, fie prin IECA, fie prin blocant al receptorilor pentru angiotensină (BRA). Tratamentul nefarmacologic recomandă: restricție moderată de sodiu (3-5 g/zi), restricție moderată proteică, restricție de fosfor, potasiu și alimente
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ansă), beta blocantele. Aceste medicamente se pot administra singure sau în combinații. Un studiu din 2003 demonstrează că prin blocarea dublă a sistemului renină-angiotensină cu IECA și BRA (respectiv trandolapril și losartan) s-a obținut scăderea valorilor tensionale și a proteinuriei în stadiile avansate ale afectării renale la pacienții non-diabetici (166). Cunoscând faptul că riscul cardiovascular este extrem de înalt la pacienții hipertensivi cu afectare renală, o intervenție terapeutică complexă este recomandată acestor subiecți (antihipertensive, antiagregante plachetare, statine). În figura 5.9
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
clasificată conform tabelului 5.16. Clasificarea HTA în sarcină Preeclampsia TAs ≥140 mm Hg sau TAd ≥ 90 mm Hg apărută pentru prima dată pe parcursul sarcinii, după vârsta gestațională de 20 de săptămâni de amenoree, la o pacientă anterior normotensivă și proteinurie ≥ 0,3 g/24ore; Preeclampsia suprapusă pe HTA preexistentă sarcinii: creșterea TA (TAs ≥ 160 mm Hg și/sau TAd ≥ 110 mm Hg) sau a proteinuriei (0,3g/24ore) la o pacientă cunoscută cu HTA și proteinurie înainte de 20 de săptămâni
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
după vârsta gestațională de 20 de săptămâni de amenoree, la o pacientă anterior normotensivă și proteinurie ≥ 0,3 g/24ore; Preeclampsia suprapusă pe HTA preexistentă sarcinii: creșterea TA (TAs ≥ 160 mm Hg și/sau TAd ≥ 110 mm Hg) sau a proteinuriei (0,3g/24ore) la o pacientă cunoscută cu HTA și proteinurie înainte de 20 de săptămâni de amenoree; apariția pentru prima dată pe parcursul sarcinii a unei proteinurii > 0,3g/24ore la o pacientă cunoscută cu HTA preexistentă sarcinii, la vârsta gestațională
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pacientă anterior normotensivă și proteinurie ≥ 0,3 g/24ore; Preeclampsia suprapusă pe HTA preexistentă sarcinii: creșterea TA (TAs ≥ 160 mm Hg și/sau TAd ≥ 110 mm Hg) sau a proteinuriei (0,3g/24ore) la o pacientă cunoscută cu HTA și proteinurie înainte de 20 de săptămâni de amenoree; apariția pentru prima dată pe parcursul sarcinii a unei proteinurii > 0,3g/24ore la o pacientă cunoscută cu HTA preexistentă sarcinii, la vârsta gestațională > 20 de săptămâni de amenoree; Eclampsia: apariția convulsiilor tip „grand mal
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
creșterea TA (TAs ≥ 160 mm Hg și/sau TAd ≥ 110 mm Hg) sau a proteinuriei (0,3g/24ore) la o pacientă cunoscută cu HTA și proteinurie înainte de 20 de săptămâni de amenoree; apariția pentru prima dată pe parcursul sarcinii a unei proteinurii > 0,3g/24ore la o pacientă cunoscută cu HTA preexistentă sarcinii, la vârsta gestațională > 20 de săptămâni de amenoree; Eclampsia: apariția convulsiilor tip „grand mal" la o pacientă cunoscută cu preeclampsie și ale cărei convulsii nu pot fi atribuite altor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de săptămâni de amenoree, dar care persistă mai mult de 12 săptămâni postpartum. HTA gestațională: TAs ≥ 140mm Hg și / sau TAd ≥ 90 mm Hg apărută pentru prima dată pe parcursul sarcinii la > 20 de săptămâni de amenoree nu este însoțită de proteinurie sau alte semne de preeclampsie dispare în mai puțin de 12 săptămâni postpartum. Clinicianul trebuie să evalueze factorii de risc ai preeclampsiei: -nuliparitate; -preeclampsie la o sarcină anterioară; -vârsta mai mare de 35 ani sau mai mică de 18 ani
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sau clinice și/sau paraclinice asociate: valorile TA sistolice peste 160 mm Hg sau TA diastolice mai mari de 110 mm Hg la cel puțin 2 măsurători efectuate la interval de minim 6 ore sau HTA la care se adaugă proteinurie și minim una din următoarele: − simptome derivate din afectarea sistemului nervos central: acuze vizuale, cefalee severă, modificări ale statusului mental; − simptome determinate de distensia capsulei hepatice: durere în hipocondrul drept, durere epigastrică, grețuri, vărsături; − hepatocitoliză: nivelurile TGO și TGP cel
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
nervos central: acuze vizuale, cefalee severă, modificări ale statusului mental; − simptome determinate de distensia capsulei hepatice: durere în hipocondrul drept, durere epigastrică, grețuri, vărsături; − hepatocitoliză: nivelurile TGO și TGP cel puțin duble față de valorile normale; − Trombocitopenie sub 100.000/mm3; − Proteinurie mai mare de 5 g/24 ore; − Oligurie: diureză sub 500 ml/24 ore; − Edem pulmonar acut. Tratamentul nefarmacologic trebuie luat în considerare pentru femeile însărcinate cu valori ale TA sistolice de 140-149 mmHg și TA diastolice de 90 95
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
administrate profilactic gravidelor ce au istoric de preeclampsie precoce (sub 28 de săptămâni) (1). Tratamentul antihipertensiv se inițiază oricând pe parcursul sarcinii la valori ale TA superioare nivelului de 140/90 mmHg în cazul pacientelor cu: HTA gestațională cu sau fără proteinurie, HTA preexistentă sarcinii sau HTA gestațională cu afectare subclinică de organ țintă sau simptome prezente. Medicamentele de utilizat sunt: metildopa, labetalolul, blocantele canalelor de calciu și beta-blocantele (cu prudență), iar cele care trebuie evitate sunt: IECA și sartanii, având efect
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
funcția renală, profil paraclinic care include minim dozarea creatininei serice (cu estimarea ratei de filtrare glomerulară) și albuminuria. În practică, este destul de dificil de demonstrat o relație de cauzalitate directă între afectarea renoparenchimatoasă și HTA. Ecografia abdominală, sedimentul urinar, dozarea proteinuriei pe 24 de ore și calcularea clearance ului de creatinină, precum și o baterie de teste extinsă privind cauzele sistemice de glomerulonefrite (de exemplu, anticorpii antinucleari, ANCA, testele pentru virusul hepatic B și C) și, în anumite cazuri biopsia renală, reprezintă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cauzele sistemice de glomerulonefrite (de exemplu, anticorpii antinucleari, ANCA, testele pentru virusul hepatic B și C) și, în anumite cazuri biopsia renală, reprezintă investigații utile diagnosticului bolii renale și, implicit în identificare etiologiei HTA renoparenchimatoase. . Creatinina serică crescută asociată cu proteinurie și/sau cu prezența leucocitelor sau eritocitelor în sumarul de urină este sugestivă pentru afectarea renoparenchimatoasă. Urografia este destul de rar folosită pentru stabilirea diagnosticului datorită riscurilor asociate administrării intravenoase de substanță de contrast. Rinichiul polichistic este sugerat de palparea unor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de spațiu. 6.1.2.Tratamentul HTA de cauză renoparenchimatoasă se adresează în primul rând afecțiunii renale, incluzând și medicația antihipertensivă, de obicei o asociere de medicamente. Antagoniștii de receptor de aldosteron pot întârzia progresia bolii renale la pacienții cu proteinurie. 6.2. Hipertensiunea arterială renovasculară Hipertensiunea arterială renovasculară este cauzată de reducerea presiunii de perfuzie renală secundară unei leziuni vasculare a unui ram principal al arterei renale și este o cauză frecventă de hipertensiune secundară (responsabilă de 1-5% dintre cazurile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
alte teritorii Istoricul familial negativ de HTA Deteriorarea funcției renale după administrarea de IECA Fumatul Examenul clinic sufluri abdominale sufluri cu alte localizări modificări ale fundului de ochi (stadiile III, IV) Examenele paraclinice hiperaldosteronism secundar renină plasmatică crescută hipopotasemie hiposodemie proteinurie de obicei moderată creatinină serică crescută diferență de peste 1,5 cm în diametrul longitudinal al rinichilor la ecografie Datele clinice și istoricul bolii oferă elemente de probabilitate, iar diagnosticul de certitudine va fi formulat utilizând investigațiile clinice dovedite a avea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu viză curativă. HTA asociată bolii renale diabetice. Toți pacienții cu T1DM care dezvoltă boală renală diabetică vor dezvolta hipertensiune arterială. În decursul stadiului incipient de boală renală diabetică, când se decelează microalbuminurie persistentă, dar nu există încă macroalbuminurie sau proteinurie, apar primele creșteri ale valorilor tensionale, chiar în cadrul domeniului de normalitate. În momentul apariției proteinuriei clinice, deci a stadiului clinic manifest al bolii renale, valorile tensionale se situează de regulă peste cele normale, fiind instalată HTA. Constituie încă un subiect
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
renală diabetică vor dezvolta hipertensiune arterială. În decursul stadiului incipient de boală renală diabetică, când se decelează microalbuminurie persistentă, dar nu există încă macroalbuminurie sau proteinurie, apar primele creșteri ale valorilor tensionale, chiar în cadrul domeniului de normalitate. În momentul apariției proteinuriei clinice, deci a stadiului clinic manifest al bolii renale, valorile tensionale se situează de regulă peste cele normale, fiind instalată HTA. Constituie încă un subiect de controverse dacă HTA este inițiator al bolii renale sau viceversa. Oricum, din studiile efectuate
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
reducerea capacității de concentrare a urinei, reducerea capacității de excreție a ionilor de hidrogen, tulburări în excreția acidului uric, a citraților; Tulburări funcționale endocrine: creșterea secreției de renină, menținerea secreției de eritropoietină; Complicații: dureri cronice sau acute, hematurie și hemoragie, proteinurie, infecții, nefrolitiază, hipertensiune, insuficiență renală. Foarte multă vreme s-a considerat că întregul spectru de tulburări renale sunt secundare apariției și dezvoltării chiștilor. în prezent, aprofundarea studiului disfuncției renale din ADPKD a relevat că, din marea varietate de modificări, doar
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dar acest lucru este legat probabil de eforturile de a se depista precoce hipertensiunea în populația generală. Este firesc ca orice simptomatologie renală să determine efectuarea analizei de urină. Hematuria microscopică se întâlnește la circa o treime din pacienți, iar proteinuria între 30-90% (12). Excreția de proteine este, în general, sub 1 gm/24 ore și valorile mai mari pot fi date de o altă boală renală suprapusă (scleroză glomerulară focală, nefropatie cu IgA) (6). Corpi lipidici dublu refratili (cu origine
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diferite alte complicații, sunt întâlnite frecvent în ADPKD și calcificările de la nivelul peretelui chistic (aspect de chist cu densitate mare la CT, confundat adeseori cu hemoragie intrachistică persistentă). Calcificările peretelui chiștilor sunt probabil legate de hemoragiile intrachistice anterioare (11). 5. Proteinuria Proteinuria este prezentă la aproximativ o treime din pacienții cu ADPKD. Nivelul proteinuriei este rareori nefrotic, în această situație existând de obicei suprapunerea unei glomerulopatii (cel mai frecvent nefropatia cu IgA și glomeruloscleroza focală și segmentală) ce impune efectuarea unei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
alte complicații, sunt întâlnite frecvent în ADPKD și calcificările de la nivelul peretelui chistic (aspect de chist cu densitate mare la CT, confundat adeseori cu hemoragie intrachistică persistentă). Calcificările peretelui chiștilor sunt probabil legate de hemoragiile intrachistice anterioare (11). 5. Proteinuria Proteinuria este prezentă la aproximativ o treime din pacienții cu ADPKD. Nivelul proteinuriei este rareori nefrotic, în această situație existând de obicei suprapunerea unei glomerulopatii (cel mai frecvent nefropatia cu IgA și glomeruloscleroza focală și segmentală) ce impune efectuarea unei puncții
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chistic (aspect de chist cu densitate mare la CT, confundat adeseori cu hemoragie intrachistică persistentă). Calcificările peretelui chiștilor sunt probabil legate de hemoragiile intrachistice anterioare (11). 5. Proteinuria Proteinuria este prezentă la aproximativ o treime din pacienții cu ADPKD. Nivelul proteinuriei este rareori nefrotic, în această situație existând de obicei suprapunerea unei glomerulopatii (cel mai frecvent nefropatia cu IgA și glomeruloscleroza focală și segmentală) ce impune efectuarea unei puncții biopsie renală și eventual tratamentul specific al afecțiunii supraadăugate. încă nu a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
situație existând de obicei suprapunerea unei glomerulopatii (cel mai frecvent nefropatia cu IgA și glomeruloscleroza focală și segmentală) ce impune efectuarea unei puncții biopsie renală și eventual tratamentul specific al afecțiunii supraadăugate. încă nu a fost pe deplin precizată originea proteinuriei (7). Proteinuria este direct proporțională cu nivelul TA. Nu este influențată de un anumit tip de medicație antihipertensivă (ex.: IEC așa cum se întâmplă în nefropatia diabetică sau cu majoritatea nefropatiilor glomerulare). Este cu atât mai importantă, cu cât funcția renală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de obicei suprapunerea unei glomerulopatii (cel mai frecvent nefropatia cu IgA și glomeruloscleroza focală și segmentală) ce impune efectuarea unei puncții biopsie renală și eventual tratamentul specific al afecțiunii supraadăugate. încă nu a fost pe deplin precizată originea proteinuriei (7). Proteinuria este direct proporțională cu nivelul TA. Nu este influențată de un anumit tip de medicație antihipertensivă (ex.: IEC așa cum se întâmplă în nefropatia diabetică sau cu majoritatea nefropatiilor glomerulare). Este cu atât mai importantă, cu cât funcția renală este mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
influențată de un anumit tip de medicație antihipertensivă (ex.: IEC așa cum se întâmplă în nefropatia diabetică sau cu majoritatea nefropatiilor glomerulare). Este cu atât mai importantă, cu cât funcția renală este mai afectată. în acest sens, nu este clar dacă proteinuria reprezintă un factor de prognostic negativ sau reprezintă doar un martor al evolutivității bolii și al creșterii nivelului și prevalenței HTA în stadiile avansate (8). 6. Hipertensiunea Hipertensiunea este o manifestare precoce și frecventă a ADPKD. Această problemă va fi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]