3,076 matches
-
starea este cea a unei laicități calme. Statul secular nu privilegiază - cel puțin oficial - o anume religie sau un anume cult religios. în Olanda, separația radicală Biserică-Stat ca urmare a unei evoluții secularizate a scos din joc influența catolică și protestantă. XXIII.2. Modelul identificării totale a statului cu Biserica Modelul englez este numele sub care a fost consacrat modelul identificării totale a statului cu Biserica. O treime dintre țările comunitare aplică acest model. Printre ele, anglia, Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
separatist, însă Biserica romano-catolică are o poziție juridică mai bună decât în țările cu un model de tip cooperare. Biserica anglicană este biserică națională, însă are un sprijin financiar mai redus din partea statului englez decât cel de care beneficiază bisericile protestante și cea romano-catolică în Germania. această situație nouă ce presupune amestecul modelelor de conlucrare a Bisericii cu Statul este explicată, printre altele, și de relaționarea religiei cu drepturile omului și cu eterna temă a libertății. Ea aduce în atenția publică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
latin saeculum. Inițial, acesta desemna „vecii vecilor” sau întregul unui timp (durata). Nu întâmplător, timpul plenar se măsura ca secol (o sută de ani). Jean Delumeau a surprins foarte bine înțelesul teologic al secularizării când s-a referit la Europa protestantă a secolului al XVI-lea și la „refuzul teologic, începând de la Luther, de a stabili o diferență sacramentală între pastori și laici”. Sensul pur social al secularizării este acela de însușire a bunurilor ecleziastice de către puterea civilă, fie că este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la „refuzul teologic, începând de la Luther, de a stabili o diferență sacramentală între pastori și laici”. Sensul pur social al secularizării este acela de însușire a bunurilor ecleziastice de către puterea civilă, fie că este vorba de transferuri legate de reforma protestantă (în secolul al XVI-lea și în secolul al XVII-lea), fie de proprietăți ale Bisericii catolice, renaționalizate și vândute ca „bunuri naționale” în cursul revoluției Franceze. în joc este un sens tare al secularizării, unul cu profunde conotații negative
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Apocalips. Satana dă târcoale turmei sfinte spre a prinde pe mulți. Dacă înșiși păstorii se lasă prinși, cine va păzi oile? Și totuși, împotriva persecuțiilor violente sau insidioase, a calomniei, a intimidărilor și a propagandei, credința (creștin-ortodoxă, catolică, greco-catolică și protestantă) continuă să crească și să reziste prin credincioșii simpli, prin flacăra nestinsă a viețuirii spirituale, a unor monahi și preoți îmbunătățiți. Un credincios poate salva cetatea și o rugăciune alungă mânia dreaptă a lui Dumnezeu, căci ea schimbă în mod
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-i arăt micul cimitir „interconfesional” În care se odihnește Hannah Arendt. Mormântul: pământ plat, cu o piatră simplă (fără vreun semn religios) pe care scrie doar numele decedatei, data și locul nașterii și al morții, ca și pe celelalte morminte protestante, evreiești sau „atee”... S-ar fi convins, poate, că nu este vorba, neapărat, de rea-voință din partea nimănui În cinstirea memoriei dispăruților, ci de o tradiție a modestiei și firescului care nu agreează marile „monumente” funerare și nici nu consideră că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și a avansat până la gradul de colonel. Mama, Theresa (născută la București, 10 septembrie 1894), este fiica Ecaterinei și a lui Carol von Debretzy, inginer secui din Sfântu Gheorghe; mama lui D. și-a petrecut anii tinereții la Dresda. Era protestantă, de cultură germană și franceză. A moștenit de la părinți o casă și o vie la Baziaș. Aici îl cunoaște pe tânărul ofițer de grăniceri Petre Dumitriu. Limba lor comună a fost, la început, franceza. Primul lor născut, Petru, viitorul prozator
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
trei decenii. Primul poem, Iudeea, scris în mare parte înainte de primul război mondial, aduce, în vers liber, o viziune sintetică, extrasă din paginile Bibliei. O senzualitate ardentă, străbătută de elanuri panteiste și de o religiozitate în care răsună unele accente protestante, în condițiile unei culori locale șterse, dau poemului o valență expresionistă, anticipând realizări din deceniul următor. Drumul este însă abandonat în ciclurile Helada, Roma, Evul Mediu, Renașterea. Viziunea devine acum analitică, figuri aparținând mitologiei sau istoriei, tipuri ghicite sau personaje
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
lui Dumnezeu decât se considera înainte, fapt ce a condus chiar la unele idei temerare ale afirmării de sine, cel puțin în plan politic (Machiavelliă și al manipulării maselor (Giordano Brunoă. Acest individualism a căpătat o altă față odată cu doctrina protestantă, care pretinde omului să aștepte harul lui Dumnezeu în intimitatea propriei subiectivități, iubindu-l și rugându-se tot timpul la fel, omul european și-a descoperit noi virtuți individuale odată cu etosul capitalismului, care, cum spunea Weber (1933Ă, are la bază
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pretinde omului să aștepte harul lui Dumnezeu în intimitatea propriei subiectivități, iubindu-l și rugându-se tot timpul la fel, omul european și-a descoperit noi virtuți individuale odată cu etosul capitalismului, care, cum spunea Weber (1933Ă, are la bază etosul protestant. Apropierea omului de statutul de persoană se face pe acest fond al creșterii individualismului, a stimei de sine și a încrederii în sine, a valorificării propriei demnității, la nivelul unei conjuncții dintre persoana juridică și cea a lui Dumnezeu, în cadrul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Apare inconștientul, rolul major al visului, forța iraționalului, a misticului, atotputernicia omului, evoluția ideii de supraom. Către sfârșitul secolului al XIX-lea apar curentele „personaliste”, de inspirație religioasă. La Școala din Boston, Bisericii Metodiste Americane, Bowne (1847-1910Ă dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton și Knudsen. Ulterior, prin Renouvier se afirmă personalismul catolic francez. Varianta franceză va avea cea mai lungă existență, atât în perspectivă creștină (prin Maritain, Marcelă, cât și în varianta necreștină (prin Mounnier și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Millon et al. (1998Ă adaugă conduitele manipulative dominatoare în relațiile interpersonale și tendința de a obține satisfacții și plăceri imediate în mod necondiționat. În aceeași filosofie a predeterminării caracterului se situează și Johann Caspar Lavater (1741-1801Ă, filosof, poet și teolog protestant elvețian, care a dezvoltat fiziognomonia - o orientare cu pretenții de știință, care susține că poate aprecia caracterul omului după fizionomia sa. Treptat, s-au conturat și au fost descrise diferite entități nosologice psihiatrice însoțite de tulburări de comportament, mai mult
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al oamenilor. Aspectul esențial e coerența și pregnanța expresivă a acestui construct. Max Weber a descris tipul burghezului protestant harnic și sârguincios, care a pus bazele capitalismului. Jaspers, în perioada sa inițială de psihiatru, pe când scria Psihopatologia Generală, caracteriza persoana istericului ca pe cea a unui om care vrea să apară mai mult sau altfel decât este, pentru a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mult la convingerea despre o evoluție proprie pe calea modernității întrucât experiența istoriei a demonstrat clar importanța contextelor istorice, a valorilor culturale, a spiritualității religioase. Max Weber a demonstrat această idee cu un secol în urmă prin afirmarea rolului eticii protestante în edificarea spiritului capitalist. Principiul individualismului protestant s-a dovedit a fi în contradicție cu mentalitatea românească. Spațiul public exprimă exact această specificitate, iar el funcționează într-un cadru național și de aceea nu se poate substitui altor spații publice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pe calea modernității întrucât experiența istoriei a demonstrat clar importanța contextelor istorice, a valorilor culturale, a spiritualității religioase. Max Weber a demonstrat această idee cu un secol în urmă prin afirmarea rolului eticii protestante în edificarea spiritului capitalist. Principiul individualismului protestant s-a dovedit a fi în contradicție cu mentalitatea românească. Spațiul public exprimă exact această specificitate, iar el funcționează într-un cadru național și de aceea nu se poate substitui altor spații publice naționale. În România spațiul public dă expresie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tradusă de Nicolae Milescu sub titlul Al lui Iosip la Macavei carte, adecă pentru sângurul-țiitoriul gând (Despre rațiunea dominantă, în varianta contemporană, propusă de Virgil Cândea 73), revizuită de traducătorii Bibliei lui Șerban Cantacuzino, este păstrată în carte, conform ediției protestante a Septuagintei după care s-a făcut traducerea, deși nu e un text canonic. De inspirație stoică, demonstrând faptul că rațiunea este capabilă nu să anuleze, ci să controleze pasiunile, această lucrare reprezintă, afirmă Virgil Cândea, "prima scriere cu caracter
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
drept condiție a "mântuirii"10. Dincolo de această diferență esențială, scoase din context, majoritatea ideilor și preceptelor stoicismului au putut fi valorificate în scrierile creștine. Așa se justifică și faptul că una dintre cărțile apocrife ale Bibliei, reluată însă în edițiile protestante ale Septuagintei și, pe această filieră, inclusă și în Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688, sub titlul Al lui Iosip la Macavei carte, adecă pentru sângurul-țiitoriul gând, cea de a patra carte a Macabeilor, atribuită eronat lui Iosef Flavius, reprezintă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
directă cu divinitatea, deci revelația. "Știința sfântă a lui Cantemir, comentează Dan Bădăru, este tot una cu "știința infuză" a tuturor misticilor medievali"32. Oricum, devine limpede faptul că pentru tânărul Cantemir religia (în versiunea sa ortodoxă, deși nici influențele protestante nu lipsesc) reprezintă un reper obligatoriu și că el este convins că toate tentativele de cunoaștere depind de aceasta. Nu trebuie să uităm că, deși tânărul filosof este influențat de direcția răsăriteană a filosofiei creștine, reprezentată de nume precum Theofil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mari a Veneției (de care ținea Padova) față de Bisercă și, implicit, protecția față de Inchiziție. Curând Padova a depășit ca importanță toate universitățile timpului, devenind „centrul gândirii libere”. O explicație a dezvoltării acestei universități constă în acceptarea liberă și a studenților protestanți care veneau în număr mare din Germania, Anglia sau Scoția. Această libertate explică obținerea în această universitate a titlului de doctor în medicină acordat în 1409 primului evreu, în spiritul liberal al Școlii medicale din Salerno. În 1399, medicina făcea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
se vadă ce e înăuntru. Ca și cum dintr-o dată populația pe care o mobilizează literatura s-ar fi întors pe dos și ar umbla cu sufletele pe afară. Istoriile vocației încep de obicei de la analiza lui Max Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile ei au fost contestate. Totuși, două lucruri mi se par în continuare inspiratoare. În primul rând, ceea ce a arătat Weber a fost că interioritatea și conceptualizările ei nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat" e cheia fondării unei vocații secularizate, posibilitatea de a trăi chemarea religioasă în planul trivial al ocupațiilor cotidiene. E o formulă specifică a vieții dedicate, caracteristică eticii protestante: o unică dorință de inspirație divină care pătrunde în sfera vieții de zi cu zi și se poate împlini acolo. "Profesia concretă a individului devine în măsură tot mai mare o poruncă specială a lui Dumnezeu, dată lui, de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ci așteaptă tot o salvare a sufletului, ca și omul medieval care se refugia în mănăstire pentru a asculta chemarea divină. Nu e nimic modern în această chemare și probabil că orice încercare de a extrapola condițiile vocației din societatea protestantă a secolului al XVI-lea ar fi greșită. Judith Schlanger, într-un eseu dedicat problemelor vocației 8, a arătat în ce fel modelul definit de Weber nu e adecvat pentru descrierea culturilor moderne. Etica protestantă e bazată pe acceptarea "propriului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
extrapola condițiile vocației din societatea protestantă a secolului al XVI-lea ar fi greșită. Judith Schlanger, într-un eseu dedicat problemelor vocației 8, a arătat în ce fel modelul definit de Weber nu e adecvat pentru descrierea culturilor moderne. Etica protestantă e bazată pe acceptarea "propriului loc" și pe pasivitatea celui care primește din partea societății forma vieții individuale. În schimb, mizele moderne ale chemării presupun angajarea activă în căutarea misiunii existențiale și chiar implicarea în proiectarea ei creatoare. De la sfârșitul secolului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oferită individului de a-și trăi existența în funcție de o idee. Națiunea este cea care organizează existențele în plan terestru și, astfel, guvernează dimensiunea concretă a vieții. Din această perspectivă, pentru Fichte e clară diferența față de chemarea religioasă. Ca și gândirea protestantă din secolul al XVI-lea, căreia Max Weber îi atribuia secularizarea chemării, gândirea naționalistă din secolul al XIX-lea se bazează pe faptul că spiritualitatea religioasă nu inspiră decât un atașament pentru o viață invizibilă, neschimbând nimic în desfășurarea terestră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dacă ar fi puși fiecare la locul său: Că de-ar pune Dumnezeu P-ori ce om la locul său, Am progresa mult mai iute Făr' ca alții să ne-ajute!81. Spre deosebire de vocațiile care consacră munca, fie din perspectiva protestantă a datoriei profesionale îndeplinite cu smerenie în așteptarea mântuirii, fie din perspectiva mai modernă a muncii ca mijloc de realizare personală - această interpretare în context naționalist are o particularitate: nu se sprijină pe specificitatea muncii. Nu e o viziune economică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]