2,003 matches
-
au format un scut uman în fața buldozerelor. Imediat au fost mobilizați peste 200 de jandarmi, deoarece drumul județean ce leagă localitățile Vaslui și Gârceni era blocat de către protestatarii agitați. De asemenea, jandarmii au format un cordon menit să elibereze traficul. Protestatarii au încercat să rupă cordonul, moment în care jandarmii au intervenit în forță. În ciocnirile dintre protestatari și jandarmi, 10 de persoane au fost rănite, inclusiv un bătrân de 81 de ani care a suferit un atac de panică. Jurnaliștii
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
județean ce leagă localitățile Vaslui și Gârceni era blocat de către protestatarii agitați. De asemenea, jandarmii au format un cordon menit să elibereze traficul. Protestatarii au încercat să rupă cordonul, moment în care jandarmii au intervenit în forță. În ciocnirile dintre protestatari și jandarmi, 10 de persoane au fost rănite, inclusiv un bătrân de 81 de ani care a suferit un atac de panică. Jurnaliștii de la Realitatea TV au relatat că bătrânul ar fi murit câteva ore mai târziu la Spitalul de
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
un bătrân de 81 de ani care a suferit un atac de panică. Jurnaliștii de la Realitatea TV au relatat că bătrânul ar fi murit câteva ore mai târziu la Spitalul de Urgență din Vaslui, informație care s-a dovedit falsă. Protestatarii echipați cu mâncare, haide groase și corturi au continuat protestul în timpul nopții. De asemenea, aceștia au creat pe Internet canalul Pungești TV, care relata 24 de ore din 24 evenimentele din Pungești. După ce Chevron a anunțat suspendarea lucrărilor în zonă
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
lună. Pe data de 2 decembrie, când Chevron a hotărât reluarea operațiunilor de explorare, un impresionant convoi de jandarmi, polițiști și pompieri s-a deplasat în zonă, la ora 4 dimineața, pentru a securiza deplasarea utilajelor companiei Chevron și evacuarea protestatarilor. Jandarmii au ocupat satul, blocând toate punctele de acces, împiedicând accesul sau ieșirea din perimetru pentru 24 de ore. Ulterior, alti zeci de localnici au venit la fața locului, fiind chemați de oamenii din tabără. Aproximativ 100 de săteni au
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
localnici au venit la fața locului, fiind chemați de oamenii din tabără. Aproximativ 100 de săteni au blocat drumul, încearcând să obstrucționeze accesul utilajelor Chevron pe terenul concesionat. Sute de jandarmi au fost mobilizați la fața locului și au somat protestatarii să deblocheze drumul. Aceștia au fost înlăturați cu forța de pe terenul adiacent zonei de explorare Chevron. Deși inițial jandarmii au negat folosirea forței, martorii susțin contrariul, unii protestatari afirmând că au fost bătuți. În urma incidentelor dintre protestatarii furioși și jandarmi
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
Sute de jandarmi au fost mobilizați la fața locului și au somat protestatarii să deblocheze drumul. Aceștia au fost înlăturați cu forța de pe terenul adiacent zonei de explorare Chevron. Deși inițial jandarmii au negat folosirea forței, martorii susțin contrariul, unii protestatari afirmând că au fost bătuți. În urma incidentelor dintre protestatarii furioși și jandarmi, două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alte 30 au fost arestate, la șase dintre acestea întocmindu-se dosare penale. După retragerea efectivelor de jandarmi
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
și au somat protestatarii să deblocheze drumul. Aceștia au fost înlăturați cu forța de pe terenul adiacent zonei de explorare Chevron. Deși inițial jandarmii au negat folosirea forței, martorii susțin contrariul, unii protestatari afirmând că au fost bătuți. În urma incidentelor dintre protestatarii furioși și jandarmi, două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alte 30 au fost arestate, la șase dintre acestea întocmindu-se dosare penale. După retragerea efectivelor de jandarmi, drumul județean DJ 159 a fost blocat cu garduri
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
Nu lăsau pe nimeni să treacă “granița”, fie că erau localnici, jurnaliști sau copii care mergeau la școală." Sătenii spun că au fost copii care n-au putut s-ajungă la școală din cauza blocadei. Propietarul terenului, pe care se aflau protestatarii, spune că a fost arestat și amendat pe propriul teren. La 7 decembrie, aproape 300 de oameni, veniți din mai multe zone din țară, au participat, împreună cu localnicii, la un protest față de explorarea gazelor de șist de la Pungești, în Vaslui
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
aruncat cu pietre și au pătruns pe un teren privat unde se află utilajele Chevron. Mulțimea a rupt gardul care împrejmuia terenul concesionat companiei Chevron. Compania a anunțat că își suspendă temporar activitatea. În cursul zilei de sâmbătă, 22 de protestatari de la Pungești au fost duși la sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui, unde au fost audiați. 14 dintre ei au fost acuzați de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, 7 persoane au fost amendate (valoarea
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
din Pungești. Ei au vrut să se îndrepte spre Piața Victoriei pentru a protesta în fața Guvernului, însă au fost opriți de jandarmi. În Piața Universității s-a scandat „"Jos Guvernul trădător"!”, „"Criminalilor"!” și „"Jandarmeria apără hoția"!”. Au existat îmbrânceli între protestatari și jandarmi. La 8 decembrie 2013, compania Chevron a anunțat că și-a reluat activitatea în comuna Pungești. Drept urmare, activiștii au încercat să se replieze și să protesteze în localități învecinate, însă demersurile lor au fost împiedicate de jandarmi. O
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
percheziționați și fără să le spună jandarmilor unde merg: «"La fiecare casă e un jandarm"». Pachetul de lângă Judecătoria Vaslui a intentat urmărirea penală pentru 37 de persoane care au protesat în data de 7 decembrie 2013, la Pungești. 28 de protestatari sunt anchetați pentru distrugerea gardului împrejmuitor al terenului concesinat companiei Chevron și pentru ultraj, iar ceilalți nouă manifestanți vor fi cercetați pentru ultraj contra bunelor moravuri; fiind acuzați astfel de agresarea angajaților Jandarmeriei și pe cei ai companiei subcontractate Chevron
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
ceilalți nouă manifestanți vor fi cercetați pentru ultraj contra bunelor moravuri; fiind acuzați astfel de agresarea angajaților Jandarmeriei și pe cei ai companiei subcontractate Chevron. Printre opozanții proiectului de le Pungești, dar și cei care au condamnat abuzurile autorităților față de protestatari, se numără: politicieni, reprezentanți ai societății civile, Casa Regală, artiști, profesori, studenți ,localnici, clerici, activiști ecologiști, atât la nivel național cât și internațional (, oficiali ai UE, organizații neguvernamentale internaționale, diaspora românească). Proteste de solidaritate au avut loc în București, Cluj-Napoca
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
mărșăluit spre sediul Guvernului. În timpul acestei manifestări traficul a fost blocat, fiind deviat de polițiști pe rute ocolitoare. Demonstranții au fost însoțiți de către jandarmi pe toată durata protestului. Într-o încercare de a elibera Piața Victoriei, lucrurile s-au precipitat. Protestatarii s-au ciocnit cu jandarmii, iar o femeie a leșinat. Protestatarii au cerut demisia lui Victor Ponta, acuzându-l de trădare și minciună. Ei amenință radicalizarea manifestațiilor după modelul grecesc și au scandat lozinci precum "Ultima soluție, înc-o revoluție" sau
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
fiind deviat de polițiști pe rute ocolitoare. Demonstranții au fost însoțiți de către jandarmi pe toată durata protestului. Într-o încercare de a elibera Piața Victoriei, lucrurile s-au precipitat. Protestatarii s-au ciocnit cu jandarmii, iar o femeie a leșinat. Protestatarii au cerut demisia lui Victor Ponta, acuzându-l de trădare și minciună. Ei amenință radicalizarea manifestațiilor după modelul grecesc și au scandat lozinci precum "Ultima soluție, înc-o revoluție" sau "Ponta și Băsescu lângă Ceaușescu". Într-un document semnat și parafat
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
institui zona specială de sigurață publică și a cerut instanței să ridice restricțiile de la Pungești. Judecătoria Vaslui a respins cererea de ridicare a restricțiilor, decizie atacată mai departe cu apel. La 24 decembrie 2013, în Ajunul Crăciunului, aproximativ 19-30 de protestatari, membrii "Mișcării de Rezistență de la Pungești", au intrat în grava foamei pentru a reclama instituirea "zonei speciale de siguranță publică", și denunța abuzurile jandarmilor. Cei 30 de săteni și activiști se alătură lui Alexandru Popescu, activistul care a intrat în
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
denunța abuzurile jandarmilor. Cei 30 de săteni și activiști se alătură lui Alexandru Popescu, activistul care a intrat în greva foamei în fața Teatrului Național din București, pe 22 decembrie. La Direcția de Sănatate Publică Vaslui au fost înregistrate cererile din partea protestatarilor care au anunțat intenția de a intra în greva foamei, pentru a fi asistați medical de urgență în caz de nevoie. Două persoane în vârstă au avut nevoie de îngrijiri medicale, pentru acestea solicitându-se ambulanța. La momentul scrierii articolului
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană sunt o serie continuă de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Protestatarii spun că proiectul minier ar distruge mediului și patrimoniul de la Roșia Montană și cer retragerea unei legi care ar permite că acest proiect să înceapă. În București, protestele au loc în fiecare seară, în Piața Universității, si marșuri au loc
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
în București și Cluj-Napoca. Proteste au avut loc și în alte colțuri ale Europei, aproximativ 150-200 de activiști români protestând în Londra. Protestele organizate seară, implică blocarea străzilor, folosirea instrumentelor de percuție, cântece și statul în fund pe carosabil. Unii protestatari au cerut demisia Președintelui Traian Băsescu și a prim-ministrului Victor Ponta, ambii susținători ai proiectului Roșia Montană Gold Corporation. Campania „Salvați Roșia Montană“ e văzută ca fiind cea mai mare mișcare civică din România după Revoluția Română din 1989
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
și convenții internaționale ratificate de România și o serie de Directive europene. Dacă ar fi adoptate în forma propusă, prevederile amintite ar restrânge în mod dramatic drepturi garantate constituțional la proprietate privată, acces liber la justiție, mediu sănătos, moștenire culturală. Protestatarii provin dintr-o gamă largă de clase sociale: studenți, profesori, preoți, activiști, artiști, ingineri, pensionari și șomeri. Ei nu împărtășesc aceeași ideologie, fiind mai degrabă un amestec heterogen de oameni cu orientări politice de dreapta și de stânga, incluzând conservatori
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
naționaliști, adepți ai teoriei conspiraționiste etc. Datorită faptului că majoritatea protestatarilor sunt tineri educați, protestele au fost denumite cu diverse ocazii, atât de către critici cât și de către susținători, „proteste ale hipsterilor“. Protestele nu au o natură ierarhică, nici lideri oficiali, protestatarii s-au organizat pe Facebook. Conform sociologului Mircea Kivu, deși în prima zi a protestelor, 90% dintre protestatari au fost tineri, pe masura ce numărul participanților a crescut în următoarele zile de duminică, procentajul tinerilor a scăzut la două treimi. Printre cei
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
cu diverse ocazii, atât de către critici cât și de către susținători, „proteste ale hipsterilor“. Protestele nu au o natură ierarhică, nici lideri oficiali, protestatarii s-au organizat pe Facebook. Conform sociologului Mircea Kivu, deși în prima zi a protestelor, 90% dintre protestatari au fost tineri, pe masura ce numărul participanților a crescut în următoarele zile de duminică, procentajul tinerilor a scăzut la două treimi. Printre cei care au participat la protestele din București s-a numărat și prințesa Brianna Caradja, un opozant declarat al
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
în cadrul buletinelor de știri ale canalului. Cu exceptia canalului național de televiziune Digi 24, prima săptămână de proteste nu a fost acoperită de aproape niciunul dintre principalele canale mass-media din țară, ceea ce a dus la o puternică reacție negativă în rândul protestatarilor. Pe masura ce protestele au luat amploare, mass-mediei i-a fost imposibil să mai ignore evenimentele. Cu toate acestea, presa a fost în mod constant criticată pentru prezentarea știrilor într-o manieră părtinitoare și deformata, cum ar fi reducerea drastică a numărului
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
prezentarea știrilor într-o manieră părtinitoare și deformata, cum ar fi reducerea drastică a numărului activiștilor pentru a sugera o revoltă de mici dimensiuni, sau folosindu-se de personalități TV precum figură populară a lui Mircea Badea, pentru a prezenta protestatarii drept o masă de oameni dezorientați, fără un scop bine definit. Unele instituții media i-au acuzat pe protestatari și pe ecologiști de câștiguri financiare. De exemplu, Mihai Gâdea de la Antenă 3 l-a acuzat pe Horia-Roman Patapievici ca fiind
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
o revoltă de mici dimensiuni, sau folosindu-se de personalități TV precum figură populară a lui Mircea Badea, pentru a prezenta protestatarii drept o masă de oameni dezorientați, fără un scop bine definit. Unele instituții media i-au acuzat pe protestatari și pe ecologiști de câștiguri financiare. De exemplu, Mihai Gâdea de la Antenă 3 l-a acuzat pe Horia-Roman Patapievici ca fiind un speculant imobiliar datorită faptului că deține teren la Roșia Montană. Patapievici a răspuns printr-o scrisoare deschisă că
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
că ar fi folosit acești bani pentru a organiza proteste. La fel a lansat și Mihai Gâdea într-unul dintre show-urile sale, un mesaj de insultă la adresa opozanților Proiectului Roșia Montană din Piață Universității. El i-a numit pe protestatari “sclavii lui Băsescu”, adăugând că “mulți dintre voi nu știți din cauza ketaminei, multă ketamină va împiedica în a înțelege lucrurile”. El se apără susținând că nu i-a insultat pe protestatari. Manifestanții au scandat împotriva a ceea cei ei au
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]