2,509 matches
-
Ghiuzan, iar la 29 octombrie 1946 am depus profesiunea solemnă în mâinile părintelui Provincial de atunci, Pr. Iosif P. Pal. Apoi m-am dus la Luizi-Călugăra pentru studiile de filozofie și teologie. În toamna anului 1947, am răspuns apelului Părintelui Provincial Anton Bișoc și m-am dus la Oradea, în conventul nostru, pentru a continua studiile și pentru a-mi însuși ritul greco-catolic, urmând ca să slujesc în cadrul acestei Biserici. La Oradea, în vara anului 1947 m-am îmbolnăvit grav de febră
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
vin la Hălăucești, ca paroh și totodată ca provincial al Provinciei „SF. Iosif” din România. Deși nu mi-a venit ușor, după peste 21 de ani de activitate la Vatra Dornei, am acceptat și acum sunt paroh de Hălăucești și provincial. Îmbinarea celor două activități îmi dă mult de lucru, dar o fac cu spirit de slujire a Bisericii și a Ordinului nostru Franciscan. Deținut politic (9 iulie 1949 - 3 decembrie 1952) După desființarea Seminarului teologic din Luizi-Călugăra, în anul 1948
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
totodată pentru Sfânta Biserică. Este adevărat, nimeni nu ne-a cerut să ne lepădăm de credință, dar motivul arestării, al maltratărilor și al închisorii a fost pentru că aparțineam Bisericii Catolice. Pr. Iosif Sabău Hălăucești, 10 aprilie 1992 Interviu cu ministrul provincial al călugărilor catolici Franciscani Conventuali din Moldova, pr. Iosif Sabău, luat de Bogdan Mihai Mandache B.M.M. Întrucât la noi se cunoaște mai puțin despre Francisc de Assisi, fondatorul Ordinului pe care-l reprezentați, pentru început vă rog să faceți o
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
1883 și dieceza de Iași în 1886. De acum încolo frații franciscani conventuali lucrează sub conducerea ierarhiei locale. Cu sprijinul acesteia se organizează și ei în Provincie regulară (1895), devenind independenți față de „Propaganda Fide”, și având în frunte un ministru provincial din mijlocul lor. În această situație se întemeiază un seminar propriu la Hălăucești (1897), pe atunci în județul Roman, unde încep să se formeze preoți și frați laici indigeni. Primii elevi ai acestui seminar se întorc cu o formație solidă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o comemorare decât la o aniversare. Pr. I.S.: Într-adevăr am fost în America Latină, mai precis în Mexic, în perioada 20 august - 15 septembrie 1992 pentru a aprticipa la Capitolul General Extraordinar al Ordinului nostru, împreună cu alți peste 110 miniștri provinciali din lumea întreagă, sub președinția Ministrului General și a consiliului său. A fost o sesiune extraordinară de informare, reflexie, discuții și propuneri în legătură cu trei teme de interes major pentru familia noastră franciscană: 1. prezența și mărturia franciscană conventuală în drumul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ani). După un an de cercetări la securitatea din Bacău, am fost judecați de Tribunalul militar Galați (2 zile cu ușile închise) la 29-30 august 1950. Din lotul „Partizanii României creștine” au făcut parte următorii: 1. Pr. Anton Bișoc, ministru provincial, arestat în iunie 1949 din Săbăoani și condamnat la 12 ani închisoare, redusă la 10 ani și eliberat în iunie 1959. Domiciliu obligatoriu la Fundata până la 15 iulie 1960, când moare și este înmormântat la Fundata și în 28 mai
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pe care o sorbise parcă odată cu laptele mamei, simplu, de la sine... Alice - maică-sa - era o bună pianistă, iar el, la rândul său, primise arcușul în mână din cea mai fragedă copilărie. De aceea, la ei în casă, în exotismul provincial al Brăilei ori în sihăstria de la Galbeni, se făcea muzică precum în Germania secolului al XVIII-lea. Apoi - radioul, discurile erau lucruri comune în casa lor îndestulată, iar mai târziu, concertele simfonice de la București. și tot aici, în clasa a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele noțiuni de patrie erau provinciale, xenofobe și arogante, adulmecând pretutindeni trădarea. Ambele aveau nevoie de dușmani și stabileau, pline de ură, judecăți globale de nezdruncinat. Ambele nu se coborau până-ntr-atât încât să-și mai revizuiască vreodată o judecată greșită. și ambele se întemeiau
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai ales cu "aniversările" sale de nuanță naționalistă, străine și desuete în raport cu spiritul vremurilor. În plus, este greu încercată de secularizarea agresivă venită din interior. Concluzia: în câteva decenii, BOR va deveni, nici mai mult nici mai puțin, o "sectă provincială". Aștept cu multă nerăbdare reacția goarnelor naționaliste și "ortodoxe" de tot soiul. Pasaj adăugat ulterior, la puțin timp după ce am scris nota de mai sus: Biserica răspunde cu bomba atomică. Se publică un discurs al Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, plus un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nu am amintiri condimentate - cred că sunt foarte plăcute la bătrânețe. Acum nu privesc înapoi nici cu mânie, nici cu mândrie, ci doar cu nostalgie. N-am practicat excesul, sunt enervant de rațională. Pulsează și astăzi în mine fetița cuminte, provincială. Singurul viciu căruia m-am abandonat a fost fumatul. Am fumat cu pasiune cincizeci și cinci de ani. Și nu m-am lăsat eu de fumat, ci s-a lăsat fumatul de mine. S-a plictisit de mine și mi-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în concepția de viață. Firește că am simpatii și antipatii, dar mai ales silă și sațietate. Politica a devenit, pentru mine, un soi de vulcan noroios care scuipă la suprafață tot felul de dejecții. Părinții mei făceau o politică laxă, provincială. Tata era georgist, adică făcea parte din aripa lui George Brătianu. Mama era liberală și adeptă a lui Dinu Brătianu. Mama, care era o femeie foarte activă, a îndeplinit și funcția de consilier municipal. În preajma alegerilor, pleca însoțită de un
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
regăsesc în conducerea ziarelor și revistelor, în conducerea televiziunii și a radioului. Ei îndeplinesc simultan și activitatea de cenzură acolo unde își desfășoară activitatea. Dacă am realiza un tabel comparativ-sincronic cu aparițiile literare din Occident, am fi îngroziți de temele provinciale și marginale care se încurajează în literatura română. Tezele din iulie 1971 reorientează literatura română spre optimismul obligatoriu, triumful socialismului și proslăvirea liderului în poeme care se regăseau, de obicei, pe prima pagină a revistelor literare. Putem afirma că acești
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lărgită a Comitetului municipal de partid București.“ (Informația Bucureștiului, 21 octombrie 1971) „Ce am fi rămas dacă nu era Partidul? O țară eminamente agricolă, cu orizonturi reduse la acel balcanism prin care, sistematic, factorii interesați ne puneau în evidență mărginită provincială. Servituțile unei situații nedorite și nedrepte sporeau pe măsură ce ni se contestau noblețea spirituală, hărnicia, talentul.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 7 iulie 1972) ZAMFIRESCU Dan „Epoca noastră își are marele cârmaci, în care s-au împletit îndelunga răbdare a lui Vlaicu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și sălbatecă, natura noastră, cu aspectele și cu cerul ținuturilor noastre Nu arareori însă, peisajul se schimbă iar fantezia marelui poet întârzie "pe aceiași ulicioară", "pe lângă plopii fără soț", printre căsuțele albe unde "ramuri bat în geam...", în vechiul decor provincial, atât de familiar spiritului nostru, care evocă tihnitele orașe ale Moldovei. Dar după cum "Codrul" lui Eminescu nu e decât codrul copilăriei lui, pădurea de la Ipotești crescută și idealizată în imaginația lui de poet, tot așa dintre orașe, Iașul pare singurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
trebuit să sufere de ordinea nouă a fost Iașul. Autorii acestei prefaceri n-au făcut numai un lucru lipsit de justificare practică și de logică administrativă, dar o greșală gravă de concepție politică, pentru că n-au înțeles că ciuntirea unităților provinciale vechi, ciuntirea Moldovei în special, ne-ar fi dus, în faza de tranziție în care ne găsim, la mari neajunsuri în consolidarea unităței noului stat român. Aceasta cu atât mai mult, cu cât de la război și de la întregire încoace, nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
hazoasă au contribuit în egală măsură.” “Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșarzi adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso ... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ... a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” Victor Ernest Mașek
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
sufletele” capătă greutatea unui proiect de viață 3. Rezumând, se poate spune că prima parte descrie geneza acestei dorințe, a cărei realizare a fost mai întâi gândită prin hotărârea de a se stabili la Ierusalim. Numai că interdicția venită din partea Provincialului franciscan de acolo și interpretată de Ignațiu ca „voință a Domnului” îl constrânge să caute o altă cale pentru a atinge același scop. În căutarea acestei noi căi, el „simți imboldul de a studia o vreme pentru a putea ajuta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că nu e vorba despre banul public, pentru că-l gestionați dumneavoastră, care sunteți instituție publică și aveți datoria să dați socoteală de ce se întâmplă cu el. De fapt, CNC este ca Vama Giurgiu : un loc în care se iau decizii provinciale și proaste, stat în stat chipurile european care oprește mașinile de cursă așteptate pe pistele de la Monza și Monte Carlo, în schimb lasă să treacă fără probleme ditamai TIR-urile poluante pe care nu le așteaptă nimeni și care-s
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
artistul X, artistul Y, artistul Z se reprezintă exclusiv pe ei, ca artiști, nicidecum o nație sau un popor ! A continua să credem că Eminescu înseamnă România, Coșbuc Ardealul și Nae Ionescu (probabil) Oltenia înseamnă să rămânem de-a pururi provinciali, rupți la modul definitiv de orice tentativă culturală de apropiere de Europa... ̨ n rest, ce-i reproșați dumneavoastră Magdei Mihăilescu (chestiuni de topică sau de stilistică ; nimeni nu este scutit de scăpări atunci când lucrează la un ziar) sunt bagatele
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
probabil și de economie, N.C. (inițiale care ne dau altfel de vertij ) a ales pentru prima ieșire cinematografică o felie de viață suculentă, ce-i drept, însă nu mai mare decât orășelul de pe malurile Dunării în care se petrece acțiunea. Provincial, subiectul devine repede, în mâinile tânărului regizor, de nerecunoscut ; și nu pentru că autorul nostru ar fi descoperit America (în care personajele sale vor să emigreze ), ci tocmai pentru că aceasta, ei da, a fost (demult) descoperită ! Schimbând unghiurile, alternând cele trei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
istoric e o sintagmă demonetizată). Faptele de viață luminează discret sau insistent anumite cotituri ale carierei. Se pun punctele pe i în chestiuni ce țin de morala profesiei. Se explică secvențe și personaje. Cinematograful mondial este privit lucid, fără complexe provinciale, după cum se deplânge, fără tremolo inutil, neșansa de a face film în România. Peste tot, cultura autoarei, dar și un (explicabil) orgoliu de a ști, de a avea păreri întemeiate despre faptul cinematografic, subîntind aprecierile cele mai radicale. Aș fi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trimiși de Sf. Congregație de Propagandă a Credinței. Ei nu sunt prezentați de Superiorii Ordinului la sus-lăudata Sf. Congregație de Propagandă care administrează cheltuielile necesare lor pentru călătorie. Părinții Misionari Unguri, Polonezi și Slavi sunt trimiși și de respectivii Miniștri Provinciali de exemplu de Mons.Vizitatorul Apostolic, care plătește el anual Provinciei Ungare 100 de coroane române pentru a avea 6 misionari permanenți în conformitate cu convenția făcută de Monseniorul Paroni, tot așa cum se gândește și la cheltuielile de călătorie ale Misionarilor Polonezi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vadă publicul din trei sferturi sau din profil, ci îi întorceau spatele, ca și cum s-ar fi aflat într-o cameră cu patru pereți; un leagăn o masca pe Maria; în actul întâi, îmbrăcată în alb, degaja o impresie de prospețime provincială, fermecătoare. Aura fără cusur, într-adevăr o actriță de prim rang, Elvira și ea firească, mișcându-se în voie. Totul foarte bine condus; Mony Ghelerter semnase regia. [...] M. 30/1950 Joi dimineață, 16 februarie [1950] Bucățica asta de hârtie, doar
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la procesul din mai 1946, nu au avut caracter de indicare a normelor după care să se conducă regimul Basarabiei și Bucovinei. În primele zile de administrare românească în nordul Bucovinei s-a înregistrat o situație confuză la nivelul conducerii provinciale: autoritățile de la București i-au împuternicit pe colonelul Rioșanu, pe generalul Voiculescu și pe profesor Gheorghe Alexianu să organizeze și să administreze Provincia Bucovina. Această situația a dus la un conflict între Al.Rioșanu, pe de o parte și C.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
degetul pentru inconsecvență, părtinire etc. Desigur, scopul meu este să mă „anunț” și să mă „popularizez” cumva. și, de altă parte, stau și mă gîndesc la oportunitatea publicării în revista Dvs. a unor fragmente alese așa, „regionalist”, ca să nu zic „provincial”. Oricum, înțeleg să răspund cu toată căldura și promptitudinea de care sînt capabil. și, drept semn pentru aceasta, vă trimit o copie dintr-o bună parte a volumului, spre a se vedea care-i este planul și proporțiile. Din ceea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]