3,405 matches
-
moral-psihologici. De responsabilitate, angajament social, atitudini față de valori, de reprezentarea socială a lumii În care trăim. De permisivitatea excesivă, de lipsa de Încredere În instituții și oameni, de degradarea legăturilor și solidarităților sociale. Sunt defecțiuni grave de funcționare a mecanismelor psihosociale. Încrederea În ceilalți a ajuns la cele mai joase cote, respectul pentru instituțiile vitale este doar o sintagmă goală, solidaritatea cu cei În dificultate - o frază de manual. toată lumea asistă la volutele penibile ale unor actori politici, care recurg la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
valul al doilea, apoi cei din execuție, actorii anonimi? La o analiză atentă a Înlocuitorilor, se observă că sunt din același aluat. Noii oameni politici au fost recrutați de către cei din prima linie și au fost formați În același câmp psihosocial. Doar că unii sunt mai școliți, mai rafinați. Doar unii. Cei mai mulți sunt structuri de o rapacitate superioară, mai lipsiți de scrupule, mai nerușinați. Iar executanții sunt și ei În apropierea modelelor, lipsa de responsabilitate față de societate pare să fi devenit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
situații precare de către actorii sociali. Criza nu Înseamnă numai o deteriorare a condițiilor economice, ci și uzura rapidă a moralului societal, stricarea moravurilor și avarierea psihologiilor colective. Scade Încrederea În valori și stabilitate, se accentuează comportamentele deviante, crește rata bolilor psihosociale, se deteriorează spiritul public. În analizele lor, psihosociologii constată o legătură strânsă Între dimensiunea psihică și cea socială, găsesc o destructurare a raporturilor individ/societate În situații concrete. Interacțiunea umană Își pierde conotația constructivă, fie că vorbim de structuri sociale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
devine acum o povară. Dar resursele pentru a preveni aceste dezastre sunt multiple. Ele vin dinspre istorie, cultură, credințe, tradiții, valori, sisteme de reprezentare. Democrația rămâne Întotdeauna o utopie, un ideal, dar lupta pentru a o impune, inventarea unor dispozitive psihosociale pentru a o Învăța și a o pune În act menține spiritul treaz, remaniază, ajustează, creează aspirații, scopuri etice. Iată, numai a da subiectului social cuvântul, a-l responsabiliza, poate avea efectul unei intervenții clinice asupra puterii obscure, impersonale, adesea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unde există o cultură a schimbării percepției prin metode de grup. În unele țări, Întreprinderile, serviciile publice, sindicatele apelează frecvent la specialiști În metode de grup care formează sau modelează metodele de comunicare În organizații. Echipele de intervenție oferă consultanță psihosocială: pun diagnostic, analizează, explică participanților mecanismele funcționării eficiente În instituții, propun strategii de schimbare instituțională. „Poporul” are Întotdeauna ceva de spus, semnalează disfuncții, vine cu propuneri concrete, are apetență pentru funcționarea democratică a propriei organizații; principalul este să fie consultat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acte de trădare (a ideilor, camarazilor, mentorilor, binefăcătorilor) deghizate sub eticheta realismului, pragmatismului, dezamăgirii și indignării politice? „Formele fără fond” junimiste, crede Marino, au o rădăcină „ancestrală” de care poate nici fondatorii curentului n-au fost conștienți. N-avem competența psihosocială a cooperării, echipei, construcției (sociale, economice, de idei), avem, În schimb, individualism și egoism, structuri autoritare paternaliste, cutume patriarhal-tradiționale, solidarități de clan. În relațiile dintre șefi și subalterni nu se invocă competența și nu se practică competiția, ci se cere
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de „furie” a lui Marino față de această realitate se exprimă Însă „abstract”, e o atitudine ideologică și ia forma unui strigăt al neputinței. E și el, până la urmă, un produs al contextului, deși a dat lucrări durabile. Comentariul nostru: contextul psihosocial acaparator Înhață și modelează pe orice individ - cazul lui Marino Însuși. (13.03.2010) Moara, fantomele, frica Îmi recomandă cineva o carte a unui autor din noua generație de prozatori români: Fantoma din moară, de Doina Ruști. „O să-ți placă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
antipatiile personajelor reale, dar și o zonă secretă, tăinuită, ezoterică, cu drame colective sau individuale atroce. toate personajele desfășoară interacțiuni febrile În zone misterioase, camuflate prin discuții superficiale; au o viață tainică, ocultă, sibilinică, mascată de statusuri oficiale și roluri psihosociale, dobândite pe căi diferite. Au un secret care le dă forță să supraviețuiască. Au știința măștii sociale, savurează criptajul, sunt inițiate În cultul secretului. Iar toate acestea, ca forme de apărare și de atac, acțiuni care le conservă identitatea, le
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
este o proprietate a individului, ci un „construct social”, o emanație a contextului și discursului social. Oamenii stabilesc norme, interacționează, comunică, negociază sensuri, construiesc Împreună o viziune comună, definesc acțiunile dezirabile și organizează discursuri și convenții sociale. Din perspectiva constructivismului psihosocial, personalitatea umană se exprimă prin trei dimensiuni care se completează: actorul care-și valorifică dispozițiile și trăsăturile, observatorul care descrie pe alți actori și clasifică și autoobservatorul, care Înseamnă o altă ipostază a actorului, actorul care produce și construiește sensuri
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
impresionat profund a fost constatarea că toți cei prezenți - universitari, cercetători, practicieni - se considerau responsabili și implicați În viața societății, datori să intervină și să corijeze, să schimbe, să ofere consultanță, să ajute. Cuvântul de ordine era „intervenție”, oferirea suportului psihosocial pentru depășirea efectelor crizei, a distorsiunilor sociale, organizaționale și personale. Asistența oferită de ei nu Înseamnă doar diagnostic tehnic, metodă, ci și implicare afectivă, empatizarea cu cel asistat, relație umană. Nu se considerau doar profesioniști, specialiști, ci și cetățeni - implicați
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de sus”, pe birocrație. Iată, Îmi dă un exemplu, pentru un act adițional trebuie să aștepte o lună, să facă drumuri. E exasperat, regretă că a căzut În plasă (eu numesc acest sistem de a Îmbrobodi omul de rând „plasa psihosocială”). Pe Costel Îl doare acum mereu capul, după nopți de nesomn. I-am telefonat sâmbătă seara, mi-a spus că luni (adică azi) se duce la Iași să anunțe că renunță, Își asumă și riscurile penalităților, vrea liniște, vine primăvara
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a scăpa de comparație. Declarată vinovată, bolnavă, impură, incapabilă să Înțeleagă visul comunist, societatea românească trebuia reeducată În numele noilor idealuri. Iar procesul se cerea Îndeaproape supravegheat. Și cine cunoștea mai bine metodele de control intern? S-a Întins o plasă psihosocială asupra Întregii societăți, nimeni nefiind În afara bănuielii că ar putea trăda sau pactiza cu dușmanul. Oricine era arestabil. Complexul subteranei a cuprins Întreaga societate. În obiectiv intra nu numai dușmanul declarat, burghezia, ci și dușmanul intern, camaradul care nu respectă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu Poliromul s-au intensificat, a publicat mai multe cărți, Încă un volum colectiv, a Început editarea Revistei de psihologie organizațională și avea Încă multe proiecte. Cu câțiva ani În urmă mi-a cerut să fac un curs despre intervenția psihosocială la studenții de la masteratul de psihologie organizațională. După doi ani i-am sugerat să găsească pe altcineva, nu mă mai puteam deplasa cu ușurință la București, ca În tinerețe. A insistat să nu-l abandonez, „măcar Încă unul sau doi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
inspira frică, de a cuceri pârtie. Românul care are nevoie de succes ca de apă, mereu În competiție. Istorisesc Întâmplarea studenților la masterul Relații umane și comunicare, un mediu intelectual În care ne exersăm adesea competența de analiști ai câmpului psihosocial și Învățăm unii de la alții. Aici studenții vin cu diplome din diferite domenii, nu sunt numai psihologi, ci și sociologi, economiști, teologi, filologi; unii au chiar multă experiență socială. trebuie să fie un exemplar alfa, crede o doamnă care găsește
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
e fără urmări. Se simt și astăzi mulți chemați să gândească și să simtă pentru un imaginar popor al lor. Avem desigur o identitate comună dacă ne gândim la același spațiu geografic și istoric, la unele trăsături morfologice. Dar identitatea psihosocială este produsul unui proces interactiv dintre individ și câmpul social, are regimul nodului central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (grupuri, instituții, colectivități). Iar personalitatea diferă de la individ la individ, uneori distanțele Între inși sunt enorme. La fel și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
publicată de Polirom. Am Întreprins o analiză sumară cu instrumentele cercetătorului În științele sociale, analiza de conținut. Se urmărește frecvența cu care apar cuvinte, teme, sintagme. N-a fost nici o surpriză să constat că am găsit cel mai autentic context psihosocial românesc din anii ultimi ai dictaturii, așa cum este Înfățișat și În scrierile altor scriitori, istorici, cercetători În științele sociale. Înțeleg prin „context psihosocial” sistemul de idei și credințe, norme.și.obiceiuri prin care socialul și culturalul transmite „valorile” sale. Aici
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cuvinte, teme, sintagme. N-a fost nici o surpriză să constat că am găsit cel mai autentic context psihosocial românesc din anii ultimi ai dictaturii, așa cum este Înfățișat și În scrierile altor scriitori, istorici, cercetători În științele sociale. Înțeleg prin „context psihosocial” sistemul de idei și credințe, norme.și.obiceiuri prin care socialul și culturalul transmite „valorile” sale. Aici, o.realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansă să refuze sau să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ajută să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției dominante. Contextul furnizează astfel cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și „integrarea socială” a individului. Sub o asemenea presiune, doar unii văd capcana, plasa psihosocială ce li se Întinde. Poate asta i se reproșează Hertei Müller? Temele sunt frica, obrazul-hartă care transmite informații despre originea insului și se „strecoară În glas”, bolile (fizice, mintale, mai ales demența), fuga În străinătate (granița, Dunărea, veghetorii de la hotare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
subiect social, angajat Într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Un sociolog, Vincent de Gaulejac, considera că această noțiune este eminamente psihosocială pentru că individul, deși are caracteristici unice, particulare, specifice, care-l singularizează, Își extrage substanța din afară, de la societatea ce-i conferă atribute sociale și juridice care-i asigură un loc În ordinea socială: muncă, statut socioprofesional, salariu, locuință, loc În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la irevocabilitatea pierderilor suferite (Rando, 1984). Durerea poate să apară și în alte circumstanțe, ca: moartea sau separarea de o ființă dragă, pierderea poziției comunitare, pierderea speranței, a relațiilor sociale. Pentru a funcționa la nivel optim din punct de vedere psihosocial, supraviețuitorii trebuie să caute strategii de acceptare și adaptare la caracterul irevocabil al pierderilor suferite. De cele mai multe ori, această adaptare generează stres și disconfort. Ignorarea irevocabilității pierderilor suferite înseamnă în fapt fixarea supraviețuitorului în stadiul negocierilor (Kubler-Ross, 1969), în confuzie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cele care se confruntă cu alte boli cronice, înregistrează, de regulă, următoarele pierderi: pierderea istoriei personale: consecințele bolilor cronice, precum degradarea stării de sănătate, hospitalismul și chiar decesul persoanelor apropiate, reprezintă în fond o pierdere a istoriei personale; pierderea securității psihosociale: insatisfacție, nesiguranță, dezamăgire; pierderea rolurilor sociale și a statuturilor comunitare; pierderea bunăstării emoționale: apar anxietatea, depresia, ideația suicidară, supărarea cronică, culpabilizările, iritabilitatea, mâhnirile sufletești, nervozitatea, abuzul de drog și alcool, insomnia, izolarea și chiar comportamentele distructive; pierderea interesului pentru viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
descrie referințele instituționale și juridice legate de confidențialitate, ca și limitele sau circumstanțele în care se poate încălca confidențialitatea. Întrucât asistentul social lucrează în echipă multidisciplinară, se discută nevoia de a împărtăși diagnosticul și altor specialiști din sfera medicală și psihosocială, ca și membrilor familiei direct implicați în îngrijirea acestuia. Alte forme de sprijin În sprijinul menținerii unui echilibru psihosocial al persoanelor cu boli cronice și SIDA se pot constitui grupuri de suport. Obiectivul grupurilor de suport este acela de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Întrucât asistentul social lucrează în echipă multidisciplinară, se discută nevoia de a împărtăși diagnosticul și altor specialiști din sfera medicală și psihosocială, ca și membrilor familiei direct implicați în îngrijirea acestuia. Alte forme de sprijin În sprijinul menținerii unui echilibru psihosocial al persoanelor cu boli cronice și SIDA se pot constitui grupuri de suport. Obiectivul grupurilor de suport este acela de a dezvolta un mediu securizant unde beneficiarii își pot împărtăși experiența proprie, dificultățile și problemele întâmpinate, dar și modalitățile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
naștere, o sărbătoare semnificativă; (d) frecventarea săptămânală a unor grupuri de suport poate fi un alt ritual pentru supraviețuitori. Profesionistul trebuie să fie conștient de unicitatea pierderilor suferite și de specificitatea acestora în comparație cu alte probleme care necesită terapie și sprijin psihosocial. Evaluarea include gândurile clientului, deprinderile acestuia, pierderile anterioare, magnitudinea și impactul pierderilor, strategiile de care dispune, rețeaua socială în care conviețuiește. Supraviețuitorul vine la consiliere pentru a găsi înțelegere pentru problemele și durerea sa, pentru a descoperi o altă perspectivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
asupra pierderilor, pentru a obține împreună cu terapeutul o reașezare și o interiorizare corectă a celor întâmplate. Bibliografie: Asociația Americană de Psihiatrie, 1994, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a 4-a., Washington, DC. Buzducea, D., 1997, SIDA - confluențe psihosociale, Editura Știință și Tehnică, București. Buzducea, D., 2002, „Asistența socială a familiei și copilului afectat de HIV/SIDA”, Revista de Asistență Socială, 2, 58-63. Crow, H.E., 1991, „How to help patients understand and conquer grief: Avoiding depression in the midst
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]