2,674 matches
-
mai mare, poetul nu operează schimbări majore: schimbă un titlu cu altul, mută un cuvînt de la mijlocul versului la începutul lui, înlocuiește un verb sau o propoziție, pune un nou epitet în locul unuia vechi, actualizează grafic un cuvînt, „umblă” la punctuație etc. Aproape toate acestea sînt făcute de la o transcriere la alta ori de la o tipărire la alta. Dintr-o ciudată pudoare, el a distrus bruioanele poemelor sale. De aceea fazele genezei lor sînt imposibil de reconstituit. Prima formă cunoscută e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la a doua, în Flacăra (1912), adică în opt ani, nu schimbă nimic. Apoi introduce versurile 5, 10 și 15, în forma din Făclia și în cea din Plumb (1916). De aci încolo, intervențiile (o literă și un semn de punctuație) se pare că nu-i mai aparțin. Poezia „vană” 1. Versuri din „Icoană și privaz”, „Scrisoarea II”, „Oricare cap îngust” (Mihai Eminescu, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile, ediția cit., p. 167), „Odin și Poetul” (Poezii, ediția cit., p . 273; 89; 169
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
timp pentru „conversație” decât cel necesar în cazul emiterii verbale a cuvintelor; - nu prezintă „prescurtări” ca limbajul verbal; - nu beneficiază de o bogăție de expresii, de figuri de stil; - nu are elemente de prozodie decât în măsura în care sunt „prelungite” anumite semne; - punctuația este de cele mai multe ori omisă sau înlocuită de expresii faciale considerate corespunzătoare; - fiind legat strâns de concret (de imagine) nu facilitează dezvoltarea gândirii abstracte; - nu are la bază cuvântul ca ,,simbol al simbolurilor”, ci imagini idei; - fiecărui obiect, fenomen, îi
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual, aplecarea corpului în față, deschiderea gurii etc.). Reglatorii se aseamănă în comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție: un profesor știe că o ridicare bruscă a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor îl ajută pe profesor să descifreze mesajul reglatorilor și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunică în sala de clasă cu ajutorul emblemelor. Ce rol joacă aceste gesturi? 4. Menționați rolurile și funcțiile indexului, cel mai expresiv dintre cele cinci degete, în comunicarea didactică. 5. Explicați cum se aseamănă reglatorii din comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție. 6. Identificați motivele elevilor privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător în sala de clasă. 7. Exemplificați eficiența limbajului gestual al profesorului care-și propune stoparea comportamentului indezirabil al unui elev fără să piardă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
interesant, inadaptabil, miliardar, grandoare; * instrumental, ficțiune, inadaptabil, mască, remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat. Selectați, din DOOM, regulile de despărțire a cuvintelor la capăt de rând. Semne de ortografie și de punctuație Explicați folosirea semnelor de punctuație și de ortografie din textele de mai jos: (a) "Pe la marginea grădinii curgea un râu mare și lat; malul râului era mlăștinos și mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr! Urât mai era și acesta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ficțiune, inadaptabil, mască, remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat. Selectați, din DOOM, regulile de despărțire a cuvintelor la capăt de rând. Semne de ortografie și de punctuație Explicați folosirea semnelor de punctuație și de ortografie din textele de mai jos: (a) "Pe la marginea grădinii curgea un râu mare și lat; malul râului era mlăștinos și mâlos; aici locuia broasca cu fecioru-su. Brr! Urât mai era și acesta și semăna leit cu mamă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) Exemplificați, în enunțuri, folosirea punctului ca semn de punctuație, respectiv ca semn de ortografie. II. Nivelul lexical-semantic al limbii române Repere teoretice II.1. Unități lexicale Ca unități dintre conținut (sens) și formă, respectiv ca acele "categorii structurale" (Zugun, 2000, p. 16) care reflectă anumite tipuri de sensuri/ relații
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Formal, acest raport sintactic este marcat prin: * joncțiune conjuncții coordonatoare: și, nici, precum și, iar, dar, însă, ci, sau, ori, fie... fie, sau... sau, deci, în concluzie, așadar, prin urmare etc.; * juxtapunere reprezentată, în planul comunicării scrise, prin diferite semne de punctuație; vezi (în I.6.) rolul virgulei, al punctului, al punctului și virgulei, al semnelor întrebării/ exclamării, al punctelor de suspensie în marcarea raportului de coordonare în propoziție, respectiv în frază. (c) Raportul de subordonare se stabilește la nivelul propoziției și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu omograful cuvântului era. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și cu omofonul cuvântului câteva. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb predicativ aflat la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb Testul nr. 22
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (1999). Dicționar de sinonime. București: Editura Palmyra. Cârâc, I. S. (2001). Curs de semantică. Brăila: Editura Edmund. Constantinescu-Dobridor, G. (2003). Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație al limbii române. București: Editura Lucman. Coteanu, I. (1995). Gramatica de bază a limbii române. București: Editura Garamond. Coteanu, I. (1985). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Coteanu, I. (1973). Stilistica funcțională a limbii române Stil, stilistică, limbaj
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
suspension). 3. (P. ext.) (În arte) Suprimarea unor acțiuni între două secvențe de film, care nu alterează înțelegerea povestirii". Wikipedia.engl., s.v. Ellipsis: În limba engleză, "termenul ellipsis este folosit în tipografie și în scriere" pentru a desemna semnul de punctuație numit în română puncte de suspensie [...]. "Acest semn de punctuație poartă și denumirile de suspension point, points of ellipsis, periods of ellipsis sau, colocvial, dot-dot-dot. Elipsa se folosește uneori pentru a indica o pauză în vorbire, un gând neterminat sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
două secvențe de film, care nu alterează înțelegerea povestirii". Wikipedia.engl., s.v. Ellipsis: În limba engleză, "termenul ellipsis este folosit în tipografie și în scriere" pentru a desemna semnul de punctuație numit în română puncte de suspensie [...]. "Acest semn de punctuație poartă și denumirile de suspension point, points of ellipsis, periods of ellipsis sau, colocvial, dot-dot-dot. Elipsa se folosește uneori pentru a indica o pauză în vorbire, un gând neterminat sau, la sfârșitul propoziției, o retragere în tăcere". Ea are aplicații
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau a unei secvențe de sunete dintr-un cuvânt sau de la contactul a două cuvinte; g) în general, orice fel de omisiune, de omitere, de suprimare a unei unități lingvistice (fonem, morfem, cuvânt, îmbinare de cuvinte, propoziție); h) semnul de punctuație puncte de suspensie (care poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
trebuie să eliminăm din discuție, din capul locului, elipsele caracteristice sintaxei propoziției și frazei, în care elementele omise sunt sugerate prin intonație, gesturi, mimică (De luni la muncă!; Dă-mi creionul, că de nu...) sau, în scris, prin semne de punctuație (virgulă, linie de pauză, puncte de suspensie) ori sunt subînțelese din contextul lingvistic imediat, în dialoguri (Vrei să pleci? Da, vreau; Cînd pleci? Mâine) sau în formule de coordonare în care nu se repetă unele elemente exprimate în anturajul părții
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
autori transformându-se - iertată să ne fie comparația !- într-o instituție cu rol de «protecție a consumatorului», iar lucrarea, într-un ghid de bune practici lingvistice pentru acesta”. Segmentele principale ale lucrării urmăresc paliere și forme ale limbii: pronunțare, grafie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică, urmate de un pasionant capitol cu exerciții pentru toată lumea, de o bibliografie orientativă și o addenda, ce conține patru sinteze cu rezultatele celor patru etape ale monitorizării media. Grila de prezentare a informației în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
volum se adresează exact categoriei despre care vorbeați: consumatorul de limbă română. Recomandam această lucrare ca pe una indispensabilă pentru orice român. Este o carte de buzunar, dacă vreți, un ghid structurat pe mai multe paliere ale limbii: pronunțare, ortografie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică. O limbă este la fel de importantă, atât în aspectul ei scris, cât și în aspectul ei vorbit. În primul rând “Ești cool și dacă vorbești corect” preia o grilă de analiză care a funcționat secolul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]