2,483 matches
-
pe un sugaci îl mănîncă buzele, își va vedea visul cu ochii. Dacă i se bat cuiva amîndouă buzele, apoi se crede că respectivul va avea o gîlceavă cu un cunoscut. Luni dimineață, în Săptămîna Mare după a brînzei, să pupi oala cu unt, că nu-ți vor mai crăpa buzele. Femeia însărcinată să nu stea jos pe vreun prag, căci poate veni în urmă-i vreun vrăjmaș să dea cu toporul în pragul pe care a stat - și atunci face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache copiii, li se leagă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai mîncat dacă vrei să nu capeți friguri. Păduchi puși în rachiu - bun pentru friguri. Cînd te scutură frigurile, să te afumi cu piele de șerpe, că apoi nu te mai scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scape de șuhărie* sărută pe cineva în spate, fără să știe, și scapă. Cel care suferă de guturai să sărute pe altul în spate, care va avea ceva roșu la dînsul, și-i va trece. Cînd cineva are guturai, [să] pupe pe altul în spinare - și se ia la acela. Guzgan Dacă furi de la moară ață sau altceva, vin guzganii la casa ta. Ham Cînd se desprinde hamul la plecare, să te întorci acasă, căci vei avea primejdie în drum. Horn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sfinte. Cînd paserile umblă cu aripile în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că nu e bine a le număra într-o zi de post, c-apoi n-ar crește. Paserea care va fi pupată de om o mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui nu se dă afară, ci se duce în pod, unde se ascunde, ca precum nu-l vede pe el nimenea acolo, așa să nu vadă cioarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
par a stăpîni situația. Destindere internațională, dificultăți ale Uniunii Sovietice în care lupta politică face ravagii în interiorul Partidului Comunist, repercutîndu-se asupra Internaționalei și secțiunilor sale: mai mult ca niciodată, în acest sfîrșit al anilor '20, mișcarea socialistă are vîntul la pupa, cum spun unii dintre conducătorii săi. Pentru Henderson, care deschide Congresul de la Bruxelles din 1928, ISM se află în pragul victoriei, avînd în vedere forța opiniei publice pe care ea o poate mobiliza pe lîngă guverne. Unii dintre conducătorii săi
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o singură zi. Așadar, ca omul aflat în oraș străin, fără treabă, am acceptat bucuros invitația la prînz a prietenului meu Mirciulică. Am luat o sticlă de vin și o cutie de bomboane și am sunat la ușa amicului. Am pupat mîna doamnei, am împărțit dulciuri copiilor, am compătimit guta soacrei... A fost o întîlnire agreabilă, liniștită, o duminică relaxată în care calmul orașului pusese stăpînire pe noi, parcă, într-un mod definitiv... Seara, îmi zic, hai să mă revanșez: îl
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
al satirei!"... Atît de bine și-a dozat strigătul și-atît de teatral, încît după două secunde de consternare, auditoriul a-nceput să aplaude, să scandeze lozinci (în mod aberant, firește), iar cetățeanul turmentat a fost evacuat cu discreție. Am fost pupați de cîteva bătrîne din conducere, am fost felicitați pentru diplomație și, în fine, am fost invitați undeva la etaj, unde ni s-au servit caviar, camembert, prăjiturele, un coniac bun și cafele tari (trufandale, pe vremea aceea!). Cînd am ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nu pot zice la fel..." mi-a răspuns. Atunci am realizat gafa: Teo era orb, de ceva vreme... Înaintea spectacolului, sărbătoritul a ieșit pe scenă și a ascultat cuvinte frumoase rostite de mai multe persoane. Un actor cunoscut i-a pupat și mîna, explicînd că așa se procedează la țară. Nu știam, eu fiind de la oraș. Partea amuzantă acum vine: la un moment dat, se suie pe scenă un ins cu aspect rustic, ținînd în mînă un ziar. Ziarul ascundea ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fuste ca să-și arate genunchii te poate deruta într-adevăr, dar poate asta și urmăresc, să-și camufleze natura înșelîndu-ți ochiul cu detalii fără importanță. Unii din colegi, imitîndu-i pe oamenii mari, vorbeau cu ele, le țineau de mînă, le pupau. Ăștia nu-și dădeau seama că se transformau într-o creatură hibrid. Alin a fost pus în bancă cu o fetiță. Asta pentru că, la început, cînd a fost întrebat cu cine vrea să stea în bancă, a dat din umeri
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
încercări. Unui bețiv bătrîn i-a tras un șut în haina prăfuită și a fugit de urmărirea împleticită, ascunzîndu-se prin cotloanele întunecate pînă a avut prilejul să-i mai tragă unul încît să-l dezechilibreze și l-a ajutat să pupe asfaltul, îmbrîncindu-l. L-a buzunărit apoi în mai puțin de-o secundă, înainte ca ăla s-apuce să facă vreun gest, și i-a luat pachetul de țigări mototolit și pe trei sferturi fumat, pentru a-l aduce ca trofeu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
țintă, urmărind cu neliniște panourile pe care se schimbau literele și cifrele luminoase. Tata nu-i dădea voie să fumeze cînd mama era așa aproape. Acum îl apuca moralitatea. Cînd a sosit în sfîrșit, s-au îmbrățișat cu toții, s-au pupat. Mama era neschimbată, poate puțin mai trasă și mai arsă la față. Mirosea a străinătate. Radu i-a cărat bagajele. Nu erau chiar așa grele. Acasă a împărțit cadourile. Bătrînului i-a dat o cămașă, o cravată și spumă de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Rugăm Anchetat urgent faptu". O altă telegramă amenință că "Procoror lipsește oraș mănăstire maici chef". Într-o telegramă adresată M. Sale Regelui, Iordăchel Gudurău denunță pe "Bandiți regimului acest secol lumină bagiucurind constituția". Dintr-o altă telegramă aflăm că împricinații "Pupat toți piața endependenți". În seria prozelor scurte se înscrie și schița Urgent, care folosește aceeași tehnică a colajului din Telegrame. Aici se comunică prin scrisori cu marca "urgent", ajugându-se la "tembelismul birocratic" (Paul Cornea). Doamna Aglaie Poppesco, directoarea Școlii de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
importantă tot în urma unui șantaj cu o scrisoare pe care el refuză s-o înapoieze: "mai trebuie ș-altă dată..." Un personaj interesant este polițaiul Ghiță Pristanda, care a învățat, de la soția lui, să fie diplomat în relație cu șeful: "pupă-l în bot și papă-i tot, că ăl sătul nu crede ălui flămând". O adevărată victimă este Cetățeanul turmentat, naiv și cinstit, manevrat de politicieni, amețit de vorbăria goală, de șantaj, oportunism, imoralitate, venalitate, delațiune, prostie, parvenitism. Fiind șef
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este înzestrat cu șiretenie primitivă, poate fi arogant sau umil, după împrejurări, lipsit de demnitate, lingușitor față de Cațavencu: "eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna". Nu se dă în lături de la furtișaguri, prevenit de soția lui: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând". Comicul de situație se întâlnește și în scena numărării steagurilor, pe care ar fi trebuit să le cumpere Ghiță în cinstea alegerilor. Pristanda primise bani pentru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și încotro se duce. Comisul i-a spus că are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă dreptate, pe baza documentelor și dacă nu i-a face, "atunci să poftească Măria-Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă!" Ajungând la Curtea Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația. Atunci, comisul Ioniță i-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
său, atunci când rămâne singur în cabinetul prefectului, după ce acesta și coana Joițica i-au numărat steagurile: „Grea misie, misia de polițai... și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...“ (Actul I, Scena II) 4.5. Marea întâlnire politică Scena discursurilor de la întâlnirea politică din Actul III este antologică. Acesta este punctul de vârf al tensiunii dramatice
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
unde-i ceri să meargă. Încă de pe vremea când aveam șapte ani, în fiecare săptămână, mergeam cu el în vale, la Itsasu, să facem rost de tărâțe și pâine. Îmi răzemam capul de obrazul lui, îi vorbeam la ureche, îl pupam pe botic și, după câteva mângâieri, înțelegea, știa unde să meargă și nu greșea niciodată drumul. Am văzut măgari bătuți care plângeau, mi s-a întâmplat să șterg lacrimi de pe obrajii lor. Încă de mic, am îmbrățișat măgarii care plâng
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nouă înviere îi aștepta la patru luni după distrugerea scripturilor Titanului. Avem o mărturie semnată chiar de CVT, care nota, în preajma Paștelui din 1990: Viață, primește-mă vin către tine, m-am născut din nou! Doamne, nu m-ai părăsit, pupa-Ți-aș tălpile! (Jurnalul Revoluției de la Crăciun la Paște) În ordinea producției de text, prea-lunga "titilare" a ouălețelor depuse de diverse specii cântătoare de la batracieni la pulpeccccc zburătoare și la galinacee devine un sport periculos. Un personaj din Rinocerii spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și zicători/ și alte comori/ Lupul își schimbă părul/ fiindcă nu cunoaște adevărul/ Ceasurile latră/ în cușca de piatră/ Ziua bună/ e de două ori pe lună/ Cine se scoală de dimineață/ trece prin piață/ Prin Piața Unirii/ să se pupe mirii/ și să învețe tabla-nmulțirii". Ignorând aceste avertismente, cititorul poate avea revelația unei poezii ce, paradoxal, emană o "blândețe iubitoare care, dincolo de abise, apropie și umanizează" (Constantin Ciopraga). Pe nesimțite, spațiul poetic se umple de ecouri pulsatile și șoapte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o ședință cu organizațiile sioniste la care au participat următorii delegați: Baer Achiva, Euselia, Gordonia, Hasomer Hatair, Hanoar Hationi (am transcris exact după document!, n.n.) iar din partea noastră tov. secretar Bighiu P., Goldstein Herșcu și Rubin Schulimsohn”. Într-un frățesc „pupat peața Independenți”, tov. Bighiu a consemnat: „...la această ședință s-a hotărât colaborarea între organizația noastră și organizația sionistă și o participare reciprocă la ședințe (subl.ns.). f. „Din cauza lipsei de cadre avem numai doi instructori” A câta recunoaștere a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nici unul decât însuși responsabilul Tineretului (adică el, tov. Dumitru Cotruță, sărmanul!, n.n.). Muncă voluntară de lămurire a tineretului până în prezent nu a dus nimeni”. Cu atât activitate...inactivă, nu ne va fi de mirare dacă tov. Cotruță nu va mai pupa mănoasa funcție de secretar al „tineretului sătesc”, în anii care vor urma. Cu mare sfială a făcut și statistica prea puținilor amatori de revoluție proletară din stâna pe care o avea în subordine: „...Organizația noastră județiană are un număr de 197
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
război (Ordinul „Victoria”) dar și cu o prelungire a pseudoputerii de doi ani și patru luni. La 30 decembrie 1947, Majestatea Sa și-a semnat abdicarea și dus a fost la Versoix, în Elveția, lăsându-ne pe noi să ne pupăm dulce cu rușii și katiușele lor. Ziua de 23 august a fost sărbătorită pentru prima dată în întreaga țară în anul 1945 și a fost declarată „sărbătoare națională”. Zilele acestea, pentru a delecta publicul cititor al acestei lucrări, am răscolit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cunoștințe și abilități de intervenție adecvată a părinților. 4 Părinți cu comportamente neagreate de adolescenți S1: Vin la școală în alt scop, dar se interesează și de note și mă ceartă. S2: În nici un caz să nu vină să mă pupe sau să se uite la banca mea că-i dezordine. S3: Mă ceartă de față cu colegii. Lipsa unor cunoștințe și abilități de intervenție adecvată a părinților. 5 Părinți care nu înțeleg situațiile și problemele S1: Neșansa ca fiecare să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și umple canalele. Și certurile și bîrfele de pe la ferestre. Și neveste arțăgoase care se ceartă de la vreo varză sau de la vreun bărbat, cu vocile lor ascuțite înjurîndu-se colorat: Sifilitică! Prostănaco! Curvo! Falito! Schiloado! Canceroaso! Împuțito! Și oamenii care fie se pupă, fie își iau gîtul și nici măcar nu catadicsesc să se ascundă. Și atmosfera asta înfricoșătoare care pîndește de cum se lasă noaptea, aceste umbre diabolice, tremurînde, de hoți, de criminali, de monștri. În colțuri întunecate, pe străzile neluminate, unde nu e
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]