1,899 matches
-
său înalt pentru memorii, ca expresie a experienței nemijlocite. La această experiență, de altfel, au recurs multă vreme analiștii și cronicarii români, deținători de ranguri civile sau ecleziastice. Propria experiență le dădea posibilitatea de a selecta fapte, de a le rândui potrivit cu sensul desfășurărilor umane. În plus, ea îi implica în discurs, mai mult chiar decât le-ar fi plăcut să recunoască. Ureche, Costin, Cantacuzino, Neculce au fost dregători cu o bună cunoaștere a activităților de stat, iar Cantemir domn în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dispoziția agenților noștri internaționali, care au o mie de ochi, pe care nici un hotar nu-i oprește. Atunci drepturile noastre internaționale vor șterge drepturile naționale, în adevăratul sens al cuvântului, și vor guverna popoarele tot așa cum dreptul civil al statelor rânduiește raporturile supușilor lor între ei. Administratorii aleși de noi din public, pe baza înclinațiilor lor slugarnice, nu vor fi indivizi preparați pentru administrația țării. Astfel vor deveni ușor niște pioni în jocul nostru, în mâinile consilierilor noștri savanți și geniali
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
vătămătoare a acestor tendințe trebuie să fie evidentă. Ne este necesar să ținem seamă de ideile, caracterele și de tendințele moderne ale popoarelor pentru ca să nu săvârșim greșeli în politică și în administrația afacerilor. Sistemul nostru, ale cărui părți pot fi rânduite în mod deosebit după popoarele pe care le întâlnim în calea noastră, nu poate avea succes dacă aplicațiunea lui practică nu este întemeiată pe rezultatele trecutului confruntate cu prezentul. Statele moderne au în mână o mare forță creatoare: presa. Rolul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
le va fi încredințată aplicarea planurilor politice, inteligența experienței secolelor, toate observațiile noastre asupra legilor politico economice și asupra științelor sociale, într-un cuvânt tot spiritul acestor legi, pe care natura însăși le-a stabilit în mod neclintit pentru a rândui raporturile oamenilor. Moștenitorii direcți vor fi adesea îndepărtați de tron dacă, în timpul studiilor, vor face dovadă de ușurință, de blândețe și de alte însușiri vătămătoare puterii, însușiri care te fac incapabil de a guverna și care sunt dăunătoare funcției regale
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Bisericilor și nicidecum pentru încurajarea parazitismului social o parte se va vărsa în Contul Omenia în cazul în care țara noastră este afectată de calamități naturale (inundații, cutremur) [...].” Poziția Bisericii față de autoritățile statului: „Potrivit cuvântului lui Dumnezeu, autoritățile statului sunt rânduite de Dumnezeu pentru păstrarea ordinii publice și securității statului. [...] Sfânta Scriptură impune recunoașterea și respectarea autorităților și ordinii de stat, precum și a organelor statului. Pe de altă parte, aceasta este o îndatorire cetățenească. Membrii Bisericii sunt datori să respecte legile
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
menește copilului, fata lui "Jigmând de ceară". În general, ramul detașat dintr-o plantă cu frunze verzi sau din flori are semnificația specifică simbolurilor vieții și regenerării. Altădată, copilul nu vrea să iasă din pântecele matern decât atunci când împăratul îi rânduiește " Fata Nevăzută Neauzită din Cer Căzută" [Oprișan, I]. Numele "Nevăzută, Neauzită" exprimă originea miraculoasă. Omul societății tradiționale caută să găsească în lumile cerești un corelativ al lumii. "Pentru țărani, cerul e material și mărginit acolo unde se îmbină cu pământul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca să ducă la Dumnezeu știri despre pământ." Într-un alt basm, Cu Cazarkina [Bârlea, II], un împărat se miră că nevasta sa nu mai naște, deși a depășit un an "de când se-ngroșa mereu". O babă îl sfătuiește pe împărat: "rânduiește copilu acela tot ce-ai la sufletu dumitale". Astfel, îi dori "să fie norocos, să aibă împărățiile de pe toată fața pământului". Abia când îi menește un teren de pe urma căruia nu se putea alege cu nici un câștig, deoarece era stăpânit de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
III], unde împăratul, gândindu-se că "nădejdea lui" de-acasă "sta în bani, în porumb, în vite", îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică își ia rămas bun de la mama lui, spunându-i că pleacă "unde m-a rânduit tata". Basmul Ion Smintitu [Oprișan, IV] prezintă situația în care eroul este obligat să accepte condiția pusă de pasăre pentru a scăpa: Daruiește-mi dragul tău - ce ț-o fi mai drag - si eu te scap". Povestea cu Man Tâlharu [Mohanu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele îi menesc astfel copilului: "prima: ani mulți, în sănătate și cu pace să trăiască; a doua îi rânduiește să ia fata împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile, "că multe baiuri poate să viie asupra lui, - zâce - cât oi ute face, i-oi țâne
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că i s-a născut o fetiță; îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut într-o baltă. Un "crișeriu" (un pescar) găsește copilul și e bucuros că Dumnezeu l-a "rânduit" cu un asemenea dar. "Tu muiere, îi vide numai ce noroc om ave noi cu pruncu aiesta!" Împăratul, merge în drum spre luptă, poposește la casa crișeriului și rămâne uimit de frumusețea feciorului său, Criș; dându-și seama că acesta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
considerat în literatura de specialitate "masa ursitoarelor", pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează între ferestre sau în colțul dinspre răsărit al încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei". Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu "ie albă ca laptele", "împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate"), care-l roagă să-i cruțe viața, întrucât a fost "rânduită de Dumnezeu să-i fie soție". Fata îi spune că este zâna apelor. Pleacă împreună unde s-a născut băiatul, "că va fi cum va rândui Dumnezeu." c. Motivul fetei vrăjite să fie șarpe poate avea legătură cu "aspectul feminoid
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
părul slobozit pe spate"), care-l roagă să-i cruțe viața, întrucât a fost "rânduită de Dumnezeu să-i fie soție". Fata îi spune că este zâna apelor. Pleacă împreună unde s-a născut băiatul, "că va fi cum va rândui Dumnezeu." c. Motivul fetei vrăjite să fie șarpe poate avea legătură cu "aspectul feminoid pe care-l dobândește șarpele, "animal Yin", epitetul Yin evocând ideea de timp rece, acoperit, de cer ploios, de tot ceea ce e femeiesc și interior" . Pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Banchetul, omul rațional se plasează în interval, între umilitatea stagnantă a lumii animale și splendoarea perfecțiunii divine, ea însăși stagnantă, deoarece perfecțiunea este autosuficientă. Zeii nu se schimbă, nu evoluează, în vreme ce oamenii, prin cultivarea rațiunii au șansa devenirii, dacă "se rânduiesc între cei ce știu și cei ce nu știu nimic": Nimeni dintre zei nu filozofează, nici unul nu năzuiește să devină înțelept fiecare și este. Căci dacă unul e înțelept, el nu filozofează. Tot astfel e cu cei neînvățați; ei nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
său publicat prin Foaea Oficiala No. 26 din anul 1855, urmându a se îndeplini cu sfințenie condițiile cuprinse în acel actu, fiind însă ca pentru luarea în stăpânire a acestei averi este deschisu procesu cu căutarea căruia spitalul își are rânduit plenipotentul său, apoi după săvârșirea mea din viață, dacă procesulu nu s-ar mântui până atuncea direcția va fi stăruitoare ca să se iaie sfârșitu acelui proces și să se deie spitalului dreptul său. Art. 6. Fiind că până astădi acest
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
autorul „capătă și conștiința că este scriitor, fie și în raport numai cu o anumită operă a sa, când el nu se consideră nici cronicar, nici istoric, nici comentator de texte religioase sau de morală”. Un riguros spirit de ordine rânduiește numeroasele mărturii deslușite până în cele mai neașteptate documente, selectând acele opinii care să se adune, asemenea unor linii de forță, în jurnalul ideii călăuzitoare. De la primii muguri până la arborescența fastuoasă din crezul marilor noștri romantici, metamorfozele conceptului de „scriitor”, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
capitolul „sacerdotal” (adică nivelul cel mai recent din Pentateuh, cu siguranță posterior lui Deutero-Isaia), dimensiunea creației este universală: cuprinde cerul și pământul, lumina, astrele, apa, natura și animalele, împreună cu haosul înlăturat din cele create; creația este unită cu providența care rânduiește „firmamentul” (considerat ca un fel de semisferă protectoare) ce protejează creația însăși de eventualele atacuri pe care haosul, alungat în afara cosmosului, le-ar putea dezlănțui încă. Creată „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, ființa umană, în dubla sa dimensiune de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
făcut din acest nărav păcătos și stricăcios, cea mai mare virtute. Pentru a desțeleni tărîmul plăsmuirilor ivrite cultivate cu atîta osîrdie de mozaici și mai tîrziu de către greci și romani, trebuie să fac o leacă de istorie ca să rostuim și rînduim vremurile și oamenii iar glagoria să o punem pe calea cea luminoasă. Necazurile și urgiile istoriei i-au dus pe o parte dintre ivriți în anul 580 î.e.n. în refugiu la ,,dușmanii lor de moarte” în Egipt, unde și-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cine cotonogea cu mare năduf, și nici urmă de revelație, ci numai conspirație ivrită și ură nemărginită. Textele esene ne arată că această ,,cale a pierzaniei” sau a ,,credinței” cum o numea Saul era religia practicată de geții din Palestina rînduiți în Frăția Celui Ales. pe care ei o numeau după baștina carpatină ,,calea dreaptă”. Dar textul de mai sus ne dă o informație uluitoare pentru istoria iudeo-creștinis-mului; cînd Saul umbla cu capra pe coclauri să adune prozeliți pentru făcătura lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
stăpînul colibelor de păstori”, ,,părintele recoltei”, toate aceste epitete găsindu-se identic în cultul lui Mitra. Inanna, fiica lui Suen și soția lui Dumuzi, mai era numită și ,,sălbatica juncană iute”. Dar și Suen este numit ,,taur strălucitor” care a rînduit rituri de purificare plăcute lui An, Creatorul tuturor văzutelor și nevăzutelor și care veghează cum corabia magur - ca la egipteni corabia lui Ra - străbate cerul spre liniștea muritorilor. Personajul apare și pe iconițele strămoșilor noștri iar corabia divină cu care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
un nou apel părinților ca să-și dea copiii la învățătură: „Nu se poate să fie mai fericit omul, când pune tot gândul și purtarea lui de grijă, în ce chip și cu ce mijloace va putea să vază copiii lui rânduiți spre pricopseala învățăturii, după cum vedem nu numai în Sfânta Scriptură, ci și la toate istoriile fericind pre părinții aceia care pun silința lor cu neadormiți ochi pentru învățătura copiilor lor... Această învățătură dar, văzând-o noi că este adormită întru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
prin prezentarea lui ca posesor al facultății de a dori inferioară (aceea prin care omul râvnește fericirea); și chiar prin prezentarea lui doar ca ființă inteligibilă, liberă. Aceste experimente kantiene nu au contat, desigur, decât ca niște "analize" menite să rânduiască limitele omului, limite socotite de filosof drept "puteri" ("putințe"). Oricum, se află aici lecția despre lipsa de realitate a omului blocat în sine, redus fie la condiția de simplu fenomen (doar locuitor al lumii fenomenale) fie ridicat în slăvile inteligibilului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui Dumnezeu zicând: "Doamne, îndurăte spre Imperatul și-i dă lui viață și sănătate și ajutor la toate"" (p. 106); v) în al cincilea rând, cetățenii sunt datori la supunere, ascultare și executare a poruncilor împăratului. Desigur, "toate cele ce rânduiește Imperatul sunt spre binele și spre fericirea cetățenilor" (p. 106); vi) în al șaselea rând, cetățenii au obligația civică de a plăti dările și birurile datorate împăratului "cu inima bună și fără de silă" (p. 107). Argumentele invocate pentru justificarea necesității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ei Henry, primul duce de Lancaster. Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un monument funerar deasupra mormântului ei din Catedrala Sf. Paul și a rânduit costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima sa soție.”648 Trecând însă din spațiul istoric în cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]