3,561 matches
-
o tradiție în act, la un traseu de cunoaștere pe care hermeneutul înaintează călăuzit de omul experienței spirituale. El merge pe urmele Universalului așa cum Acesta și-a dat chip în creștinism, cum a fost experimentat pe calea contemplativă a creștinismului răsăritean. Interpretul intră în dialog cu acei călători care, transformați de misterul spre care înaintau, și-au exprimat teologic sau imnic cunoașterea trăită. Demersul lui ne pune în față asumarea creatoare a unei tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă ortodoxia ca o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
față de istorie. Ea aducea totodată șansa complementarității creștine. Referindu-se la o tipologie destul de curentă căreia nu îi crispa totuși niciodată caracteristicile , el vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina increată, privește istoria ca moment din dialectica solară creație întrupare deificare a omului. Ancorat în manifestarea misterului divin, stilul occidental își dă drept rost principal crearea de civilizație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să se legitimeze prin subsolurile ei istorice și culturale, spune adeseori André Scrima. De pildă, pînă spre mijlocul secolului XX, creștinismul răsăritean reprezenta, chiar și pentru mediile de specialiști occidentali, o variantă periferică ori exotică de creștinism, dat fiind că, de la Bizanț înainte, el nu mai produsese istorie, nici forme de gîndire care să aibă curs pe piața de idei a modernității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secolul al XIX-lea rusesc sau cea dintre tradiționaliștii și moderniștii români în prima parte a secolului XX au făcut să se ciocnească aprig refuzul istoriei occidentale și dorința de îmbarcare rapidă în această istorie, scop în care bagajele tradiției răsăritene trebuiau abandonate. Intelectualii interbelici, printre care Mircea Eliade și Constantin Noica, au resimțit acut atît necesitatea, cît și dificultățile de a articula istoria/cultura Occidentului european și tradițiile locului. Sîntem eternii țărani ai istoriei, exclama Noica, în vreme ce Eliade vorbea despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trecerea de la vîrsta premodernă la modernitate, raportul dintre religie și identitate s-a răsturnat. Biserica a fost etatizată, iar ortodoxia a fost naționalizată. Odinioară garant spiritual al identităților etnice, pe care le învăluia și le depășea prin universalitatea lui, creștinismul răsăritean s a instalat odată cu survenirea modernității în limitele diverselor națiuni, a fost subordonat categoriei naționalului. Mai mult, prin ceea ce Paschalis Kitromilides numește unul dintre cele mai mari anacronisme ale istoriografiei balcanice, această răsturnare a fost proiectată asupra întregului trecut est-european
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare la relația dintre principiile doctrinei lor și cele ale democrației liberale. Așa încît reflecțiile lui André Scrima de acum jumătate de secol, privitoare la faptul că, pentru comunitățile răsăritene, istoria (încă) nu advine 3, par să fie chiar și astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spirituală vertiginoasă și totodată pe participarea ortodoxiei la modernitate, dar înaintează șovăitor spre articularea efectivă a celor două teme. Efortul de articulare e cu atît mai lent cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare să-l solicite. Creștinismul răsăritean nu stă sub pericolul de a-și vedea diminuat prestigiul în ochii unei societăți care rămîne încă, în majoritatea ei, sensibilă la stereofonia religie-națiune. Sigură pe strălucirea trecutului ei spiritual și cultural, sigură pe asocierea ei cu identitatea națională, curtată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
culturii înalte ; c) noutatea Universalului descoperit și în alte tradiții spirituale, dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
poposească cu mulțumirea de a-și fi cuprins ținta ; îi pune mereu în față poarta antinomiei prin care intelectul trece, amplificat, spre un alt nivel de realitate și de înțelegere. Cu mai bine de zece secole înainte, în miezul apofatismului răsăritean, Grigore de Nyssa înmulțește paradoxurile care susțin urcușul fără sfîrșit pe urmele divinului : orice înălțime atinsă în acest parcurs amplifică, în călător, conștiința ilimitării care îi stă în față ; stabilitatea pe acest traseu este ca o aripă . Deși atît de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este, în arhitectura indiană a ființei umane, sahasr‡ra : punctul lotusului cu o mie de petale, pe unde coloana subtilă a organismului uman iese din agregatul psihofizic. Acest punct constituie, simbolic, istmul de legătură cu rădăcina transcendentă. Un adagiu monahal răsăritean declară : monahul este fire întoarsă. Monahul are ca program să răstoarne răsturnarea ființei căzute, să-și pună ființa în ordine dreaptă, în conformitate cu perspectiva cerească. Coomaraswamy citează un pasaj spectaculos din Faptele lui Petru, unde se vorbește despre răsturnarea petrecută la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
relatată de Dante e tot atît de aparte ca și geniul lui, el nu face totuși decît să dea expresie excepțională unei concepții tradiționale comune. Coprezența celor două perspective nu este, în fond, refuzată experienței curente. Dacă, într-o biserică răsăriteană oarecare, te așezi în centrul naosului și ridici ochii, realizezi deja întîlnirea celor două perspective, inverse una față de cealaltă. Raza vederii tale, unidirecționată, întîlnește chipul și privirea atotdirecționată a Pantocratorului din boltă. într-o logică simbolică ce se impune imediat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
umane. Prin această rădăcină transcendentă a ființei sale, animată de inspirație și de travaliu spiritual, omul poate participa la perspectiva divină asupra realului. Condiția necesară pentru participare este inversarea perspectivei umane, așadar o inversare a inversării ei curente. Autori mistici răsăriteni și apuseni vorbesc despre necesitatea de a coborî în abisul ființei tale, pentru a descoperi acolo punctul de răsucire care schimbă perspectiva, astfel încît ochiul sufletului să ajungă să privească lucrurile din polul superior. E vorba, spune Andrei Pleșu, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cel mult atunci cînd își exercită presiunea normativă asupra membrilor ei. Influența religiei în societate scade, e drept, accelerat ; dar autoritatea ei propriu zis spirituală e, cel puțin formal, ca statut și stilistică, mai limpede, mai evidentă, mai convingătoare. Creștinismul răsăritean, cu înalta și vechea lui tradiție, are totuși și astăzi reprezentanți care se despart cu greu de coaja protectoare a politicului, care se dezlipesc anevoie de prestigiul echivoc al categoriei de putere. Pentru aceștia, simbolica tăriei lipsite de forță rămîne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Henry Corbin declara că numai datorită unor gînditori religioși ca Nikolai Berdiaev și Alexis Homiakov, care nu erau teologi oficiali, un anumit număr dintre noi, cei din Apus, am devenit conștienți de ceea ce era specific și de viitor în creștinismul răsăritean. Leszek Ko\akowski susținea, pe bună dreptate, că o religie, în speță cea creștină, arată că rămîne vie în măsura în care e în stare să se confrunte cu situații intelectuale noi, să integreze curajul intelectual, critica și tematizarea personală a cunoașterii religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și totuși veșnice întru Hristos, satul își păstrează tradițiile răsăritene, creștine, de mare frumusețe și spiritualitate. Este de datoria părinților, a Bisericii și a Școlii de ale păstra întocmai și de ale reaminti pe cele de unii unitate, de ale duce în viitor, de ale cunoaște și ale prețui, pentru că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
stăruitor susținută și căreia i-a dedicat o întreagă carte, „”, se manifestă din nou un fel de concepție pan bisericească a universului. în doctrina atât de subliniat cosmică despre Biserică, Nichifor Crainic reactualizează pe marele teolog și mistic al creștinismului răsăritean, pe Dionisie Areopagitul, atât de caracteristic pentru spiritul cosmic al ortodoxiei, dar atât de uitat de teologia românească din ultima sută de ani. Alăturea de Filocalie colecția scrierilor de caracter mistic-ascetic ale răsăritului Dionisie Areopagitul este al doilea izvor de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
limba franceză. În Evul Mediu bizantin politeia are același înțeles și e foarte verosimil ca atât termenul cât și manierele, pe care le reprezintă, să fi trecut de la Bizanț în Apus, mai ales după ce cruciații descoperiseră rafinata viață a imperiului răsăritean. E știut că în această vreme Bizanțul dă tonul manierelor în Occident. De la purtarea în societate, cuvântul civilizație se extinde apoi la întregul domeniu al activităților omenești, ce alcătuiesc obiectul istoriei. Aceasta mai ales de când François Guizot scrie faimoasele cărți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e una din aceste victime. În privința preferințelor, trebuie să observăm că în ortodoxie ele n-au un carater unilateral, cum s-a întâmplat în catolicism. Platon și Aristotel au fost deopotrivă preferați, fără ca unul să capete ascendență exclusivă asupra gândirii răsăritene. Se poate observa de-a lungul veacurilor o luptă între aceste preferințe. Ea culminează în veacul al XIV lea prin Nichifor Grigoraș, care e de partea lui Platon și prin împăratul Ioan Cantacuzino, care e de partea lui Aristotel și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al artelor ortodoxe. Considerați, bunăoară, pictura bisericilor noastre în veacul al XlX-lea; ea înseamnă o devastare și o sugrumare a artei bizantine sub spoiala mondenă de imitație apuseană, care e în total dezacord cu sensibilitatea și timbrul evlaviei noastre răsăritene. Cum se explică această eclipsă a tradiției noastre artistice? Foarte simplu: prin eclipsa conștiinței ortodoxe a conducerii bisericești din acel timp. Teologia absentând de la obligația de a ține în permanentă actualitate întreaga doctrină a Bisericii, spiritul laic, de împrumut, s-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și de Biserică, să descopere sub urâta mască a modernismului înflăcărată și adânca frumusețe a picturii bizantine și s-o pună din nou în valoare. E poate incomod s-o spunem, dar curentul neobizantin, întronat în făgașul marii tradiții artistice răsăritene, nu se datorește conștiinței ortodoxe a conducerii bisericești, ci lucrărilor de restaurare, întreprinse de Comisia pomenită. Pornind de la această mare lipsă în învățământul nostru teologic, cu repercusiuni dezastruoase în conștiința conducătoare bisericească și în arta sacră, am propus la întemeierea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
intui din configurația simbolică a unui tablou. Pictura bizantină înfățișează până azi în chip convenabil anumite enigme ale credinței, pe care teologia a uitat cum să le dezlege. La fel cu marea poesie cultică, aceea care se cântă în Biserica răsăriteană, în ea e reprezentată, cu o amploare care întrece cărțile docte, dogma mântuirii. Alcătuitorul acestei cărți a cercetat aproape toate muzeele Europei, precum a ascultat aproape toată muzica superioară ce s-a scris până azi. Muzeele Europei sunt de fapt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și totuși veșnice întru Hristos, satul își păstrează tradițiile răsăritene, creștine, de mare frumusețe și spiritualitate. Este de datoria părinților, a Bisericii și a Școlii de ale păstra întocmai și de ale reaminti pe cele de unii unitate, de ale duce în viitor, de ale cunoaște și ale prețui, pentru că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
anilor optzeci. Degeaba a fost România ceaușistă profund anticlericală. Atunci când trebuia să-și amintească de culpabilitatea ungară, ea nu se sfia să răspândească pe arii cât mai extinse, cu ajutorul literaturii de propagandă scrise de istorici, informații despre soarta comunităților creștine răsăritene - ortodoxe și greco-catolice române - rămase în Transilvania de Nord. În același timp, în istoriografia română nu și-au găsit îndeajuns loc mișcările sociale din epocă, starea condițiilor de viață a celor aproape un milion de români, problemele propagandei, intențiile marilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ce, conform planului, nu a permis evacuarea timp de patruzeci și opt de ore, administrația românească fiind nevoită să părăsească în panică aceste teritorii. Aici a apărut imediat Armata Roșie, apoi NKVD - așa cum s-a întâmplat și în cazul Poloniei răsăritene și a Țărilor Baltice. "Ungaria nu v-a suporta discriminări" - a declarat prim- ministrul la ședința consiliului din 27 iunie. Sztójai Döme, ambasadorul ungar de la Berlin, înmâna, chiar în aceeași seară, pe Wilhelmstrasse, o notă în care se stipula dorința
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Berlin, înmâna, chiar în aceeași seară, pe Wilhelmstrasse, o notă în care se stipula dorința Ungariei de a discuta cu România probleme teritoriale. În același timp fusese mobilizată armata, care a început să-și desfășoare forțele de-a lungul frontierei răsăritene. În mare, ne putem imagina buna dispoziție a lui Ribbentrop și Hitler la auzul știrilor, cu atât mai mult cu cât răspunsul părții germane a fost înmânat de ambasadorul german la Budapesta, pe 2 iulie, la ora două noaptea, ministrului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]