2,134 matches
-
mai buni copii din Peru, măicuțele deveneau serioase și-și strîngeau la piept șiragul de mătănii, aveau În jurul gîtului niște șiraguri de mătănii uriașe, care se terminau cu o frumoasă cruce neagră cu marginile aurite și cu trupul lui Hristos răstignit de asemenea suflat cu aur. Intrară fiecare În clasa lui și Începu Încă un an școlar, În această primă zi de elevi În clasa a treia Își petrecură dimineața privindu-se, studiindu-se și calculînd centimetrii pe care-i aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
culegere de articole scrise de Georges Duhamel, o ediție ilustrată din Dialogul animalelor cartea lui Colette -, traduceri din Robert Louis Stevenson (Răpit și Catriona), o carte a Isabellei Rivière despre moartea și Învierea lui Hristos, meditații masochiste asupra lui Iisus răstignit pe Cruce pentru ca noi să fim dați jos de pe a noastră. Eram impresionat să știu că părinții mei o cunoșteau pe sora lui Alain-Fournier, soția lui Jacques Rivière, doi domni pe care Îi cunoșteam bine, deoarece devorasem cele patru volume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cvasietern printre muritori. Cu cât te deosebești de oameni, cu atât ai mai puțin loc în lume pentru ca accesul la divin să te separe de singurătate. Ultimul cerșetor e un proprietar față de rătăcirea pământească a lui Isus. Oamenii l-au răstignit chiar pentru a-i găsi un loc și lui, pentru a-l lega cumva de spațiu. Decât, ei n-au observat că pe cruce capul se odihnește în direcția cerului sau, în tot cazul, mai mult pe cer decât pe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de sine însuși obosește pe semeni și este obosit de ei. Decepțiile repetate presupun ambiții inumane. Oamenii cu adevărat triști sânt acei care, neputând răsturna totul, s-au acceptat ca ruină a idealului lor. Timpul este crucea pe care ne răstignește plictiseala. În năpădirea de farmece și-n suflul de extaz ce-mi risipește rosturile pe latura nemărginirii, scârba de mine e singurul meu stăvilar. Ce să mai fac cu atât eu? Bach e un decadent în sens ceresc. Numai așa
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
părăsit, izgonit, străin și neputincios. Și nici măcar nu putea plânge, de teamă să nu-l ia în râs copiii gazdei. În clipa însă când îi era sufletul mai stors de nădejde, a văzut în peretele odăiței o icoană cu Isus Hristos răstignit pe cruce. Și atunci toată întristarea i-a dispărut ca prin farmec. Nu mai era singur. Dumnezeu îi alina inima... Parva fiind aproape de Năsăud, doamna Bologa venea în fiecare lună să-l vadă, să-l mângâie... Dar Apostol părea acuma
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
masacrați pentru că ai făcut o "eroare de calcul". Fără să-i mai socotesc pe Apone și ceilalți; care au fost sfâșiați sau sunt paralizați acum în miezul acestui iad. Îi răsuci capul bărbatului spre stația de epurare.) Când te vor răstigni, o să fiu acolo ca să le dau cuiele. Presupunând că după "eroarea de calcul", cineva va mai putea pleca de pe planeta asta blestemată, desigur. Ține minte ce-ți spun. Se dădu la o parte tremurând de furie. ― Cel puțin motivațiile extratereștrilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
aerul după-amiezii, dovezile de izbândă-n celebrele lupte navale, rumegușuri și lămpi cu fitil, parfumul doagelor scorojite, fără cercuri, șerpii lehămetisiți să-și târâie veșnic pungile cu venin liric, urșii purtători de ciliciu printre știubeiele doldora de faguri, ideile fixe, răstignite pe moțul curcilor în derivă, toate, absolut toate, auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli, garagațe... Cui i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
supărare, de nemulțumire, de necaz. Nici nu mai știu cum să-ți explic. Sinăuții-de-Jos, satul în care m-am născut cu 70 de ani în urmă, în toamna lui 1945, este o localitate cu o istorie deosebită; e un sat răstignit pe hartă, mai bine zis, pe frontiera dintre Ucraina și România. În anii raptului Bucovinei de către austrieci, 1774-1775, satul meu de baștină a fost înjumătățit pe pârâiașul Molnița între Imperiul Habsburgic și vechea Moldova a lui Ștefan cel Mare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
obsedează, mă istovește, mă încântă, mă descântă, mă face să uit că m-am născut, mă face să-mi aduc aminte de câte-au fost și n-au fost, mă subjugă, mă chinuie, mă înaripează, mă îndeamnă la viață, mă răstignește, mă trezește la moarte, fericit și liber (ah, și prețul libertății!...) gândul infinitului, fascinantul înspăimântătorul, istovitorul, crucificatul, botezătorul, cioclul, aducătorul de fericire și de nenorocire, dezmărginitul gând al infinitului, rătăcitorul prin univers, neliniștitorul, vatra de uitare, pulbere gânditoare, fericit cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cum spuneam mai înainte, sau, iată, despre identitate, sau despre victimă și călău, sau despre ins și istorie, sau despre miracol și neputință) se topesc, cumva straniu, într-una singură: cum este, de fapt, omul pus în ecuație absolută, omul răstignit între cer și pământ, între bine și rău?... Și, apropo de cuvântul multiplă, un cuvânt care mă preocupă: fiecare roman este o formă de joc, un exercițiu seducător prin care îți multiplici existența, ți-o prelungești dincolo de limitele naturale, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
o să o facem așa de nefericită încât va trebui să plece până la urmă. O să te spălăm pe urmă cu primul val de după răsăritul soarelui, te ungem cu scuipat de albatroși, o să te hrănim cu icre de sirenă și o să te răstignim exact trei secunde pe două raze perpendiculare de soare și gata, o să fii ca nou. Ce zici? Maria.“ Aș vrea ca Maria să existe cu adevărat. Aș vrea ca scrisoarea ei să existe cu adevărat. Poate abia atunci aș simți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
repar motorul, continui de fapt să dezmembrez toată partea mecanică a mașinii ? Fata își ridică brațele în aer, închise ochii și respiră adînc aerul dimineții, sorbind parcă în același timp toată acea lumină oranj, încă blîndă, chiar umană. așa cum era răstignită de bună voie în picioare pe acoperișul mașinii, purtînd doar o fustiță scurtă și un t-shirt sumar, fata părea gata să se arunce în imensitatea cerului, sfidînd gravitația și sensurile naturale de curgere ale legilor naturii. — mi-e foame, spuse
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Liceului „B. P. Hașdeu” din Chișinău al cărei redactor am devenit În anii războiului. Era prima poezie pe care o aducea spre publicare, intitulată Înviere: În anul acesta Iarăși Învie Hristos, ca-n toți anii, Și n-o să-l mai răstignească a doua oară dușmanii Cei ce ne-au Încălcat Când au plâns și pietrele-n noaptea Învierii ... glas de recunoștiință pentru toți cei care au căzut Pentru Moldova dintre Nistru și Prut Era În zilele când orașul gemea, cu rănile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mania taurilor. Să tot fi fost șase când am luat-o pe scara argaților. Io, ce mai, am rămas și-am spus Ah! Ce panaramă! Io, cu vintiagu saumon, rezemată În shorts Vionnet de ostreață și, la doi pași, Manuel, răstignit În fotol, că prin spătar Îi băgase cuțitașu lu Pampa În cârcă. Bine că candidu vâna mâțe și n-a trebuit să vadă ceva așa oribil. Seara, a venit cu juma de duzină de cozi. Miss Bilham a adăugat: — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca predispoziție sufletească și a făcut posibilă o nouă percepție asupra lumii, vieții și morții. Însă nu este suficientă o îmbrățișare a pământului prin Crucea Sa, este mai mult decât importantă acceptarea acestei îmbrățișări de către cei pentru care S-a răstignit. Odată acceptată, îmbrățișarea reciprocă schimbă omul începând dinlăuntrul său. De aceea discursul Hristic a rămas ca model, ca discurs fondator, ajungând până în zilele noastre cu același scop: de a reface legătura dintre Dumnezeu și om. Dacă există puterea de a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
era oare posibil? mă întrebam. Însuși Cristos s-a înfuriat odată și a gonit negustorii din templu cu frânghia și îndoiala i-a vizitat sufletul pe cruce. Desele referiri; ale evangheliștilor că "fiul omului" știuse de totdeauna că va fi răstignit erau în acest strigăt al lui infirmate. Nu știuse, nu avea de unde, trădarea lui Iuda, judecata, calvarul, totul fusese o surpriză care îi pricinuise o imensă suferință. Astfel, noi înșine, în plin extaz, care ne stăpânește adesea sufletul, ne trezim
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Dumnezeu aici. Asta-i puterea lui. Că eu, măi băiete, în tinereța mea am fost jâdov, și mi-a dat Dumnezeu așa un gând să mă botez, și iaca de șaptezeci de ani m-am despărțit de cei care au răstignit pe Domnul nostru Isus Hristos... Acuma sunt moldovan și creștin și trăiesc și eu cu voi, cum vrea Dumnezeu, în colțul ista de pământ... — Da’ eu, bade Irimie, de unde am venit... vorbi cu glasu-i subțire ca un behăit de oaie moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și s-au făcut părtași Duhului Sfînt, 5. și au gustat Cuvîntul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor, 6. și care totuși au căzut, este cu neputință să fie înoiți iarăși, și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit. 7. Cînd un pămînt este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvîntare de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
reprezintă teritoriul revendicat dintotdeauna de teatru, locul unde aventura omului pe pământ nu s-a încheiat definitiv, unde trupul continuă să rămână prizonierul trecutului și al amintirilor sale. Acesta este, așa cum subliniază Strindberg în Visul, domeniul poetului, al poetului crucificat, răstignit între pământ și cer: privirea lui se înalță spre bolta cerească, în vreme ce mâna lui frământă lutul din care va modela statuia, dublul material. Iată contradicția profundă trăită de Strindberg, contradicția dintre atașamentul față de materie și dorința de a se elibera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
ciupea un al-ūd arab, o alăută cu șapte corzi cumpărată la Pisa, dintr-o prăvălie cu vechituri. Transfigurate, cumva îmblânzite de rotunjimile bolților, sunetele desferecau în el un vârtej de stări, întrebări și imagini surprinzătoare. Se rezema de ziduri, se răstignea pe crucea lor rece, ca să-și potolească arderile din acel puternic, devastator și imperios nu știu ce interior. ― Cine sunt eu? Ce sunt eu? De ce a existat un singur Metastasio? De ce a apărut pe lume un singur Novalis, un singur Goethe, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un ticălos care are impresia că dacă pune bani scapă basma curată, fie informatorul lui Miller lucrează pentru altcineva. Sper că ultima variantă e cea bună. Zâmbetul de pe față Îi dispăru. Pentru că, dacă e cineva din echipă, eu personal Îl răstignesc. Se trânti pe marginea biroului. Sergent McRae, Împarte sarcinile. Logan citi lista de nume, trimițând echipe de căutare să cerceteze atent parcul acoperit de zăpadă. Alte echipe urmau să meargă din ușă-n ușă, căutând pe cineva care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
relații la centrala telefonică. Fata de-acolo mi-a zis că-i vorba de niște crime, iar eu nu-s criminal. Cântăreții de jazz sunt vânați întotdeauna de niște măscărici ca voi. Ani de zile v-ați străduit să-l răstigniți pe Bird, acum încercați și cu mine. Danny îl lăsă să se descarce, măsurându-l din priviri în timp ce se lăsa măsurat din priviri. — Eroare. Mă interesează Felix Gordean, Duane Lindenaur și George Wiltsie. Știu că nu ești asasin. Vandrich se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu se înțelege cum a reușit regele biblic să termine sfântul edificiu. Menirea textului era doar aceea de a explica cum au ajuns la Ierusalim cei trei copaci din care, ulterior, ar fi fost confecționate crucile pe care au fost răstigniți Isus și cei doi tâlhari (vezi și nota 119). 50. S.N. Kramer, Istoria începe la Sumer, traducere de Cornel Sabin, Editura Științifică, București, 1962. 51. Epopeea lui Ghilgameș, traducere de V. Șerbănescu și Al. Dima, Editura pentru Literatură Universală, București
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ucis pe toate. Dar Dionysos și-a îmbarcat oastea și i-a învins pe traci, într-o luptă aprigă. Pe Licurg l-a prins de viu și, după ce l-a orbit și l-a chinuit în tot felul, l-a răstignit. Apoi, pentru a-l răsplăti pe [tracul aliat] Charops pentru binele ce-i făcuse, i-a dăruit regatul tracilor și l-a inițiat în misteriile orgiace” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în una dintre piesele sale păstrate doar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dorea să fie singur. Se strecură încet afară din cameră. Coridorul mănăstirii era cufundat în liniște, căci vremea siestei încă nu se terminase. Din coridor ieși în grădina interioară. În spatele iazului, un bărbat sfrijit cu capul atârnând fără vlagă era răstignit pe o cruce. Apa din fântâna arteziană dădea pe de lături susurând. Împrejurul statuii se deschiseseră ca o flacără niște flori pe care nu le mai văzuse în Japonia. Un simplu ostaș ca el, care crescuse în vale și trăise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]