2,944 matches
-
adept al capitalismului și al eurocentrismului în economie și societate, el a găsit elemente de "raționalitate economică sistematică" și în alte culturi, mai ales în exoticul Orient. Surprinderea conținutului gîndirii lor religioase l-a condus la identificarea specificității și sistematicității raționalităților respective. Așadar, nu colonizarea occidentală le-a adus acestor popoare "lumina", au existat viață economică și societăți bine structurate și înainte de colonizare, nu doar o gîndire magică, pre-rațională cum le place unora mai comozi să creadă. Chiar atunci cînd se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu adevărat niște mandarini confucianiști. Cum spunea sinologul Paul Pelliot, "poporul chinez este cel mai pozitiv din lume, cel mai puțin înclinat către reverie", tenace și pragmatic. Max Weber făcea o paralelă între raționalismul confucianist și puritanismul protestant. Nivelul de raționalitate se recunoaște, înainte de toate, după două criterii legate intim între ele. Primul îl reprezintă gradul în care religia respectivă a renunțat la magie, al doilea fiind relația sa etică cu lumea, unitatea sistematică pe care a realizat-o între Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Primul îl reprezintă gradul în care religia respectivă a renunțat la magie, al doilea fiind relația sa etică cu lumea, unitatea sistematică pe care a realizat-o între Dumnezeu și lume. După primul criteriu, protestantismul ar fi atins gradul de raționalitate cel mai înalt, deși nu știu dacă alungînd cu totul magia și misterul, chiar sub forma sfintelor taine și simboluri, aceea mai e o religie, sau măcar o confesiune. În dorința de alungare a superstițiilor, ei ajung la o dezîncîntare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ascetism în lume. Atît protestantismul, cît și confucianismul, ca și oricare altă religie care propune lumii niște exigențe etice raționale va intra, dincolo de un punct, în tensiune cu ceea ce este irațional în lume, pentru că religia nu este o formă de raționalitate, lipsită de orice metafizică. Din acest punct de vedere, mă tem că cele două confesiuni amintite sunt mai puțin niște formule religioase și mai mult unele etice, ceea ce le convine unora de minune, atît în Occident cît și în Orient
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un specialist în drept de talia avocatului Titu Maiorescu n-a fost capabil să argumenteze, în epocă, dreptul românesc asupra Basarabiei, așa cum a făcut-o Eminescu. Explicația vine de acolo că juriștii vremii erau înrobiți conceptului raționalist de justiție, ignorând raționalitatea istorică în favoarea celei instrumentale: "cel ce se plasează pe pozițiile raționalității istorice nu-l va socoti pe Eminescu antiraționalist, ci, dimpotrivă, raționalist de o concepție profundă"123, apreciază autorii invocați. Numai cu idei a priori, spune Eminescu, ignorându-se adevărurile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fost capabil să argumenteze, în epocă, dreptul românesc asupra Basarabiei, așa cum a făcut-o Eminescu. Explicația vine de acolo că juriștii vremii erau înrobiți conceptului raționalist de justiție, ignorând raționalitatea istorică în favoarea celei instrumentale: "cel ce se plasează pe pozițiile raționalității istorice nu-l va socoti pe Eminescu antiraționalist, ci, dimpotrivă, raționalist de o concepție profundă"123, apreciază autorii invocați. Numai cu idei a priori, spune Eminescu, ignorându-se adevărurile istorice, nu se poate face justiție. Poetul distingea între drept și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
articolului dat. Poate fi vorba de eforturile necesare pentru conducerea tractorului, poziția volanului la bicicletă, iluminare, temperatură, umiditate, prăfuire, zgomot, vibrație, radiație, concentrare a bioxidului de carbon și a aburilor în produsele de ardere etc. * Indicii estetici caracterizează expresivitatea informațională, raționalitatea formei, integritatea compoziției, perfecțiunea executării și stabilitatea aspectului exterior al mărfii, articolului. * Indicii de transportabilitate exprimă capacitatea de adaptare a produselor la condițiile de transport. * Indici brevetar-juridici caracterizează protecția brevetelor și valoarea producției patentate și constituie un factor esențial la
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
și unele mai complexe (căsătoria, alegerea profesiei și altele), recurge la noțiuni cum ar fi „capital social (relațional)”, „capital simbolic”, „costuri psihologice”. Este clar că asemenea variabile sunt mult mai greu de măsurat. Iar dacă mai introducem și conceptul de „raționalitate subiectivă” (Boudon, 1992), atunci teoria se diluează extrem de mult și abordarea tindespre una idiografică. De altfel, chiar în perimetrul ei mai tare, teoria la care ne referim manifestă o serioasă slăbiciune, având în centru noțiunea de „capital informațional”, variabilă care
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de agenți economici („încearcă să câștige cât mai mult pe termen scurt”, „își lucrează nerentabil părticica lor de pământ și nu se asociază” etc.). Este limpede însă că, din punctul de vedere al actorilor, asemenea decizii și comportamente apar raționale („raționalitate subiectivă”). Dar chiar rămânând pe poziția observatorului exterior, dacă introducem factorul „capital informațional”, în care ar intra și informații privind mediul juridic, politic, social propriu-zis, atunci poate că actele lor de conduită nu ar apărea atât de iraționale. Intenționat nu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prejudecăți - pe care susținătorii teoriei expuse îi consideră total inoperanți, chestiune asupra căreia atitudinea nostră e mai puțin tranșantă.) În tot cazul, experiența istorică și cea de zi cu zi, precum și o serie de studii sistematice ne arată că viziunea raționalității actorului social este doar parțial confirmată și că versiunea ei tare (a alegerii raționale) are mai curând un caracter normativ. Aceasta nu este însă de neglijat, ea funcționând, în descrierea și explicarea realului,în genul a ceea ce Max Weber numea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de conduită, ci și propensiuni ale acesteia. De pildă, nu e vorba dacă ajung sau nu să realizez ceva frumos, ci dacă urmăresc realizarea Frumosului ca atare. Tot așa pentruBine, Dreptate, Echitate etc. Există, altfel spus, în termeni weberieni, o „raționalitate axiologică”, rațiunea de a acționa fiind tocmai aceea de a traduce în fapte anumite valori umane. 3. Nu puțini sunt însă specialiștii care contestă valorilor caracterul de forță motivațională, în calitatea lor de date universale. Universale nu neapărat numai în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
transsituaționale. Multe studii de teren și experimentale de sociologie și psihologie socială arată că practicarea concretă a valorilor și normelor diferă atât de mult de la o situație la alta, încât acestea își pierd eficiența lor de operatori motivaționali universali, de raționalitate axiologică. Valori, norme și criterii morale (ca just-injust) - spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al axiologicului în general, se poate rezolva printr-o abordare cognitivistă. Soluția propusă ar fi următoarea. Există o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi altele, în funcție de tipurile de situații (contexte); pentru parametri identici, însă, raționamentul este universal. Ca și în matematică, de la aceleași axiome se ajunge la aceleași concluzii. Sociologul francez
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
situațiilor, a parametrilor și mai apoi chiar a multor construcții „logice” nu se află ea însăși sub semnul structurilor axiologice (valori, norme, atitudini). De altfel, trebuie remarcat faptul că exemplul lui Boudon se referă la domeniul economic, unde sigur că raționalitatea, calculul rece, sunt dominante. 4. Numeroase studii empirice converg însă cu datele oferite de practica istorică și cotidiană, infirmând contextualismul pur și raționalitatea exclusiv pragmatică. E greu de admis că putem explica constanța comportamentală a indivizilor și grupurilor fără existența
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
De altfel, trebuie remarcat faptul că exemplul lui Boudon se referă la domeniul economic, unde sigur că raționalitatea, calculul rece, sunt dominante. 4. Numeroase studii empirice converg însă cu datele oferite de practica istorică și cotidiană, infirmând contextualismul pur și raționalitatea exclusiv pragmatică. E greu de admis că putem explica constanța comportamentală a indivizilor și grupurilor fără existența unor principii orientative de viață (valori); și, de asemenea, a explica foarte ridicata consensualitate de gândire și comportament în cadrul multor culturi și subculturi
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
practici ce garantează un anumit confort profesional, pe de o parte, și teama de nou, pe de altă parte. Pentru depășirea acestui dezechilibru se impune atât conștientizarea necesității schimbării, cât și motivarea în direcția susținerii acestui proces. În acest fel, raționalitatea se împletește cu dimensiunea afectivă a personalității, ambele dominând acțiunile pe care indivizii le inițiază în materie de schimbare. Din punct de vedere managerial, stăpânirea mecanismelor de motivare a indivizilor ar putea contribui la dezvoltarea unor adevărate strategii motivaționale care
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
normele care reglementează comportamentul uman la nivel organizațional; * organizația ca organism, ca un mecanism asemănător corpului uman, capabil de adaptare și caracterizat printr-o diviziune clară a muncii, a relațiilor interumane; * organizația tip creier, caracterizată printr-un grad crescut al raționalității, orientată către rezolvarea problemelor și dispunând de un mecanism autocritic și inovator; * organizația ca sistem cultural, fundamentată pe valori, credințe și atitudini legate de maniera în care pot lucra indivizii; * organizația ca sistem politic, investită cu responsabilitate, autoritate și putere
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și al eficienței, specific managementului științific în reprezentarea căruia indivizii erau un simplu instrument pentru atingerea scopurilor organizației, pe latura relațională ce configurează o dinamică a factorului uman. De altfel, majoritatea cercetărilor efectuate la începutul anilor 80 atrăgeau atenția asupra raționalității extreme a organizațiilor, asupra accentuării greșite a acesteia. În mod normal, într-o organizație cele două paliere nu numai că trebuie să coexiste, dar ele trebuie să se găsească într-un raport de interdependență, neputând exista unul fără celălalt. Din
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sau, cum susține C. Argyris (1985, apud Iosifescu, 2000, p. 28), să devină efectiv, ceea ce va genera reacții și rezultate net superioare. COMPORTAMENT REACȚII/RĂSPUSURI REZULTATE Inefectivitate: Nedefinirea obiectivelor; Maximalizarea câștigului și minimalizarea pierderilor; Minimalizarea exprimării sentimentelor; Aparență permanentă de raționalitate. Efectivitate: Se pune accent pe relațiile interpersonale; Este acceptat controlul comun al realizării sarcinilor; Protecția sentimentelor devine o responsabilitate comună; Sunt discutate problemele și rezultatele, nu persoanele. Oamenii devin defensivi; Se dezvoltă sentimentul de vulnerabilitate; Predomină acțiunile de tip manipulativ
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din cauza opririi curentului, câte gravide s-au sinucis sau au murit din cauza chiuretajelor realizate clandestin. Degeaba ne bazăm pe memoria socială, ea este obligată să acționeze selectiv, să dezvinovățească pe fiecare. Atât tâmp cât se respinge cu vehemență, nu cu raționalitate, această cutie neagră care este comunismul românesc, n-avem cum să nu producem nostalgii. În al doilea rând, comunismul a avut o ideologie de o mare forță persuasivă, uzând de multe elemente care fac parte din identitatea umană. Proiectarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
gândirea realistă. Și pentru unii, și pentru ceilalți, statul este unitatea fundamentală de analiză, iar puterea actorilor este un element luat în calcul, chiar dacă i se acordă o importanță diferită în cele două abordări. O altă asemănare constă în presupunerea raționalității actorilor, considerându-se că fiecare participant la sistemul internațional anarhic își adecvează mijloacele la scopuri, primul obiectiv al oricărui stat fiind asigurarea propriei securități, în înțelesul tradițional al acesteia. Ambele paradigme vor postula astfel că statele sunt practic obligate să
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
tradițional al acesteia. Ambele paradigme vor postula astfel că statele sunt practic obligate să identifice mijloacele cele mai potrivite pentru a putea supraviețui. În ceea ce privește asigurarea securității internaționale, se poate spune că disputa dintre liberali și realiști a început de la problema raționalității mijloacelor de care dispune politicul. Apărută în urma primei conflagrații mondiale, la care s-a ajuns prin logica balanței de putere, securitatea colectivă a fost văzută ca soluție a reglementării amenințărilor internaționale. Pentru cei abia ieșiți din Marele Război, enormele pierderi
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
lumea acestora trăită anterior explicațiilor științifice. După A. Blanchet și A. Gotman (1998), ... interviul, care merge în căutarea întrebărilor puse de actorii înșiși, face apel la punctul de vedere al actorului care aduce în prim-plan experiența trăită, logica și raționalitatea acestuia. (p. 124) Fiind un "proces interlocutoriu", interviul calitativ explorează multidimensionalitatea rațională și afectivă a lumii oamenilor cu ajutorul limbajului, cuvîntul fiind astfel "vectorul principal" al explorării faptelor. De aceea, subliniază autorii menționați, interviul este deosebit de pertinent cînd vrem să analizăm
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și de faptul dacă, la un moment dat, bunurile considerate sunt substituibile sau complementare. În cazul acestora din urmă, valoarea este cea determinată de asocierea lor. Omul economic al clasicilor este înlocuit de un subiect economic consumator, caracterizat printr-o "raționalitate subiectivă" în alegerile pe care le face pentru a-și maximiza satisfacția, respectiv de un antreprenor "rațional" care urmărește să-și maximizeze producția și profitul prin utilizarea de factori de producție cu o productivitate marginală superioară. Principiul divizibilității infinite a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
era incompatibilă cu interdepen dența rigidă a modelelor economiștilor matematicieni. Hayek avea să califice metoda marginaliștilor drept "scientism" și-i conferă un caracter fictiv. Numeroși economiști (von Mises, F. Knight, O. Lange, L. Robbins ș.a.) mai apoi vor critica ipoteza "raționalității intrinseci" a neoclasicilor. Sterilitatea abordării matematice rigide a analizei economice se datorează, în parte, principiului conform căruia construcția de sisteme cu variabile independente este incompatibilă cu orice tentativă de a analiza relațiile dintre variabilele specifice considerate în cadrul sistemului. Or, de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]