3,201 matches
-
interogat amănunțit despre cazul cumnatului, a ridicat receptorul, a vorbit cu cine a vorbit pe un ton hotărât, insistând în mod deosebit asupra repercusiunii negative privind imaginea de marcă a regimului pe care o are actul de arestare a unui rabin inocent. Când a terminat convorbirea, a zis să vin peste trei ore să primesc un răspuns definitiv la casa părinților săi; acolo, la mică distanță de sinagogă, petrece el zilele de sâmbătă și de sărbătoare, și nu în locuința lui
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
definitiv la casa părinților săi; acolo, la mică distanță de sinagogă, petrece el zilele de sâmbătă și de sărbătoare, și nu în locuința lui aflată într-un cartier îndepărtat al orașului. La ora convenită, am sosit la întâlnirea cu șef- rabinul care m-a primit pe terasa locuinței, într-un colț îndepărtat de zona vizuală a tatălui său care se odihnea întins pe o sofa în salonul casei și mi-a dictat două nume de persoane și telefoanele lor, zicând: Notează
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de zona vizuală a tatălui său care se odihnea întins pe o sofa în salonul casei și mi-a dictat două nume de persoane și telefoanele lor, zicând: Notează, notează, dar vezi ca tata să nu te vadă scriind. Dacă rabinul Gross nu va fi eliberat fără întârziere, te pui în legătură imediat cu persoanele indicate". A doua zi după întoarcerea mea la Oradea, Yosef Shie a fost eliberat din închisoare. Fără nicio explicație din partea zbirilor care-l arestaseră. Intervenția șef-rabinului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
din motive legate de răutatea care zace latentă în firea omului. Se zvonea, de exemplu, că ar fi fost un colaborator activ în slujba regimului comunist sau chiar că ar fi un agent în solda Securității. Adevărul este, bineînțeles, altul. Rabinul Rosen a avut o misiune de îndeplinit, sensibilă și complexă, într-o epocă răvășită de primejdii, reușind să se folosească de împrejurările în care își desfășura activitatea spre binele comunității sale. El a fost unicul rabin în spațiul lagărului socialist
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Adevărul este, bineînțeles, altul. Rabinul Rosen a avut o misiune de îndeplinit, sensibilă și complexă, într-o epocă răvășită de primejdii, reușind să se folosească de împrejurările în care își desfășura activitatea spre binele comunității sale. El a fost unicul rabin în spațiul lagărului socialist care a reușit să desfășoare o activitate energică și fructuoasă menită să conserve conștiința religioasă în rândurile populației evreiești care în parte și datorită activității desfășurate de rabin s-a micșorat treptat în urma valurilor de äliya38
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
spre binele comunității sale. El a fost unicul rabin în spațiul lagărului socialist care a reușit să desfășoare o activitate energică și fructuoasă menită să conserve conștiința religioasă în rândurile populației evreiești care în parte și datorită activității desfășurate de rabin s-a micșorat treptat în urma valurilor de äliya38 aprobate după bunul plac al autorităților totalitare. După cum se știe, în lumea în care trăim cu atât mai mult în regimurile totalitare prânzurile nu sunt gratuite. În schimbul privilegiilor obținute spre beneficiul comunității
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
s-a micșorat treptat în urma valurilor de äliya38 aprobate după bunul plac al autorităților totalitare. După cum se știe, în lumea în care trăim cu atât mai mult în regimurile totalitare prânzurile nu sunt gratuite. În schimbul privilegiilor obținute spre beneficiul comunității, rabinul Rosen era obligat să plătească, iar el a plătit prin servicii prestate în domeniul relațiilor publice, mai cu seamă prin elogii privind libertatea religioasă din România adresate opiniei publice din Occident. De câteva ori, aflându-se în Statele Unite, Rosen a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
intereselor comunității evreiești din România, nici Statului Israel. În schimb, privilegiile obținute de șef-rabinul Rosen în urma acțiunii sale în străinătate aveau, din punctul de vedere al intereselor naționale evreiești, o valoare inestimabilă. După primul meu contact la București cu șef- rabinul Rosen s-a dezvoltat, în decursul anilor, o relație călduroasă de stimă reciprocă, care s-a fortificat în urma unor întâlniri la Ierusalim, la Bruxelles și la Paris. Spre adâncul meu regret, activitatea binecuvântată a acestui evreu eminent a ajuns să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
explica avantajarea lui în alegerea bursierului republican. Nivelul meu de trai ca student nu se alimenta în exclusivitate din resurse universitare. Aportul oferit cu generozitate de rămășițele familiei mele rămase în România și în primul rând contribuția surorii mele, soția rabinului Gross, au fost hotărâtoare. Cumnatul meu călătorea destul de des la București în misiune comunitară și de fiecare dată mă invita, prin telegramă, să fiu pe peron când trenul lui se oprea pentru câteva minute în gara Cluj. De fiecare dată
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mituire. Circulara trebuie înțeleasă în mod invers și e un învățămînt clasic, de care tocmai cată să țină seamă Chirițopolii și Simuleștii în înțelesul lui ironic. Numai de asemenea oameni să se servească, de vreme ce mucenicul e director al ministerului și rabinul ministru. Ceea ce e ciudat în acest proiect e că se admite ca cei recomandați să aibă titluri academice, bacalaureat sau... și patru clase primare chiar. Dar în caz de-a avea, ca celebrul Costinescu, numai patru clase primare, le trebuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dădeau ei. Și astfel oameni buni nevinovați sunt pecetluiți ca aderenți ai guvernului. Oamenii protestează, aleargă la toate ziarele spre a-și retrage iscălitura, declarând c-au fost amăgiți, dar nu le ajută nimic. Suplica s-a espedat deja marelui rabin C. A. Rosetti, care le și mulțumește ca unor "oameni rămași de la 1848" și veterani în lupta pentru buget. Degeaba lumea se zvârcolește, arătând că la 1848 nici nu era născută, că, de când e, n-a avut a face nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e neapărat Eldorado al tuturor scursăturilor. La noi lucrul merge atât de departe încît chiar dreptul de grațiare, pe care constituția 'l dă regelui, a devenit un monopol jidovesc. Evreii cari au bătut pe preuteasa română pentru că privea la îngroparea rabinului șorr au fost grațiați. Îndată ce un evreu ar fi condamnat pentru escrocherie, pentru faliment fraudulos, pentru crime ori delicte specific evreiești, se țin lanț stăruințele până împrejurul regelui, de unde vine neapărat... grațiarea. Românul, de va fi furat o găină, șade
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar e nevoie de-o autorizare specială când un evreu pământean se însoară c-o evreică străină. 19. Prin căsătoria c-o evreică pământeană evreul străin nu cîstigă dreptul de-a se așeza în statele noastre. 30. În nici un caz rabinii și mai marii evreilor nu-și pot aroga vro jurisdicțiune sau dirigerea de moșteniri pupilare. 31. Evreilor străini nu le e permis a se așeza în statele noastre până ce nu vor fi câștigat dreptul de împămîntenire prusian. 32. La câștigarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dreptul de împămîntenire prusian. 32. La câștigarea drepului de pămîntenie nu pot ajunge decât după propunerea guvernământului provinciei în care vor să se așeze și cu, aprobarea ministerului nostru din lăuntru. 34. Evrei străini nu pot fi primiți nici ca rabini, nici ca servitori bisericești, nici ca calfe și ucenici, nici ca servitori în casă. 35. Acei evrei pământeni cari vor lucra contra dispozițiunii - lui 34 de mai sus se vor pedepsi cu 300 taleri amendă sau, în caz de neavere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a evreilor în țările apusene și răsăritene, nu poate fi obligată a suporta economic și social urmările acelui rău tratament. La noi n-au fost persecuțiuni religioase. Sub domniile vechi naționale puținii evrei formau o breaslă al cărei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul public al oricării alte bresle și, prin caracterul chiar al instituției, membrii comunității economice nu se că puteau înmulți peste trebuințele reale. Așa ar fi trebuit să rămâie totdauna. În organizarea veche nu încăpeau paraziți. În lipsa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
monopolizîndu-le în mînile lor. Iată rele în contra cărora poporul nostru nu era deloc pregătit, pe cari nici nu le înțelegea, nici le putea înțelege. Solidari între ei, înțelegîndu-se și contractând într-o limbă neînțeleasă pentru poporul nostru, judecîndu-și conflictele înaintea rabinilor, au format o nație în nație, un stat în stat și un stat dușman existenței noastre, având în vedere ruina și pierderea populațiunilor noastre. Aceste lucruri nu se pot tăgădui. Tarifa de prețuri a tuturor obiectelor de consumațiune se stabilea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
orice superioritate. Neîngăduitor când ar fi vorba de măsuri contra evreilor sau altor străini. Condamnând la ocnă pe un nebun ca Pietraru, dar iertând pe evreii cari cu singe rece sfâșie o biată muiere bătrână care privea la înmormîntarea unui rabin, îngăduitor cu Arion, cu Boteanu *, cu hoții de bani publici, neîngăduitor cu proletariatul agricol, care ar comite crime de mizerie, de viciile născute sub*** sa jidovime. Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
libertate prețioasă, e aceea a conștiinței. Ei bine, omul care simte în adâncul conștiinței sale că tot ce a spus d. C. A. Rosetti în viață-i a fost rău și pernicios să mai și plătească contribuție directă pentru îmbogățirea rabinului unei secte ale cărei "așa-numite" principii le detestează? Înțelegem ca negustorii, a căror staroste, cam fără știrea lui Dumnezeu, a fost d. C. A. Rosetti, să pună mână de la mână, fiecine cu cât l-o ajunge, și să-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
morgă, direct la crematoriu. Tot Bellessort transcrie un dialog pe care l-a purtat cu Take Ionescu. Francezul îl întreabă pe Marele Take cum să-i deosebească "eficace" pe țăranii munteni de cei moldoveni, iar acesta-i răspunde ca un rabin: "Țăranii valahi își lasă pletele să crească, spre deosebire de cei moldoveni, care nu se tund". Camera de gardă a Spitalului Universitar de Urgență din Québec, unde ajung din cauza unei tuse convulsive ce nu mă lasă să trăiesc normal de mai bine
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ȘĂINEANU, Lazăr (23.IV.1859, Ploiești - 11.V.1934, Paris), filolog și folclorist. Era fiul Mariei (n. Rabin) și al zugravului de biserici Moisi Șain. Învață cu un dascăl grec și cu unul evreu, înscriindu-se abia la unsprezece ani la o școală primară din Ploiești. Studiile secundare le începe la Gimnaziul „Sf. Petru și Pavel” din același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
la numai doi ani de la moartea poetului, a fost canonicul papistaș de la Blaj, Alex. Grama. El n-a reprezentat o opinie critică, un punct de vedere, ci un fenomen, o galaxie resurecționată în anii din urmă de un alt "canonic" rabinul Moses Rosen, pentru care Eminescu a reprezentat o nevindecată obsesie. Tehnicile fiind deja postulate, rabinul nu mai avea decât să le încerce încă o dată șubrezenia. O eroare, pentru a fi credibilă, trebuie integrată într-un ansamblu de erori patru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
El n-a reprezentat o opinie critică, un punct de vedere, ci un fenomen, o galaxie resurecționată în anii din urmă de un alt "canonic" rabinul Moses Rosen, pentru care Eminescu a reprezentat o nevindecată obsesie. Tehnicile fiind deja postulate, rabinul nu mai avea decât să le încerce încă o dată șubrezenia. O eroare, pentru a fi credibilă, trebuie integrată într-un ansamblu de erori patru a numărat Th. Codreanu și nu mai stăruim asupra lor. Mai grav este că la acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sub impactul formidabil al ideologiilor supranaționale". Eseul lui Theodor Codreanu are astfel un caracter pronunțat polemic, virulent, și atacă fățiș pozițiile antieminesciene, denunțând dedesubturile politice, fără menajamente. Un prim caz luat în discuție este cel al dr. Moses Rosen, fostul rabin șef al României, care lansează aberanta idee că "Eminescu a fost un înverșunat "antisemit" și, în consecință, un fascist avant la lettre", urmărind de fapt "năruirea principalului stâlp de susținere a spiritualității românești". Eseistul procedează la combaterea, la demonstrarea metodică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că o adevărată sacrificare a lui Eminescu se săvârșește și în zilele noastre, sub masca așa-numitei demitizări. În fapt, suita denigrărilor tendențioase la adresa poetului, începută de preotul Alexandru Grama în 1891, este relansată în 1990 de către Moses Rosen, fostul rabin șef al Comunității evreiești din România și culminează cu "isprava" revistei "Dilema", nr. 265/1998. În toate aceste ocazii ni se propune despărțirea de tot ceea ce este în legătură cu modelul cultural eminescian, chiar și cu riscul de a rămâne fără nici un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
337, dosar 1042, fila 10. Document nr. 18 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE BIROUL SECRETARULUI GENERAL Nr. 16815 VIII. 1941 COPIE TELEGRAMĂ CIFRATĂ FULGER TOATE PREFECTURILE - mai puțin cele din Basarabia și Bucovina - și LAGĂRUL TG. JIU LAGĂRUL TÂRGOVIȘTE Luați măsuri ca rabinii și Președinții de Comunități să fie eliberați din lagăre, pentru a merge la comunitatea lor, în vederea propagandei pentru împrumutul intern. Vor fi lăsați liberi și cei care sunt ostateci, din aceștia fiind înlocuiți cu alții, până la încheerea împrumutului. Nu se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]