10,394 matches
-
actuale prevăd diagnosticarea și cartografierea prealabilă a tumorilor bilio-pancreatice prin colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică (CPRM) și ecoendoscopia cu puncție fină aspirativă (PFA). Cu toate acestea, în unele cazuri dificile, CPRE aduce și elemente de diagnostic și chiar de stadializare. Aspectul radiologic al colangiografiei și pancreatografiei retrograde a fost mulți ani considerat standardul de aur pentru diagnosticul neoplaziilor bilio-pancreatice păstrându-și încă importanța diagnostică, mai ales dacă este interpretat în context clinic și imagistic, dar dependent de experiența examinatorului. Rolul CPRE în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
cazul neoplasmelor situate la nivelul capului pancreatic. Aceste semne sunt însă nespecifice, ele putând apărea și în pancreatita cronică (fig. 289 și 290). Cel mai dificil diagnostic îl constituie diferențierea stenozelor cronice benigne din pancreatita cronică de cele maligne. Criteriile radiologice de malignitate sunt: stenoze anfractuoase, adesea excentrice cu semiton radiologic. Prestenotic aspectul radiologic al ductelor pancreatice nu este modificat radiologic. Poststenotic dilatarea ductală este uniformă, iar ductele secundare și terțiare nu au modificări parietale, ele sunt dilatate uniform (fig. 291
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
însă nespecifice, ele putând apărea și în pancreatita cronică (fig. 289 și 290). Cel mai dificil diagnostic îl constituie diferențierea stenozelor cronice benigne din pancreatita cronică de cele maligne. Criteriile radiologice de malignitate sunt: stenoze anfractuoase, adesea excentrice cu semiton radiologic. Prestenotic aspectul radiologic al ductelor pancreatice nu este modificat radiologic. Poststenotic dilatarea ductală este uniformă, iar ductele secundare și terțiare nu au modificări parietale, ele sunt dilatate uniform (fig. 291). În cazul pancreatitei cronice, stenozele sunt cel mai adesea multiple
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
putând apărea și în pancreatita cronică (fig. 289 și 290). Cel mai dificil diagnostic îl constituie diferențierea stenozelor cronice benigne din pancreatita cronică de cele maligne. Criteriile radiologice de malignitate sunt: stenoze anfractuoase, adesea excentrice cu semiton radiologic. Prestenotic aspectul radiologic al ductelor pancreatice nu este modificat radiologic. Poststenotic dilatarea ductală este uniformă, iar ductele secundare și terțiare nu au modificări parietale, ele sunt dilatate uniform (fig. 291). În cazul pancreatitei cronice, stenozele sunt cel mai adesea multiple, există modificări sclerotice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
Endoscopistul are mai multe posibilități pentru recoltarea materialului biologic în timpul CPRE: recoltarea de suc biologic, periajul pentru examen citologic și biopsierea directă pentru examen histopatologic. Recoltarea de secreție biliară se realizează cu ajutorul cateterului de opacifiere, care se introduce sub control radiologic în dreptul stenozei presupuse neoplazice și se aspiră bilă, care ulterior se trimite la examen citologic. Se poate recolta și suc pancreatic în cazul unor stenoze ductale pancreatice suspecte. Acuratețea diagnostică a acestei metode este redusă, sub 30% [5]. Periajul este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
30% [5]. Periajul este metoda cea mai des utilizată pentru examen citologic. Periile de citologie sunt catetere de teflon care sunt prevăzute la capătul distal cu peri dispuși perpendicular pe cateter. Peria se trece prin stenoza presupusă neoplazică sub controlul radiologic pe firul ghid, celulele ductale se vor atașa de perie și se vor recupera prin aplicarea periei direct pe lama de citologie. În cazul neoplasmului de cap de pancreas periajul se poate realiza atât din stenoza biliară cât și din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
sau cu pensa de biopsie clasică. În acest caz se recoltează țesut pentru examen histopatologic care are relevanță diagnostică superioară. Noi preferăm această ultimă metodă, pe care din punct de vedere practic o folosim doar pentru cazurile în care diagnosticul radiologic și contextul clinic, nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv de malignitate (fig. 293) [16,31,32].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adina Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/92193_a_92688]
-
15]. Urmărirea consecințelor asupra dilatărilor căilor biliare și intervenția terapeutică în cazurile cu indicație fermă sunt măsuri preventive ale CC. AGENȚII TOXICI Printre carcinogenii dovediți a fi incriminați în apariția diferitelor boli maligne este menționată și o substanță de contrast radiologică numită Thorotrast (thorium dioxide), utilizată până în anii ’60. Perioada de latență între expunere și diangnosticul de malignitate variază între 16 și 45 de ani, în special din cauza timpului de injumătățire de 400 de ani al acestei substanțe [16]. Expunerea investigațională
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
crescute ale bilirubinei, proctocolectomia, prezența litiazei biliare și anumite polimorfisme ale genei NKG2D [33]. Pacienții cu CSP necesită monitorizare atentă a stricturilor, a modificărilor parametrilor biochimici, a markerilor serologici și a simptomelor. Screeningul CC pe fond de CSP necesită urmărirea radiologică a modificărilor arborelui biliar, utilizând IRM, colangiografia cu rezonanță magnetică (MRCP) sau ultrasonografia. Tomografia computerizată (CT) asociată cu iradiere și adminsitrare de substantă de contrast este o opțiune mai puțin favorabilă. MRI și MRCP sunt metode costisioare, dar sigure. Trăsăturile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
CC (atât intra cât și extrahepatic), riscul rămânând stabil pe toată perioada de urmărire pentru necolecistectomizați. Pentru pacienții care au fost colecistectomizați riscul relativ pare să scadă lent după 10 ani de urmărire [106]. THOROTRASTUL Expunerea la thorotrast, un agent radiologic de contrast utilizat pentru angiografii între anii 1930- 1960, prezintă o asociere directă cu dezvoltarea CC. Thorotrastul, interzis din anii ’60, este actualmente recunoscut ca un agent carcinogen. Perioada de latență estimată între expunere și diagnosticul malignității variază între 16
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
Astfel, în ultimele două tipuri de drenaj biliar, ecografia poate juca un rol în prima fază a acestora, ghidajul ecografic facilitând puncționarea căilor biliare. Etapele ulterioare, de inserție a firelor ghid și a cateterelor sunt, însă, ghidate exclusiv prin metode radiologice. Drenajul biliar extern se poate efectua strict sub control radiologic, sub control combinat ecografic/radiologic sau numai ecografic. În anii ’80, Makuuchi, Lameris și Kaufman au prezentat experiența lor în drenajul biliar extern ecoghidat (DBE). Din aceste studii reiese caracterul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
juca un rol în prima fază a acestora, ghidajul ecografic facilitând puncționarea căilor biliare. Etapele ulterioare, de inserție a firelor ghid și a cateterelor sunt, însă, ghidate exclusiv prin metode radiologice. Drenajul biliar extern se poate efectua strict sub control radiologic, sub control combinat ecografic/radiologic sau numai ecografic. În anii ’80, Makuuchi, Lameris și Kaufman au prezentat experiența lor în drenajul biliar extern ecoghidat (DBE). Din aceste studii reiese caracterul simplu și sigur al acestei manopere [2]. INDICAȚII Indicațiile DBP
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
prezenței cateterului în căile biliare sau colecist și apariția eventualelor complicații. În această etapă, pentru a vizualiza poziția cateterului și eventualul pasaj al substanței de contrast în duoden, se poate efectua o colangiografie pe cateter, utilizând fie substanțe de contrast radiologice fie SonoVue. Pentru a preveni colmatarea cateterului cu sediment biliar, coaguli sau detritusuri necrotice, acesta se va iriga, periodic, cu soluție salină. Efectele clinice și biologice ale unui drenaj eficient constau în dispariția pruritului după 12-24 ore și în scăderea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
RISCURI Complicațiile unui DBE sunt relativ numeroase, frecvența lor, semnalată în literatura anilor ’90 fiind de 22-38 % [1,2,17]. În ultimii ani, se constată o scădere a frecvenței complicațiilor spre 1-5%, acestea fiind mai rare decât în cazul ghidării radiologice (5-10%) [2,9,17,18]. Este posibil, însă, ca aceste procente să se datoreze nu numai ameliorării tehnicii însăși, ci selectării mai atente a cazurilor care se pretează la realizarea drenajului numai prin ecoghidare. Complicațiile după DBP pot fi acute
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
ale cateterului cu peritonită biliară secundară și scurgeri biliare pe lângă cateter (fig. 198). În cazul dizlocării precoce a cateterului fără vizualizarea netă a unei colecții, injectarea pe tubul de dren a substanței de contrast (s.c.) ecografice (fig. 199) sau radiologice (fig. 200) certifică prezența extrabiliară/extrahepatică a cateterului. Aceste complicații pot fi evitate prin irigarea regulată a cateterelor cu 3-5 ml soluție salină, folosirea cateterelor de calibru mare (8-10 F) cu sisteme de închidere și înlocuirea cateterelor la fiecare 2-4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
la depășirea acestor inconveniențe. Indicația montării unei endoproteze se face individual, luând în calcul speranța de viață a pacientului, condițiile locale (prezența ascitei contraindică un drenaj extern prin cateter și impune montarea unei proteze), localizarea stenozei, expertiza endoscopică, respectiv intervențională radiologică a centrului precum și,nu pe ultimul loc, alegerea pacientului [30-32]. Alte indicații pentru protezarea percutană sunt: eșecul protezării endoscopice, situație în care se poate decide montarea unei proteze percutan sau efectuarea unei tehnici combinate percutanendoscopice [33,34] sau disfuncționalitatea unei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
tratament paliativ. Acesta este însă foarte important în asigurarea unei bune calități a vieții bolnavului. Obiectivele tratamentului paliativ sunt:paliația obstrucției biliare;paliația obstrucției digestive înalte;combaterea durerii. PALIAȚIA OBSTRUCȚIEI BILIARE Aceasta se poate realiza prin metode chirurgicale, endoscopice și radiologice. Pentru pacienții cu o speranță de supraviețuire mai mare se va prefera abordul chirurgical. Opțiunea de tratament se poate lua preoperator, când se realizează o stadializare a tumorii sau intraoperator, când se decide dacă tumora este rezecabilă sau se va
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
vârstnicii cu EI. Apariția blocurilor atrioventriculare pe electrocardiogramă este sugestivă pentru formarea unui abces pe septul interventricular. EI de cord drept, frecvent asociată stimulatoarelor și defibrilatoarelor cardiace, are manifestări clinice predominant respiratorii (datorită emboliilor pulmonare) și reumatologice, iar la examenul radiologic apar opacități rotunde, infiltrate multiple care cavitează sau pleurezii purulente. Diagnosticul acestei forme de EI este deosebit de dificil. Boala este suspectată la un bolnav cu stimulator cardiac sau defibrilator care este febril, dar febra poate fi absentă la vârstnici. Examenul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
cu stenoze coledociene extrinseci prin inserția stenturilor biliare expandabile sau inserția stenturilor enterale în caz de obstrucții duodenale a trecut chirurgia paliativă pe locul al doilea, fiind necesară mai ales în locurile unde nu există disponibilă endoscopia intervențională sub ghidaj radiologic sau endoscopiști cu experiența în plasarea de stenturi. Terapia durerii se poate realiza prin neuroliza chimică cu injectarea de alcool în plexul celiac prin ecoendoscopie.
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
cromozomiale și moleculare cu rol în inițierea și progresia CHC. DIAGNOSTICUL MOLECULAR AL CHC ÎN STADIUL INCIPIENT Pentru cele mai multe CHC aflate în stadiul incipient este dificilă detecția și acuratețea diagnosticului în această etapă, datorită lipsei markerilor serici, a unor aspecte radiologice specifice, la care se adaugă un aspect histologic de atipie celulară moderată. Heterogenitatea leziunilor genomice întâlnite în hepatocarcinogeneză sugerează implicarea anomaliilor genetice și epigenetice în care sunt afectate mai multe căi de semnalizare. În stadiile incipiente apar mai ales modificări
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
lărgirea spațiului retrocervical cu sau fără nivel hidroaeric, deplasarea anterioară a conductului traheal, emfizem mediastinal și dispariția lordozei normale a coloanei cervicale. La acestea se mai adaugă lărgirea opacității mediastinale superioare și semnele de revărsat lichidian pleural +/- pericardic. Un examen radiologic cu specificitate pentru țesuturile moi poate releva o lărgire a țesuturilor precervicale și retrofaringeale. De altfel, se consideră că orice pacient care prezintă impregnare gazoasă a țesuturilor moi de la nivelul gâtului trebuie să fie investigat în continuare pentru a se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
este extrem de important, examen direct cât și culturi. Materialele biologice, fiind recoltate direct cervicotomie, mediastinoscopie sau prin aspirație subxifoidiană [14]. Diagnostic pozitiv Criteriile pentru diagosticul de mediastinită descendentă necrozantă sunt reprezentate de:dovada clinică a unei infecții orofaringiene severe;aspecte radiologice caracteristice pentru mediastinită; mediastinită necrozantă evidențiată intra-operator/autopsie;stabilirea unei legături între infecția mediastinală și o infecție la nivel orofarigian [2]. Tratament Constă în antibioterapie, drenaj chirurgical și traheostomie. Se recomandă antibioterapie cu spectru larg (atât pentru flora aerobă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
risc de sângerare din cord și vasele expuse. MEDIASTINITELE SUBACUTE Definiție Termenul de mediastinită subacută nu este clar, el incluzând procesele inflamatorii, care interesează mediastinul și care produc o simptomatologie minimă sau medie: durere substernală, febră, transpirații nocturne, iar examenul radiologic clasic și examenul computer-tomograf evidențiază o opacitate în mediastinul anterior sau în mediastinul visceral. Etiologie Infecția este determinată de: fungi, mycobacterii și specii din grupul actinomyces. Această formă de mediastinită apare destul de rar la persoanele cu status imunitar normal. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
granulomatoza Wegener, silicoza, sarcoidoza. Diagnostic Este foarte dificil. Se impune diagnosticul diferențial cu adenopatiile metastatice din cancerul bronhopulmonar, esofagian sau mamar, cu hamartomul limfoid, limfadenopatia angioimunoblastică, limfoamele hodgkiniene și nehodgkiniene, lupusul eritematos, mononucleoza infecțioasă, hiperplazia ganglionară reactivă. Investigații paraclinice Investigația radiologică relevă fie o opacitate cu caracter solid, densitate uniformă, fie microcalcificări sau calcificări masive. Examenul CT este util pentru opacitățile care nu prezintă calcificări (densități joase 14-34 HU, arii de necroză, prezența septurilor). Manifestări clinice Bolnavul este asimptomatic în mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
jurul granulomului, zone de colagen, celule plasmatice, limfocite, eozinofile, polimorfonucleare. Manifestări clinice Boala apare mai frecvent la femeile albe (raportul femei/bărbați este de 3/1), la vârste tinere (19-25 ani). Afecțiunea poate fi asimptomatică în 40% din cazuri (descoperire radiologică) și simptomatică în 60%, cu semne și simptome în funcție de structura mediastinală afectată. Tabloul clinic este asemănător cu cel al tumorilor mediastinale. Semnele și simptomele mai frecvente sunt: sindromul de vena cavă superioară, tusea, dispnea, durerea toracică, febra, disfagia, hemoptizia, răgușeala
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]