357,741 matches
-
Tarangul. Pornind de la o experiență inedită - o bursă la Oxford - plăcut colorată epic și cu tuse de umor englezesc, Ștefan Borbely meditează asupra spiritului locului, ajungînd la tema euphorionică: "Stînd la Oxford, nu ai cum să nu te gîndești la raportul alunecos dintre orgoliu și vanitate. Orgoliul e funcție a unei tradiții cu rădăcini adînci, rostuite; el devine o boală doar la cei ce vin din afara acestei tradiții, și-i forțează ușile în așteptarea unui prestigiu. Orgoliul e lăuntric, vanitatea e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
unde parvenitismul e un substitut pentru meritocrație. Orgoliul e heraldic; vanitatea nu; primul e aristocratic, a doua - populară, chiar plebee. Ambele se găsesc în relații proprii cu istoricitatea: orgoliul pornește din interiorizarea istoriei, vanitatea - din exhibarea ei în propagandă." Translînd raportul în plan colectiv, universitarul clujean își spune, à bon entendeur, părerea că substanțiale sînt popoarele orgolioase, nu cele vanitoase care-și strigă trecutul în gura mare la toate parăzile: "Cred, de aceea, că prezența orgoliului la nivel personal sau colectiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
lipsei de recunoaștere. Extins la nivelul unui neam întreg, el poate provoca retorici retractile, autarhice sau resentimentare. Vanitosul e mereu singur, în lupta cu toți ceilalți; dimpotrivă, orgoliul e o formă superioară de comunicare." * Dintre cei doi termeni puși în raport pe coperta revistei, Marin Tarangul și-l alege pe al doilea că tema a unui eseu filosofic în stil Noica, intitulat Deșertul vanității. Raționamentele sclipitoare ating și vecinătățile vanității - prostia, stupiditatea, suficientă. Prostia este, după Marin Tarangul, folositoare: Dacă o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
prese) și, de aceea, merita stima și recunoștință. Este aici, ăn această bună ediție (are și note), un eșantion reprezentativ despre gândurile unor scriitori pe marginea sensului strădaniei lor. Greu de ordonat aceste răspunsuri la ancheta Faclei din 1935 sub raport tematic. Mă voi rezumă la a menționa răspunsurile an funcție de importanță literară a intervievaților și de dimensiunea spațiului de care dispun. Astfel, de pildă, Lovinescu declară: "Nu știu dacă am mai răspuns la o astfel de ăntrebare de felul celeia
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
nostru că ziarul la care editorializează a atacat din toate pozițiile atitudinea oficială a țării noastre față de conflictul din Kosovo. Adevărul a fost unul dintre ziarele care, să nu uităm, s-au străduit să discrediteze poziția oficială a României an raport cu războiul din Iugoslavia. Ministrul de Externe, Andrei Pleșu, a fost atacat pătimaș de acest ziar, ăn numele vinei că ignoră alianțele tradiționale ale României și că face din țara noastră complicea unui război nedrept și inegal. După ce s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
impresionează, șanț cuvinte care șochează prin amprenta lor prea marcat contemporană, global am avut senzația că poezia sumbră a textului se scurge adeseori printre cuvinte. Al doilea merit al montării este coerentă imaginilor și a muzicii, organicitatea propunerii regizorale an raport cu textul. Marea oglindă din decorul lui Horațiu Mihaiu, unde ănainte de ănceputul spectacolului vedem publicul an timp ce-și caută locurile an sală, este prezentă an textul piesei; acolo vede Macbeth ajuns rege "inșii mulți, iar unii duc un
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
o observare constantă a sonorității compuse ămpreună cu orchestră. Sunet armonios, plăcut, niciodată confuz sau ostentativ. Așa s-au precizat calitățile acompaniamentului la Concertul de Beethoven și timbralizarea tipică a Simfoniei a IV-a de Brahms. Abila distribuire de intensități, raporturi interesante ăntre masivitate și cursivitate. Muzicianul ănfruntă cu o anume lipsa de experiență, să spunem dificultate?, spiritul bachian (Ciaccona) care impregnează nu numai finalul, ci și structurile complicate ale primei mișcări. ăntelege ansa cam ce este melancolia de toamnă despre
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
de Galileu. Intervenția lui Gheorghe Stratan e și de astă dată pertinenta: "Galilei n-a folosit niciodată cuvântul latin lex său italian legge altfel decât an context religios (lege divină). Rezultatele cercetărilor sale șanț exprimate prin alți termeni, ca ^proporții^, ^rapoarte^ sau ^principii^, iar de cele mai multe ori, sub forma unor simple constatări (observații). ^Legile^ lui Galilei se bazează pe geometrie, nu pe algebra. Din acest motiv, din legitățile formulate lipsesc constantele, cum ar fi, de pildă, accelerația gravitațională, care se simplifica
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
Legile^ lui Galilei se bazează pe geometrie, nu pe algebra. Din acest motiv, din legitățile formulate lipsesc constantele, cum ar fi, de pildă, accelerația gravitațională, care se simplifica atunci cand mărimile fizice că spațiul său viteza se exprimă sub formă de rapoarte. ^Legile lui Galilei^ din manualele școlare de mecanică nu au fost scrise de Galilei; contribuția lui la determinarea acestora a fost ansa hotărâtoare." Un singur "abuz" de rigoare, semnalat și de H.R.Patapievici an postfața, este cel din capitolul "Divagații
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
contextul în care apare Dosarul "Marin Preda" de Mariana Sipos, o carte de o excepțională valoare documentara. Autoarea a obținut, prin investigații proprii, Dosarul nr. 1595/ÎI/1980 din arhiva Procuraturii Municipiului București, care cuprinde procese verbale, declarații ale martorilor, rapoarte medico-legale, fotografii etc. Ea reproduce în carte aceste prețioase documente, adăugându-le un comentariu de data recentă făcut - la solicitarea să - de prof. dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în medicină legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
care se ajunsese și pe cale intuitivă. Cu adevarat senzațională este existența acestor documente, care conferă o concretețe dramatică reprezentării noastre despre sfârșitul scriitorului. Întrebarea obsedanta - a fost o moarte naturală sau un asasinat? - rămâne fără un răspuns clar. În concluziile raportului medico-legal se precizează: "1. Moartea lui MARIN PREDA a fost violență. 2. Ea s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condițiile unei come etilice. (...) 3. Semnele de violență descrise
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
o mică zona echimotica cu o contuzie superficială în centrul ei, corespunzând caninului superior stâng." "În dreptul corpului decedatului, pe covor, se observă o pereche de ochelari cu brațele deschise." Ca să nu mai vorbim de faptul că, în general, toate procesele-verbale, rapoartele, declarațiile creează o impresie de eternizare a ultimului capitol din viața lui Marin Preda. Adică exact impresia pe care și literatura urmărește întotdeauna să o creeze. Ce s-a întâmplat cu manuscrisele lui Marin Preda? Din camera în care locuia
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
o proiecție specială, deformat-idealizatoare, de o distorsionare afectiv-plastică ce divulgă o apropiere măcar difuza. Așadar conceptul de solitudine trebuie ănteles cum grano salis. Nu se află an cauza o excludere totală a individului din contextul sau, ci o strâmbătate a raporturilor cu acesta, o inaderenta ce răzbate dramatic, chiar si an aspectele solidarității intime, ale căldurii morale absolutorii. Până și-n prietenie și an dragoste, continuă autorul Omului fără ănsusiri poetul simte suflul de antipatie care ține fiecare ființă departe de
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
Divorțul de lume al poetei e ratificat de monstruozitățile prin care ea ași asumă lumea an oglinzile concave ori convexe ale privirii sale sublimat-tendentioase. Distrugerea "frumosului" e o reflectare a distrugerii lumii, ultimul proces reflectând, la răn- du-i, distrugerea raporturilor acceptabile dintre eu și lume, care definesc solitudinea. Din izvorul idealului ultragiat se scurg purulentele concretului bolnav, putrefact: "Cu botul pe labe și an genunchi,/ cu pucioasa curgăndu-ti prin vene,/ distrugi și te autodistrugi/ crezând că e doar scriitura/ ceea ce
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
aceasta a fost an realitate: un potpuriu de lucruri sinistre zugrăvind vremea noastră, căreia n-ar trebui să i se povestească decât astfel de istorii, si, de altfel, responsabilitatea asta o las pe seama naratorului principal (n.n. idem). Pantomima, gesturile an raport cu frecvențele schimbări de voce, prin care Bixiou zugrăvea interlocutorii puși an scenă, probabil că ele erau perfecte, deoarece cei trei auditori de față lăsau să scape exclamații gălăgioase de ăncuviintare și interjecții de mulțumire. - Și Rastignac te-a refuzat
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
văzută cum trebuie". Și după ce a ridicat în slavă mișcarea de la "Sămănătorul" e, evident, coborîta din realitatea ei învingătoare "Viața Românească", care ar fi reprezentat numai "curentul de stînga al partidului liberal", fără a i se recunoaște rolul important sub raport literar-cultural, de vreme ce, socotea profesorul, în ea ar fi trecut "ceva din spiritul sămănătorist". Dincolo de partizanat, cursul acesta de introducere în literatura română n-a putut trece. Și, observ aici, că peste tot in istoriile literare ale lui Iorga, esteticul era
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
istorice faste și anume o veselie amorala dusă până la cruzime. Acest ceva și nu epica în sine a fost evidențiat de el cu o verva de zile mari.În felul acesta, scriitorul contemporan cu noi s-a situat într-un raport de continuitate cu I.L Caragiale. Capacitatea de a face fără efort, aproape în joacă o literatura rafinată, plăcerea vizibilă de a scrie, ritmul narativ alert și antrenant - totul dovedește că Petru Dumitriu își trăia, la sfârșitul deceniului șase, vârsta
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
planurilor, a direcțiilor și traseelor personajelor (pe orizontală, verticală, diagonală). În fundal, drumul fără sfîrșit parcurs de jidovul rătăcitor, drumul, de fapt, al rătăcirii noastre pe pămînt într-o călătorie numită viața, drumul ca simbol al călătoriei inițiatice sub toate raporturile sub care este pus acest spectacol. Costumele devin semn pentru locuri, religii, întîlniri, întîmplări, iar lumină și muzica augmentează iluzia și misterul teatrului. Gîndul cromatic unitar și rafinat în care este realizată scenografia are mare forță vizuală (și prin machiaj
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
nu i-a fost lui Maniu colaborator, aci numai confident și uneori executant al gîndurilor sale". După evocarea unor momente semnificative din activitatea anteunionistă a lui Maniu, Zaharia Boilă se oprește asupra unor episoade din anii treizeci, cu deosebire în raporturile sale cu regele Carol al II-lea. Interesantă e relatarea că Maniu a acceptat, la 20 octombrie 1932, să redevină premier la cererea insistența a regelui, care a amenințat că altfel îi aduce la guvernare pe liberali. Maniu a acceptat
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
nr. 297, p. 133-134 (cele două părți ale tirajului versiunii engleze); nr. 231A, B, p. 66-70 (cele două ediții paralele franceze); nr. 238, p. 84 (traducerea germană). 5 A fost semnalat în Arhivele de la Moscova de Gr. G. Tocilescu, în Raportul său către Academia Română. Vezi Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), Vol.I. Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijita de Barbu Theodorescu, București, 1969, p. 319, nota 546 (ediția princeps, 1901
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Carrière însuși are o justificare mai interesantă, pentru că e mai particularizata și mai nuanțată: "Poveștile", spune el, "inventate într-o zi de cine știe ce geniu necunoscut - vin să semene îndoială, să întărească ori să zguduie legile, să îndrepte ori să strice raporturile familiale și sociale, să tulbure politică, să ațițe ceea ce se află dincolo de noi, nevrînd să se arate. Aduc în traiul nostru pașnic ceva neașteptat, ciudat, un grăunțe de neliniște. Ating ușor tot ceea ce frămînta omenirea, precum scînteile unui foc. De
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Gheorghe Grigurcu Sub raportul artei, totalitarismul e socotit o "artă fără strămoși", "invenție absolută a secolului XX". Despoții și dictatorii de pînă-n 1917 s-au mulțumit cu o literatura apologetica, închinata propriei persoane, fără pretenția de a-si subordonă întreaga producție din sfera culturală
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
mei/ plutesc/ Respiri încet? devin "în vocea lui/ rime/ plute/ epice". Poemul nou obținut nu e numai o simplă anagrama, ci un fel de rezumat fonetic; stilul celor două texte nu diferă prea mult a adevărata miză este iluzia unui raport cauză-efect. Poemele "din dreapta" lăsate singure ar fi semănat cu oricare poem al lui Călin Vlasie cel de la început. Poetul însuși își numește acest experiment "vlasilalie"; el încearcă să expună mecanismul aferezei, simulează un "laborator" de creație, un cuptor alchimic din
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
gravitate este și destituirea regizorului și profesorului Mircea Cornisteanu de la direcțiunea teatrului Sica Alexandrescu din Brașov, demitere hotărîtă în această vară, în perioada de concediu în care se află instituția. Sîntem, pe de altă parte, și în fața unui paradox: din raportul întocmit de Comisia de anchetă rezultă în mod clar, saltul, am spune spectaculos, pe care teatrul l-a facut din Stagiunea ^96-^97, adică odată cu ocuparea prin concurs a postului de director de Mircea Cornisteanu. Saltul implică atît componentă calitativa
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
ale teatrului au ajuns la 572 de milioane de la 129 de milioane. Directorul a atras sponsorizări în valoare de 180 de milioane. Acestea sînt datele tehnice, care nu mai au nevoie de nici un comentariu. Vorbesc de la sine. În continuare în raport se precizează, chiar în final, ca domnul Mircea Cornisteanu este un specialist valoros de care teatrul are nevoie. Datorită numelui său, regizori de marcă au acceptat să monteze pe scena brașoveana, făcînd rabat chiar de la onorariile pe care le solicită
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]