5,656 matches
-
tandis que je pourrais avoir, jusqu'à un certain moment, une liaison avec leș expressionnistes. " Notre traduction.) 1494 V. Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine..., op. cît., p. 36-37. 1495 V. Nicolae Mecu, " Lucian Blaga creație și receptare ", în Viața românească, LXXIX, no. 3, martie 1984, p. 66 : " Versul liber al lui Blaga nu apare astfel că o reacție directă de "deformare" revoluționară a celui tradițional, ci prin urcarea în vers (în versul liber) a poemului în proza
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au urmat alte cărți de poezie: Depărtarea lăuntrică (1980), Călătorie spre sine (1984), Discurs despre liniște (1989), Deasupra tenebrelor (2001), Opium (2002). În volumul colectiv dedicat lui Eminescu pe care l-a și prefațat, Chipurile poetului (2001), a publicat eseul Receptarea actuală și destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu. A fost distins cu două premii pentru poezie (1982; Concursul Național de Poezie, Târgoviște; 1985; Concursul de Creație Literară al Municipiului București) și unul pentru eseu (2003; Concursul Național de Eseu
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
importanți clasici români (V. Alecsandri, Al. Macedonski, G. Bacovia), păstrând însă viu interesul pentru literele contemporane (în studii dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Mircea Dinescu). În același timp, cartea schițează evoluția viitoare a scrisului lui D.: astfel, istoria receptării operei lui Bacovia reprezintă preludiul celor mai însemnate contribuții critice ale autorului ieșean - Bacovia (1981) și Bacovia după Bacovia (1998) -, iar un alt articol anunță volumul Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski (1988). Monografia din 1981 dedicată lui Bacovia abordează
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
din romantism a literaturii române, fenomen datorat atât epuizării mijloacelor artistice ale curentului, cât și, mai ales, prezenței în stratul profund al liricii macedonskiene a unei dureroase scindări, care anunță viitoarele prefaceri moderne ale poeziei. Bacovia după Bacovia reia istoria receptării critice a operei poetului, accentul punându-se de data aceasta pe virtuțile estetice ale „oboselii” lirismului bacovian: spre deosebire de criticii care interpretau reluarea de către poet a unor teme și motive mai vechi drept un semn al sterilității și istovirii forței creatoare
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
acuzat, refuz (zgomotos) al întregului arsenal de efecte poetice în uz, ironie etc.”. Câteva dintre ideile din Foiletoane se regăsesc în Introducere în opera lui Titu Maiorescu (1988). Într-un stil metaforic, uneori prea încărcat pentru „canonul” studiului critic („Apele receptării, o clipă transparente, se încarcă pe nesimțite de mâluri groase, prin care ochiul nu are cum pătrunde”), verdictul asupra „complexului” Maiorescu este totuși corect, pendularea între admirație și condescendență, recunoștință și ingratitudine fiind vizibilă de-a lungul anilor în receptarea
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
receptării, o clipă transparente, se încarcă pe nesimțite de mâluri groase, prin care ochiul nu are cum pătrunde”), verdictul asupra „complexului” Maiorescu este totuși corect, pendularea între admirație și condescendență, recunoștință și ingratitudine fiind vizibilă de-a lungul anilor în receptarea operei și a vieții. Accentele judicioase, observațiile pertinente (precum acelea referitoare la sporadica preocupare de critic literar, exacerbată de mai toți exegeții) sunt dublate de izbucniri „antimaioresciene”, autorul suspectându-i pe criticii postlovinescieni (Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu), spre exemplu, de
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
scriiturii (asimilată în general actelor imitative) și reala schimbare (cu impact direct în sensul evoluției) revine, în articolul Îndepărtarea de la viață (1925), într-o formulă de polemică publicistică elegantă și ferită de excese. O discuție despre snobism ca modalitate de receptare a fenomenului artistic (Snobism literar și artistic, 1925) îl aduce pe Cezar Petrescu pe același teren al acuzei la adresa imitației motivate teoretic de „școală”, a „rețetarului” aplicat mecanic, autorul reluând cu vehemență teoria maioresciană a formei fără fond. Încă din
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
analiza strălucită a unei picturi a artistului olandez, articolul operează o fenomenologie a trecerii de la naturalismul impresionist la expresionismul de marcă al începutului de secol în pictură, din perspectivă estetică, o estetică însă nu numai a creației, ci și a receptării. Într-o pledoarie pentru receptarea avizată a operei de artă (elitism așadar, însă fondat pe precepte estetice, validat de înseși sistemele teoretice care decurg sau determină facerea operei de artă în sine), Lucian Blaga afirmă necesitatea elasticității judecății de valoare
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
a artistului olandez, articolul operează o fenomenologie a trecerii de la naturalismul impresionist la expresionismul de marcă al începutului de secol în pictură, din perspectivă estetică, o estetică însă nu numai a creației, ci și a receptării. Într-o pledoarie pentru receptarea avizată a operei de artă (elitism așadar, însă fondat pe precepte estetice, validat de înseși sistemele teoretice care decurg sau determină facerea operei de artă în sine), Lucian Blaga afirmă necesitatea elasticității judecății de valoare, judecată pregătită în mod fundamental
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
este Dan Smântânescu, iar administrator, Paul Lahovary, de la numărul 3 ambii figurând ca directori. Începând cu numărul 2, subtitlul „Critică, artă, literatură, viață socială” este înlocuit cu „Revistă de critică”. Un succint articol-program al lui Dan Smântânescu pledează pentru necesitatea receptării obiective a producției artistice naționale: „Reînstatornicirea adevărului pe toate planurile vieții culturale și sociale este o imperioasă nevoie, resimțită și de cei ce pot judeca drept și o pot spune, și de opinia publică supusă mereu torturei de a fi
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
ai consacrării) și fiind completată cu o bibliografie amplă a scrierilor (inclusiv manuscrise) și a referințelor critice. Scrupulul pozitivist al documentului, acribia caracterizează și ediția Ion Barbu, Opere (I-II, 1997-1999). Notele și comentariile conțin, pe lângă laboratorul creației și reperele receptării, și glose etimologice la termeni-cheie ai poemelor. Ediția Nichita Stănescu, din care au apărut cinci volume (2002-2003), este cea mai amplă până în prezent, conținând și un tablou al receptării, adus la zi. Prin același profesionalism se distinge ediția critică G.
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
II, 1997-1999). Notele și comentariile conțin, pe lângă laboratorul creației și reperele receptării, și glose etimologice la termeni-cheie ai poemelor. Ediția Nichita Stănescu, din care au apărut cinci volume (2002-2003), este cea mai amplă până în prezent, conținând și un tablou al receptării, adus la zi. Prin același profesionalism se distinge ediția critică G. Bacovia (2002). O ediție Ion Creangă, în trei volume (1991-1993), pornește de la cea din 1890. C. a mai publicat texte din opera lui Petre Țuțea (Lumea ca teatru. Teatrul
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
deosebit de familiarizat. În afara tezei de doctorat, apreciată drept „o capodoperă a metodei comparatismului” (Marin Bucur), pe aceeași linie se cuvine menționat studiul despre „Istoria lui Alțidalis și a Zelidiei” de Vincent Voiture (1931), român important pentru istoria literară din perspectiva receptării literaturilor occidentale de către spiritualitatea românească de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor. Pentru receptarea literaturii franceze în țara noastră, vor rămâne de neocolit numeroasele sale studii introductive, prefețe, note, tabele cronologice și traduceri din opera unor scriitori
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
linie se cuvine menționat studiul despre „Istoria lui Alțidalis și a Zelidiei” de Vincent Voiture (1931), român important pentru istoria literară din perspectiva receptării literaturilor occidentale de către spiritualitatea românească de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor. Pentru receptarea literaturii franceze în țara noastră, vor rămâne de neocolit numeroasele sale studii introductive, prefețe, note, tabele cronologice și traduceri din opera unor scriitori că Rabelais, Molière, La Bruyère, La Fontaine, Lesage, Voltaire, V. Hugo, Balzac, Verlaine, Anatole France. Rămân de
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
trăsăturile sale, cu antecedente, „istoric”, utilizări și consecințe și, în primul rând, cu sensurile multiple, incerte, contradictorii, în permanentă mișcare. Sunt prezentate dezbaterile teoretice asupra subiectului, reverberațiile lor, sunt analizate toate nivelurile (naratologic, poetic, tematic, ontologic, filosofic, al circulației și receptării, al militantismului estetic și atitudinal, al mentalităților etc.), pertinente pentru cuprinderea globală și totodată aprofundată a chestiunii. Toate dezbaterile, constructele ideatice și realitățile culturale analizate sunt comentate cu distanțarea necesară și chiar cu o ușoară, binevenită undă de ironie, cu
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
criteriu valoric fundamental. Pe de altă parte, sentimentul frumosului este provocat, în mod hotărâtor, numai de iluzia apropierii dintre artă și realitate. Abordând estetica din punct de vedere social, C. află o bază comună, oferită de societate, pentru crearea și receptarea frumosului. Ea îi permite să afirme existența unor personalități care creează în propria lor epocă o „impresionabilitate comună”, superioară celei a contemporanilor și prevestind epoca următoare. Astfel, opera lor anticipă gustul, după cum geniul științific anticipă adevărul. Dar gustul nu este
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
a neamului, „misiunea noastră ca stat”. Echilibrul judecății de valoare, aprecierea istorică exactă, raportarea juridică a demonstrației critice la aspectele ce țin de legitatea și legitimitatea aspirațiilor românești spre deplina independență națională fac din acest studiu un moment esențial al receptării lui Eminescu într-un timp al negării și al condamnării proletcultiste a gazetăriei sale. Aceleași calități în dezbaterea analitică a problemelor abordate demonstrează și expunerea monografică Chestiunea Transilvaniei, carte scrisă în limba franceză în 1945-1946 și revizuită, pentru publicare, în
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
unui comparatism eliberat de mecanismul europocentrist al „influențelor”, ca și de fetișismul estetizant al istoriografiei literare. Discipol al unor specialiști români precum Adrian Marino, Alexandru Duțu, Paul Cornea, C. este pasionat, în același timp, de deschiderea teoretică inițiată, prin estetica receptării, de Școala de la Konstanz, pe care, inclusiv prin traduceri și comentarea unor texte fundamentale ale lui Hans Robert Jauss, o introduce, printre cei dintâi, în orizontul teoretic al studiilor literare din România. Între istorie și hermeneutică, cultivate ca principale coordonate
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
o introduce, printre cei dintâi, în orizontul teoretic al studiilor literare din România. Între istorie și hermeneutică, cultivate ca principale coordonate ale unei abordări echilibrate, în sensul considerării textului literar ca punte de comunicare între polul „producției” și cel al „receptării”, pentru cercetător deopotrivă de relevante în operațiunea de determinare a „valorii”, este articulat demersul din eseurile volumului Eu, Alter, Alter Ego. Un pas mai departe îl reprezintă construcția teoretică din Despre teme, unde, prin apelul la concepte curente ale filosofiei
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
Robert Jauss, Hermeneutică literară și experiență estetică, București, 1983; Valeriu Marcu, Machiavelli, București, 1993; Mirjam Korber, Deportiert. Jüdische Überlebensschicksale aus Rumänien 1941-1944, Konstanz, 1993; Theodor W. Adorno, Minima Moralia. Reflecții dintr-o viață mutilată, București, 1999. Repere bibliografice: Adrian Marino, Receptare, experiență estetică, hermeneutică, TR, 1984, 15; Albert von Brunn, „Interferențe culturale româno-germane”, „Germanisch-romanische Monatsschrift”, 1989, 1-2; Gerhard Damblemont, Komparatistik in Rumänien, „Arcadia”, 1990, 1; Emmerich Reichrath, Nicht nur Verrisse, Cluj-Napoca, 1991, 63-67; Wolfgang Schuller, Weitblickender Weltwanderer, „Frankfurter allgemeine Zeitung”, 1991
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
termenului „romantic”, Lamartine în România ș.a.). Preocuparea pentru pașoptism și romantism nu dispare după 1975, însă aria istoricului literar se lărgește organic. Itinerar printre clasici (1984) și Aproapele și departele (1990) conțin studii despre Alecsandri ca dramaturg, Hasdeu ca epistolier, receptarea în timp a lui Heliade, respectiv despre poezia lui Asachi, proza lui Kogălniceanu, memorialistica lui Codru-Drăgușanu, opera lui Bolintineanu, opera literară a lui Hasdeu. Tot aici, străpungeri spre alte epoci și alte metode: studii de naratologie modernă, despre Filimon, Creangă
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
publicului în orientarea repertoriului teatral de la jumătatea secolului al XIX-lea ș.a.m.d. Introducere în teoria lecturii (tradusă în 1993 în Italia) reprezintă o sinteză interdisciplinară a problematicii lecturii, convocând cunoștințe de teoria textului, semiotică, psihologie și sociologie a receptării, hermeneutică, critică și istorie literară. Semnele vremii (1995) e o culegere de cronici și intervenții în jurul unor autori și cărți (multe sunt ediții critice sau volume de inedite). O secțiune Pro domo, cu interviuri, este utilă în înțelegerea formației și
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
existență și moarte, crearea de simboluri ale timpului și spațiului. Introducere în opera lui Velimir Hlebnicov (1997) constituie o lucrare de pionierat în cercetarea operei unuia dintre cei mai importanți scriitori ai avangardei ruse. Sunt urmărite, în prima parte, destinul receptării lui Hlebnicov și modul prin care acesta devine creator de limbă, sensul final ce decurge din investigarea structurilor poematice ducând spre configurarea operei ca expresie a unității și armoniei lumii. Studiul este însoțit de o antologie de texte care ilustrează
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
spiritul metodic ale unui critic care, cenzurându-și în permanență tentația spre digresiune prin luciditate teoretică, ilustrează, în literatura noastră, spiritul raționalist al gândirii lui Descartes. Abordând fenomenul literar atât din perspectiva operei propriu-zise, caracterizată prin „autonomie”, cât și a receptării sale, C. construiește o adevărată ontologie a „obiectului estetic”, văzut din perspectiva unei conștiințe critice a cărei principală calitate trebuie să fie „vocația axiologică”. Astfel, toate demersurile îndreptate în direcția cunoașterii obiectului estetic (critica izvoarelor, modalitatea de elaborare a operei
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
autoarei, ale cărei valențe artistice se manifestă în mai multe planuri. În Adevărul și inima (1964), registrul poetic este dominat de emoțiile cotidiene, de aspectele simple ale vieții, de gesturile temerare ale omului. Dumitru Micu remarca aici „o senzație de receptare vrăjită a impresiilor de toate zilele”, ca și „trăirea înfiorată a elanurilor”. Poeziile plachetei următoare, Versuri de spus cu ghitara (1967), indică o mutație stilistică și o desentimentalizare aproape calculată. Emigrând în Franța în 1969, C. își continuă activitatea cinematografică
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]