5,519 matches
-
discursul lui Chapman e "straniu și impresionant"128. Profesorul ne dezvăluie, în cuvinte la fel de impresionante, că da, într-adevăr, discursul ne "mișcă", într-o măsură suficient de semnificativă încât să realizăm că efectele sale imediate constituie un criteriu neadecvat de receptare a mesajului său, să intuim că puterea sa trece dincolo de efectul său asupra celor trei persoane din public. Discursul lui Chapman, apreciază Black, "nu este un monument rece de marmură. El trăiește"129. Dar, pentru a îi înțelege viețuirea, remarcă
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și semnificativă. "Obiectul" de interes al lui Chapman, ce legitimează contextul identificat de Black, este "întregul": întreaga Americă, toată populația sa, secolele de istorie ale americanilor. Rămânem, parțial edificați, parțial neliniștiți, în expectativă, cu toate că știm deja, poate chiar mult înaintea receptării "loviturii de teatru" a profesorului Black, care încă ne așteaptă, cine este publicul pe care pastorul Chapman îl vizează în adresa sa. De dragul raționamentului și a excelentelor calități strategice ale criticului retoric, să rămânem în așteptarea "momentului său de glorie
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a vorbi "servitorii lui Dumnezeu pe pământ"677, desigur, numai în măsura în care afirmațiile acestora "se conformează înțelesului valid al textului original"678. Nu în ultimul rând, adaugă criticul, procesul de structurare a ordinii discursului "implică aproprierea delimitată a discursului, prin care receptarea sa este situată restrictiv"679, în aceeași măsură în care, am văzut, producția discursivă depinde de anumite restricționări. Prin urmare, remarcă McKerrow, participarea indivizilor la o autentică "dialectică a controlului"680, indiferent dacă acești participanți contribuie la construcția structurii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
48 Octav Bozînțan, op. cit., p. 65. 49 Ibidem, p. 65. 50 Horst Ruckle, op. cit., p. 150. 51 Octav Bozînțan, op. cit., pp. 66, 86. 52 Termen folosit de Alfred Korzybski în Science and Sanity și preluat de Charles U. Larson, Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 122-123. 53 George Steiner, După Babel. Aspecte ale limbii și traducerii, Editura Univers, București, 1983, p. 269. 54 Termenul a făcut-o celebră pe Françoise Thom cu cartea Limba de lemn, Editura Humanitas
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de opinii, prejudecățile, conflictele interpresonale să influențeze înțelegerea mesajului; se identifică ideile principale și se înțelege sensul mesajului. Auditorul are o contribuție importantă în desfășurarea unui interviu iar pentru a asigura un mediu adecvat va trebui să țină seama, pe parcursul receptării expunerii, și de următoarele aspecte: este reținut în evaluări și argumentări critice în exprimarea dezacordului argumentării; încearcă să înțeleagă punctul de vedere al vorbitorului, chiar dacă opinia proprie este una divergentă; nu încearcă să vorbească în același timp cu vorbitorul; este
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
cu ținuta corporală a interlocutorului. Copierea ținutei asigură un grad de confort psihic cu consecințe beneficie asupra modului de transmitere a datelor și informațiilor. Semnalele transmise de poziția corpului trebuie recepționate ținând seama și de mediul în care se produce receptarea. Gesturile Gesturile umane sunt realizate într-o formă care presupune combinații de mișcări ale corpului și mimicii feței într-un tot integrator care exprimă o stare sau o situație. Abilitățile de comunicare nonverbale trebuie să cuprindă și interpretarea unor gesturi
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
acest sens, modelul taxonomic al lui Bloom răspunde necesității de a raționaliza, sistematiza și evalua printr-o abordare pe trei domenii:cognitiv (cunoaștere, înțelegere, aplicare, analiză, sinteză și evaluare) asigură însușirea de informații, formarea de concepte și capacități intelectuale: - afectiv: (receptare, reacție, valorizare, organizare, caracterizare) modelează atitudini, dezvoltă interese, cultivă sentimente, influențănd comportamentele copiilor;psihomotor: (percepere, dispoziție, reacție dirijată, automatism, reacție complexă) vizează formarea unor priceperi și deprinderi de utilizare a unor materiale Obiectivele specifice sunt obiective caracteristice obiectului și favorizează
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
ș.a. Cercetătorul demonstrează originea orientală a motivului, urmărește penetrarea lui, prin Egipt și Grecia, în literaturile culte europene, analizează factorii care au favorizat răspândirea motivului (bestiarele medievale, literatura patristică, legendele hagiografice, predicatorii, enciclopediile medievale, școala, literatura profană) și evidențiază specificul receptării motivului de la o literatură la alta. În literatura română sunt semnalate optsprezece variante populare, între care două texte inedite. Interesantă e demonstrația privitoare la pătrunderea motivului din literatura cultă în folclor și nu invers, cum se crezuse mai înainte. Analiza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
morală a individului care Îl separă de lume, Îl individualizează, Îl invalidează și-l Închide, limitându-l În felul acesta ca persoană. Din acest motiv, Înțelegerea durerii necesită o analiză mult mai nuanțată și mai aprofundată. Durerea nu este numai receptarea unor impresii nocive provenite din mediul extern sau din interiorul propriului corp, ci este și o reacție a persoanei În planul conștiinței sale, față de aceste impresii. Durerea ne apare ca o experiență ce rezultă din contactul și reciprocitatea dintre corpul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
calități ridicate a muncii prestate, aceasta fiind realizată de specialiști; creșterea sentimentului de responsabilitate la membrii organizației (faptul că fiecare intră în contact cu mai mulți specialiști determină implicarea responsabilă în activitatea de muncă); existența condițiilor optime de transmitere și receptare a informațiilor, a luării deciziilor sporește eficiența conducerii. Pe de altă parte, structurile funcționale generează și o serie de dificultăți ce se convertesc în disfuncționalități și dezavantaje: unele dintre acestea provin, în principal, din modul diferit în care sunt percepuți
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
principiul potrivit căruia la baza piramidei organizaționale numărul subordonaților poate fi mai mare, iar pe măsură ce urcăm spre vârful piramidei, numărul lor scade; stabilirea lungimii liniei ierarhice, știut fiind faptul că o linie lungă antrenează dificultăți de comunicare, de transmitere și receptare a informațiilor; asigurarea unității conducerii, deoarece dualitatea ei subminează disciplina și eficiența; delimitarea precisă a scării de autoritate centrate la vârful piramidei și scăzând spre baza ei; precizarea scării de competență care rezultă din diviziunea muncii și din specializarea lucrărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau în momente total nepotrivite, în condițiile existenței unei pregătiri informațional-emoționale a subordonaților sau atunci când o asemenea pregătire lipsește cu desăvârșire), unde sunt transmise (în contexte cu mare încărcătură emoțional-pozitivă sau în contexte neutre sub raport afectiv sau chiar tensional-conflictuale); receptare (sau de percepere adecvată a deciziei transmise: subordonații au auzit despre ce este vorba, au văzut notele care conțin deciziile luate?; intervenția unor factori perturbatori între cel ce emite și cel ce recepționează decizia ar putea duce la distorsionarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau unui procedeu de lucru, un model de abordare a unei situații - problemă. Explicația însoțește întotdeuna demonstrația. În cursul explicației se pot face întreruperi, cu scopul de a formula și adresa întrebări copiilor, prin care să se testeze gradul de receptare și înțelegere a celor explicate, dar întreruperile vor fi scurte, pentru a nu întrerupe firul logic al demersului susținut. Metoda explicației se regăsește în toate etapele metodologice de realizare a unității de învățare. 3.6.2. Demonstrația Demonstrația ca metodă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
sub egida Academiei Române (I-IV, 2000-2002; Premiul Academiei Române). Volumele Publicistică și Corespondență cuprind peste cincizeci de articole noi și aproape două sute de scrisori necunoscute, iar în note și comentarii au fost introduse texte care vorbesc despre geneza operei și despre receptarea scrierilor caragialiene de-a lungul timpului. Ampla exegeză Liviu Rebreanu în atelierul de creație stabilește o relație de determinare între biografia marelui scriitor și opera sa. I. operează cu mijloacele de investigație ale istoricului literar, cercetând minuțios și atent întreaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
în 1939, compunerea în trei variante succesive a discursului de recepție Lauda țăranului român, rostit la 29 mai 1940, relațiile cu Tudor Arghezi după apariția pamfletului acestuia la adresa romanului Ion ș.a. Bine structurat și cu informații inedite este capitolul consacrat receptării operei lui Liviu Rebreanu în străinătate. De asemenea, elucidarea pseudonimului Ion Jalea, cu care Liviu Rebreanu a publicat în 1919 broșurile Basarabia. Descrierea. Istoria. Unirea și Ardealul, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina. SCRIERI: Liviu Rebreanu în atelierul de creație, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
Rebreniana, SLAST, 1987, 30, 32, 33; Eugen Simion, Anticamera operei, RL, 1989, 8; George Pruteanu, Comperajul documentar, CL, 1989, 3; Florin Faifer, Liviu Rebreanu - portret documentar, CRC, 1989, 13; Dan Silviu Boerescu, Redactarea unor sinteze, SLAST, 1989, 29; Mircea Anghelescu, Receptarea lui Caragiale, LCF, 1990, 29; Nicolae Mecu, Barometrul Caragiale, VR, 1990, 11; Z. Ornea, Caragiale și contemporanii săi, RL, 1991, 6; Teodor Vârgolici, Proza lui B.P. Hasdeu în ediție critică, ALA, 1996, 341; Ion Simuț, Rebreanu, București, 1997, 123-125; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
Uniunii Scriitorilor. La dispariția lui T. critica literară nu îl așezase încă pe locul pe care îl merita. Omologarea faptului că este un mare prozator al perioadei 1960-1980 a avut loc, într-un ritm destul de accelerat, abia după moartea lui. Receptarea reținută și tardivă a operei poate avea drept cauză și relativ târzia definire a subiectivității sale creatoare. Traiectoria devenirii scrisului lui T. reține câteva momente distincte: aparent „tradiționalist” în prozele scurte din perioada de început, va evolua spre un modernism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Ibidem, op.citată, p.253. 44 b) un model al performanței vorbitorilor, adică un sistem de reguli care explică cum e pusă în acțiune competența în actele de vorbire; s ar include aici un model al emisiei enunțurilor, unul al receptării lor și o teorie a conceptului; c) o teorie a însușirii limbii, care sâ evidențieze ce este înnăscut și ce se dobândește prin învățare"66. Gramatica lui Chomsky ar fi o "gramatica a regulilor", care face apel la intuiție și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în perfecționarea comunicării ar trebui să-l ocupe în școală dialogul, în sensul ca elevii sa fie puși în situații naturale de comunicare dialogata, în care sa învețe modul de exprimare adecvată la situații și adaptată la partener, precum și de receptare prin interpretarea contextuală. Copilul trebuie să stăpâneasca deja în clasa a V-a regulile dialogului, respectarea temei propuse în discuție, a orientării către parteneri, respectarea distribuțiilor liniilor de discuție, a inhibării 1. Idem, op.citată p.333. 54 răspunsului până în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
333. 54 răspunsului până în momentul când este realmente permisă intervenția, respectarea necesitații de a răspunde. Formarea deprinderii de exprimare adecvată trebuie să pornească de la principiul conștient al necesitații selectării mijloacelor de expresie în conformitate cu situația (în clasă, la joc,etc.) după cum receptarea corectă trebuie dezvoltată prin introducerea conștientă a principiului interpretării contextuale. Copilul trebuie să stăpânească și sa utilizeze forma de exprimare scrisă, cu normele ei ortografice, cu sistemul specific, mult mai coercitiv al sintaxei, al morfologiei, al "compoziției" în genere, și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
al cărui roman Mizerabilii este definit, cu un călinescian curaj al expresiei, drept o „caricatură genială”) la François Mauriac și Michel Butor. Centrul de greutate îl constituie interpretările referitoare la romanele lui Émile Zola și curentul naturalist, privite din unghiul receptării lor în Franța și în România, apoi cele despre Marcel Proust și destinul capodoperei sale în literatura română interbelică sau despre relațiile marelui scriitor cu românii. În ce privește receptarea lui în spațiul românesc, romanul lui Proust va fi caracterizat drept „reactiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
referitoare la romanele lui Émile Zola și curentul naturalist, privite din unghiul receptării lor în Franța și în România, apoi cele despre Marcel Proust și destinul capodoperei sale în literatura română interbelică sau despre relațiile marelui scriitor cu românii. În ce privește receptarea lui în spațiul românesc, romanul lui Proust va fi caracterizat drept „reactiv pentru definirea unor poziții critice, pentru descifrarea modelului personal al fiecăruia de a gândi în problema romanului modern”. Alte pagini definesc ipostaza rebreniană a epicului (nici aici nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
literare, precum „Gryphius” (1980), „Schubart” (1989), „Lenau” (1993). Inițial adept al scrisului convenabil și ușor accesibil, S. traduce, între altele, povestiri de Francisc Munteanu. Treptat își impune exigențe crescânde, ajungând - împreună cu cei interesați de revitalizarea literaturii - în miezul procesului de receptare a liricii universale contemporane. Fiind el însuși poet, prozator și eseist, această experiență îl leagă de personalități din generația sa. Încearcă - înainte și după plecarea din țară - să promoveze scrierile lor prin traduceri, prin recomandări și consilieri în mediul redactorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
de forță vizuală eruptivă par întrupări verbale ale unor tablouri suprarealiste de Dalí. Sensul lor se pierde însă într-un labirint de simboluri ambigue, cu trimiteri evidente la Apocalipsa Sfântului Ioan. Vidarea ori ocultarea semnificației sunt „metodele” proprii scrierii (și receptării) discursului poetic apocaliptic, care pare să-și revendice retorica profețiilor biblice: „ca o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini// simt lumina și huruitul mecanismelor/ apocalipsul mărșăluiește în pustiu.” SCRIERI: Călăuza, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Solaris, București, 2002; Hidden
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
2001). Volumul Corabia argonauților (1972) este numai aparent alcătuit aleator. Eseul principal, care dă și titlul cărții, se sprijină pe două metafore: corabie-carte și argonauți-cititori. D. este un autor bine informat, care stăpânește metodele moderne de abordare critică, îndeosebi teoria receptării, rezultatul fiind structurarea unui stil propriu. Criticul se exprimă mai ales prin „parabole critice”, atunci când vorbește de argonauți (cititorii), cu starea lor veșnică de căutători ai unei iluzii (lâna de aur), de „ultimul argonaut” sau de „omul pasăre”. O paralelă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]