4,978 matches
-
micșorare a formatului și o accentuare a puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și diferența în secvența lor de aminoacizi este mică. 2.1.3. VARIAȚIA ALOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Alotipurile imunoglobulinice sunt variante imunoglobulinice codificate de alele distincte din același cistron, apărute prin mutații punctiforme succesive ale genei de tip sălbatic. Asemenea mutații recurente ale genei normale a+ au generat seria polialelă a1, a2, a3.... an, reprezentând un marker alotipic distinct. Fiecare individ are o anumită combinație de asemenea gene alele, de exemplu a+a1, a +a2,.... a+an sau a1a1, a2a2, a3a3, sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
provenită de la un individ uman poate fi imunogenă pentru alți indivizi umani, la care se comportă ca aloantigen. Variantele alotipice sunt consecința existenței genelor sub formă de perechi (alele) la organismele diploide și a realizării de serii polialele, prin mutație recurentă. Diferențele în antigenicitatea alotipică a imunoglobulinelor se transmit ereditar, după modelul mendelian. Ca și în alte sisteme alelice, și în acest sistem al antigenicității alotipice a imunoglobulinelor, indivizii umani pot fi homozigoți și heterozigoți. În condiția heterozigotă alelele constituente ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sugerează că mutația somatică are loc, mai mult sau mai puțin, în mod întâmplător, la nivelul unei regiuni în care se află segmentul genic V și se extinde în afara acestuia. Există o tendință pentru unele mutații de a fi multiplu recurente. Acestea pot reprezenta „ pete fierbinți mutaționale” și se explică printr-o anumită preferință intrinsecă a sistemului pentru mutație somatică. Mutația somatică este condiționată de existența și funcționarea unui enhancer care activează transcripția la nivelul fiecărui locus Ig. Există o anumită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nondisjuncție mitotică, adică neclivarea centromerului, în mitoză) sau numai dublarea numărului de copii ale unei singure gene, în urma unui eveniment de crossing-over inegal, urmare a împerecherii inexacte a cromozomilor omologi ai unui bivalent. Dacă evenimentul inițial de schimb neechivalent este recurent, atunci poate să apară un multiplu de copii ale uneia și aceleiași gene în același cromozom. Duplicația în tandem, datorată evenimentului primar de crossing-over inegal, determină alungirea catenei ADN cu un duplicat al genei, dispus în continuarea secvenței originale a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și pentru gazda (scade riscul declanșării bolilor autoimune la indivizii predispuși genetic la boală). Producerea de superantigene și mimetismul molecular pot crește incidența anumitor boli autoimune. Mecanismele care pot explica aceste corelații au la bază următoarea succesiune de evenimente: infecțiile recurente sau trenante, producerea de superantigene de către gazdă, activarea policlonală a limfocitelor B, producerea unui număr mare de anticorpi cu specificități diferite, dintre care cele potențial autoreactive pot iniția atacul asupra self-ului. Două dintre asocierile pozitive raportate sunt între infecțiile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
T, defecte cardiace ( tetralogia Fallot) sau aortice, facies caracteristic, învățare dificilă și uneori prin defecte imunologice, defecte ale scheletului (exemplu, polidactilie, coaste supranumerare, palatoschizis), pielii, glandelor endocrine, aparatului urogenital (aplazie renală sau rinichi polichistic). Indivizii cu deficiențe imunologice prezintă infecții recurente. Heterogenitatea clinică a acestui sindrom poate fi explicată prin vecinătate precursorilor celulelor (în crestele neurale) care vor forma inima, fața și glanda tiroidă. Din această cauză, se estimează că deleția parțială a brațului lung al cromozomului 22 afectează și o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o anemie, o formă particulară de seceră a eritrocitelor. El a numit această condiție patologică anemie falciformă sau drepanocitoză. Ulterior, anomalia a fost depistată frecvent (8%) în populația de negri din SUA. Bolnavii sufereau de anemie hemolitică și de episoade recurente de dureri abdominale și ale musculaturii scheletului, ceea ce se explică prin efectul pleiotropic al genei mutante HbS manifestat la nivel molecular prin substituția în β6 a acidului glutamic cu valina, la nivel celular, prin deformarea eritrocitelor: la presiuni reduse de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Fundației Polignac. Spre sfârșitul vieții a fost aleasă în Academia Regală a Belgiei urmându-i Annei de Noailles. După 1973, anul dispariției, fotoliul sau a fost atribuit lui Mircea Eliade, care în discursul de recepție identifica în opera Marthei Bibescu recurenta unor imagini ținând de cultura populară, precum și idei interesante referitoare la profilul spiritual și cultural al europenilor. Și totuși, răsfoind enciclopediile literare, găsim în dreptul numelui ei notații convenționale, care o asimilează unei neobosite realizatoare de cronici mondene. într-o producție
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
fața sordidă a socialului. Totuși, nu ar trebui oare să recunoaștem astăzi acțiunii sociale faptul de a fi servit în egală măsură liberalizării sferei private, făcând să funcționeze normele publice împotriva organizării sale autoritare? Decât să se insiste pe tendința recurentă pe care o au anumite elite de a gândi rezolvarea problemelor sociale printr-o mai bună concepere a mediului urban 68, ni se pare important să remarcăm că ceea ce definește cel mai bine intervențiile urbane și sociale ale secolului XX
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
informatica). Ea se îngrijora de ritmul amețitor al transformărilor (în special, accelerarea urbanizării). Euforia economică mergea în paralel cu nenorocirea sociologică. Prospectiva își datora audiența capacității sale de a integra într-o manieră pozitivă tema "accelerării istoriei", devenită banală și recurentă în privința argumentelor. Devenea inutil să autorizezi clarviziunea cu extrase din lecțiile de istorie, să prevezi viitorul plecând de la certitudinile trecutului, când ideile erau atât de întârziate față de fapte. Nu mai este posibil să transpunem în viitor experiențele pe care le-
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asemenea critici, analiza intențiilor de acțiune din proiectele urbane arată că, pentru tehnicienii urbaniști și pentru majoritatea aleșilor, credința în influența considerabilă a formelor urbane asupra funcționării vieții sociale rămâne la fel de vie ca pe timpul urbanismului progresist. Obiectivul de ansamblu, la fel de recurent pe cât de enigmatic, de ameliorare a "lizibilității spațiului urban" reflectă persistența dorinței de a stăpâni orașul. Urbanismul rămâne animat de preocuparea de a ordona și de a numi teritoriile, de a împărți și a marca spațiul urban. Rezultă o fascinație
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
surprinde diferitele fațete ale demersurilor profesioniștilor, am adoptat un mod de investigare deschis și semidirectiv, favorizând exprimarea spontană a reflecțiilor personale ale celor interesați de propriile practici. De-a lungul acestor întâlniri, succesul relațiilor publice a apărut ca o problemă recurentă, care îi interpelează pe toți actorii din procesul de comunicare, și unii, și alții considerând că aceste activități comunicaționale și măsurarea lor sunt două etape succesive și complementare ale aceluiași demers. Printre altele, unul dintre noi a avut oportunitatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cum respectarea acestora atrage recompensa. Putem vorbi așadar de o anumită condiționare a relațiilor și comportamentelor la nivelul oricărei instituții, în detrimentul relațiilor de comunicare. Printre consecințele ce decurg din modelul instituțional, autoarea se oprește asupra următoarelor: 1. Instituțiile promovează modele recurente de comportare rutinieră, au efecte de blocaj social, îngrădind orice inițiativă individuală sau colectivă, chiar blocând performanțele. În acest sens, nu putem să nu ne întrebăm: se poate vorbi despre schimbare la nivelul instituțiilor? Probabil da, numai că acestea sunt
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
La nivel organizațional acestea pot viza: performanțele, mutațiile tehnologice, stilul de conducere, gestiunea resurselor umane, condițiile de muncă, comunicarea internă etc. Trebuie să subliniem faptul că acest model de planificare a schimbării presupune interacțiunea etapelor. De altfel, fiind un model recurent, rezultatele obținute prin feed-back permit reîntoarcerea la una sau alta dintre etapele anterioare și corectarea eventualelor neajunsuri. În ceea ce privește intervenția propriu-zisă, considerăm că se impune folosirea acelor strategii manageriale sau de dezvoltare organizațională care pot asigura eficiența demersului, adică să permită
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fără înțelegere, sentimentul e irosit. Confortul lectorului nu poate lipsi; în absența lui, opera moare. Mecanismele eroului Desperado Personajul Desperado atârnă de fiecare cuvânt al naratorului, mai ales de cuvintele aparent fără nicio însemnătate. Fluxul conștiinței se sprijinea pe cuvântul recurent, pe cuvântul-monadă, cuvânt ce se încărca de profunzime psihologică. Autorii Desperado aleg cuvântul banal. E mai greu pentru lectură să detecteze sensul, pentru că stilul Desperado nu este la fel de zgomotos ca stilul modernist. Discreția autorului vine din ezitarea romancierului de a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e o competiție între public și intim, între cuvinte mărunte și mari tragedii. Ishiguro își planifică atent cuvintele cheie. Alți autori Desperado scriu oarecum la repezeală, în ritmul vorbirii, fugind de orice fel de simbolistică. Eliot făcea din imaginile lui recurente o întreagă teorie a "corelativului obiectiv" (marea, grădinile, apa, tisa etc.). Autorul Desperado e discret cu emoțiile eroului lui. Vremea codificării somptuoase a înțelesului, a textului care poate fi "perceput înainte de a fi înțeles", a apus. Mecanismul de descifrare a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dată de descoperirea sinelui, a unui eu care le gândește pe toate, care este judecător și judecat în același timp. Acest lucru a fost posibil prin evocarea paradigmelor pe care psihologia le are ca suport, un produs de edificare istorică recurentă, care poate explica pe de o parte, împărțirea psihologiei pe actualele ei ramuri, și pe de altă parte fundamentarea lor experimentală ca psihologie experimentală, comparată, a copilului sau a vârstelor, socială, organizațională, etc. Cartea atrage atenția și asupra unui aspect
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca o realitate subiectivă și reflectată ca atare, cu un aparat conceptual și metode proprii. Este adevărat, la început ele au fost primitive, reduse la număr, mai târziu s-a putut contura un obiect distinct de cunoaștere științifică. Aceeași succesiune recurentă s-a reprodus și în cazul chimiei și al biologiei, unde subiectivitatea reflectării unei anumite secvențe din natură a trebuit să fie obiectivată și reprezentată cu metode și tehnici proprii. În cele din urmă, s-a ajuns și la cazul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai avizat va sesiza că, în cazul psihologiei, avem de a face cu un "trecut" îndepărtat, ceea ce face ca edificarea verigilor sau laturilor sale paradigmatice să se alungească neobișnuit, ca ele să aibă o însemnătate epistemologică aparte, la care aderă recurent elemente de construcție mult mai recente. Înaintea nașterii ei ca disciplină de sine stătătoare, psihologia n-a semănat de loc cu o "grădină" unde să fie invitat oricine să-și facă treaba de grădinar, să cultive acolo legume sau flori
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-a creat posibilitatea tomistă de a contrapune psihicul uman tuturor celorlalte ființe, tuturor celorlalte forme de activitate; o esență aflată deasupra lumii trupești comune. Filosofia tomistă s-a distins prin a fi așezat acțiunile sufletești într-o ordine progresivă, recurentă, de la cele inferioare la cele superioare. În acord cu acest criteriu, anumite fenomene sufletești se puteau plasa organizatoric în raport cu altele, mai puțin organizate. Sufletul a fost identificat, asemenea lui Aristotel, la plante, la animale, la om. În sufletul omenesc își
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se subordoneze necondiționat acestei ideologii . În partea occidentală a Europei și în SUA s-au găsit suficiente rezerve și mijloace ca această criză a societății secolului al XX-lea să fie gestionată în acord cu spiritul pozitivist, cu cel acumulat recurent în istoria societății omenești în decursul mileniilor. În acest sens au rămas remarcabile ideile mai multor gânditori, unii grupați în diverse școli, tendințe sau întregi curente de gândire psihologică, cu contribuții decisive la fundamentarea ramurilor de bază ale psihologiei de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
raționamentului cum afirma înainte Auguste Comte (1798-1857), ci în acord cu legile evoluției naturale. De aici, s-au inițiat o serie de cercetări al căror obiectiv a fost cunoașterea poporului în ansamblul său organic. S-a pornit în această direcție recurent, de la popoarele încă necivilizate, aflate la un stadiu preistoric de dezvoltare socială, s-a studiat modul în care se constituie acolo modelele de gândire religioase, relațiile familiale, diferitele lor obiceiuri, s-a căutat și aici drumul spre reflectarea conștientă, a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
BBC și ITN, toate punând în lumină o mediatizare unidimensională a evenimentelor, din perspectiva culturii mediatice și a culturii sociale dominante în gândirea publică. Concluzia autorilor a fost că știrile nu fac decât să propage stereotipuri, să dea faptelor definiții recurente în cultura socială. În altă ordine de idei, independent de criteriile adoptate, jurnaliștii nu pot evita adoptarea unui anumit punct de vedere. Știrile se dezvoltă astfel nu ca o reflecție asupra evenimentelor reale, ci ca o "manifestare a codurilor culturale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
O altă variabilă care poate condiționa impactul conflictelor din știri este eficacitatea politică; mai exact, încrederea pe care o au indivizii că se pot implica în viața politică și că implicarea lor poate schimba ceva. Eficacitatea politică este o variabilă recurentă în cercetările legate de comportamentul de vot, asupra căruia această variabilă are un impact semnificativ, validat empiric. Cum este și firesc, persoanele care au o încredere că pot schimba ceva în politică sau că liderilor politici le pasă de oamenii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]