5,526 matches
-
într-un permanent proces de negociere. Libertatea este întotdeauna influențată de o anume ideologie socială, dar poate foarte bine să se opună ei. Nu neg faptul că astfel de acte pot fi cooptate, reînscrise, sau printr-o altă modalitate să reflecte ideologia socială. Dar în același timp trebuie să ținem minte că acte de rezistență sunt în orice moment posibile, "chiar dacă sunt limitate la o capacitate restrânsă de acțiune". Explicația mea ar trebui să justifice disatisfacția pe care o vor resimți
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Barbara Loundberry forma rămâne "marele teritoriu încă neexplorat al criticii contemporane" (XI). Drept răspuns la evoluțiile din jurnalism și a prozei realiste de la finalul secolului al XIX-lea Connors sugerează faptul că "două categorii de producții în proză care să reflecte viața nu erau suficiente, și de aceea, o a treia, jurnalismul literar, era posibilă și necesară... Cu toată presiunea culturală enormă care impunea împărțirea clară a prozei în creatoare și non-creatoare, rezistența față de o asemenea linie de demarcație precisă era
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sale "încearcă să se identifice pe moment cu viața lor". Tot el adaugă: Aceasta nu-i decât o dorință, adresată autorilor noștri, să culeagă subiectele care se găsesc în număr mare, să uite de convențiile romantice și istorice, și să reflecte impersonal, cu înțelegere, drama vieții reale. Procedând astfel vor ajuta la revitalizarea literaturii noastre, care în prezent este atât de anemică" (O nouă formă de literatură 425). Tot așa cum scriitori realiști și naturaliști își teoretizau propriile scrieri, jurnalismul literar narativ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
permită să nu citească Commercial Advertiser" (Autobiography 321). La răscrucea dintre secole, dezbaterea s-a intensificat, apărând cu regularitate în pagina cu opiniile cititorilor și în scrisori. Într-un articol din Atlantic Gerlad Stanley Lee spune: "Este misiunea reporterului să reflecte în ziar întâmplările zilei, să facă o știre din acea zi până la căderea serii. Este misiunea reporterului poet să facă din acea zi ceva pentru veșnicie, și să scrie despre ea în așa fel încât nici o lăsare a serii să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
distinctive trebuie să continue să existe în contrast cu aceste finalizări pentru că sunt de felul lor de natură "anti-volatilă". Asemenea poziții critice la Nietzsche, Garland și la autorul articolului din Scribner's dovedesc o evidență critică: că o structură narativă desemnată să reflecte fenomene distincte servește unui scop total diferit în stilul factual sau obiectiv al știrilor. Ori tocmai această trăsătură "anti-volatilă" a jurnalismului literar narativ este cea care anticipează pe Mihail Bakhtin, care oferă o interpretare a romanului care plasează jurnalismul literar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este "nuvela" sau "narațiunea" jurnalismului literar narativ, sau, ca să cităm alte câteva terminologii care au fost folosite la asemenea texte, nonficțiunea literară, sau reportajul documentar, sau noul jurnalism, ad infinitum, indeterminat și fluid, ca și forme schimbătoare care încearcă să reflecte realitatea. Caracterizarea jurnalismului literar narativ ca o parte a formei "romanești" este riscantă întrucât crește riscul de a o plasa și înțelege ca pe o altă formă de ficțiune 56. Dar orice mijlocire textuală poate fi plasată ca ficțiune datorită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vecinul său... Aș vrea să mă ajuți să fac auzite ideile acestor oameni" (3). În mod evident, stilul jurnalistic dominant din Washington nu era potrivit pentru această sarcină, iar Moley dorea un jurnalism care să încerce să exprime sau să reflecte mai deschis subiectivitea "fermierului" și "a vecinului", lucru ce nu putea fi realizat prin jurnalismul obiectivizat. Un alt comentariu relevant îl constituie evaluarea jurnalismului lui Anderson de către Moley: "nu are niciun scop ascuns, nici o cauză de susținut" (3). Acest comentariu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o nouă formă, "romanul non-ficțiune" (Plimpton, The Story). Ceea ce a făcut Cu sânge rece a fost să stârnească discuții critice pe tema elaborării unor tehnici asociate cu romanul realist și aplicate relatărilor jurnalistice (Hellmann, ix) sau relatărilor ce pretind să reflecte un statut fenomenalist. Pretenția lui Capote de inventator al noii forme este compromisă întrucât în același an a apărut lucrarea lui Wolfe Kandi-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby, publicată întâi în revista Esquire și apoi inclusă într-o colecție cu același titlu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
reflexivitate în producerea declarației, jurnalismul literar narativ reprezintă o tentativă de a îmbina caracterul subiectiv cu ceea ce în mod obișnuit a fost caracterul obiectiv. Acest lucru nu poate duce decât la o confirmare a subiectivității, a cărei limite trebuie să reflecte incertitudinea - toate acestea fiind exprimate prin incertitudinea limbii. Totuși, încercarea moderniștilor literari de a pune în valoare esența estetică este doar o parte din motivul pentru care jurnalismul literar a fost respins în cea mai mare parte a secolului al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai proaste performanțe. Efectul momentum este mai important pentru titlurile cu performanțe extreme și pentru micile capitalizări. Se regăsește și pe piețele europene și emergente. Dacă vreți să știți mai mult BANGE M. (2000Ă, «Do the portfolios of small investors reflect positive feedback trading?», Journal of Financial and Quantitative Analysis, 35(2Ă, 239-255. DHAR R. și KUMAR A. (2001Ă, «Non-random walk down the main street: impact of price trends on trading decisions of individual investors», Yale ICF Working Paper. JEGADEESH N.
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
în țările emergente. Acțiunile țărilor emergente, chiar foarte volatile, permit reducerea riscului global al veniturilor doar pentru că evoluția cursului lor nu o urmează întocmai pe cea a piețelor americane. Concluzie Veniturile, luate per ansamblu, trebuie să fie optimale și să reflecte cel mai bine preferințele celui care face economii vis-à-vis de risc. Chiar pentru cineva foarte prudent, acțiuni riscante pot fi necesare pentru a oferi cea mai bună performanță posibilă ținând cont de nivelul de risc căutat. Dacă vreți să știți
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de informație conținut (semnificat) într-o diversă relație de semnificare (naturală sau arbitrară), a cărui transmitere-receptare în context specific (existența unui anume cod, a unui transmițător și a unui canal, a unor zgomote etc.), presupune existența unui interpretant capabil să reflecte cu sens mesajul transmis (decodificare), determinând la nivelul receptorului și, prin feed-back, al emitentului însuși o anume reacție (finalitate-referent)"85. În procesul de comunicare gestuală, emițătorul și destinatarul sunt, alternativ, interpreți. Practic, gestul este semnul exprimat prin intermediul mișcării sau poziției
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
in chapter 3 by exemplifying their functions: gestures accompany, complement, stress, substitute and regulate verbal communication; gestures capture pupils' attention; they illustrate objects and phenomena; they stimulate memory and motivation; they betray emotions and express attitudes; gestures define personality; they reflect the nature of the relationship among educational actors etc. Unfortunately too few teachers are aware of the benefits of using the gestural repertoire and, therefore, such a topic is worth exploring and being researched in detail. In this respect, I
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
role in the optimization of the educational practice through gestural communication competence training that facilitates building an authentic, sustainable, empathetic and constructive relationship between teachers and pupils. Using gestures deserves a special analysis, the semiotic one, because too few teachers reflect on the meaning of these signs / gestures, although they attend daily to this show, without being aware of their value. Through self-assessment and continuous training, the gestural communication skill can be learned, cultivated and developed, inspiring and uplifting the audiences
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
demersuri este unul pozitiv, angajatorul fiind impresionat de spiritul întreprinzător și de seriozitatea candidatului. Există cazuri când aceste documente sunt cerute pe fax sau pe mail. În această situație, este de dorit ca adresa de e-mail care este folosită să reflecte numele candidatului și să fie personală, sobră, să nu aparțină vreunei companii la care este angajat în mod curent clientul (ionescu@yahoo.com). Se recomandă, de asemenea, atenție la modul în care este redactat mesajul e-mail, să conțină formule de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
aduse practicilor artistice relaționale au avut în vedere restricționarea lor la spațiul galeriilor și al centrelor de artă ceea ce ar intra în contradicție cu ideea de sociabilitate generalizată și nu ar permite conflictul social și disputa, care ar trebui să reflecte în mod real diferențele și divergențele specifice spațiului public, deoarece ar crea, în schimb, forme iluzorii și elitiste de sociabilitate prin limitarea lor la lumea artei. Ca atare, principalul argument susținut împotriva artei relaționale ar fi acela că ar reprezenta
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
corpus de forme și practici, respectiv condiția unei judecăți sociale valide 87. Într-unul dintre cele mai recente texte cu privire la condiția noii critici culturale, criticul și activistul Brian Holmes susține că, pentru a fi efectivă, critica culturală ar trebui să reflecte relațiile dintre articulațiile majore ale puterii și estetica trivială a vieții de zi cu zi.88 Ca atare, critica caracterului constrângător al sistematicității relațiilor sociale se dezvoltă din perspectiva opoziției dintre dificultatea de a-i convinge pe cercetători să articuleze
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din perspectiva promovării receptării diferențiate, respectiv a "lecturii negociate", apărea posibilitatea unei interpretări populare a mesajelor dominante. Cu toate acestea, în anii '80, când noțiunea de receptare a fost detașată de dinamica de clasă, studiile culturale au fost nevoite să reflecte participarea individului la crearea produsului mediatizat global, ducând la perfecționarea alienării, aproprierii, individualizării, etnicizării, împroprietăririi. Propunând un discurs cu privire la schimbarea atitudinii față de studiul culturii, Brian Doyle pleacă de la constatarea că noul domeniu al studiilor media, culturale și ale comunicării ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Dimpotrivă. Întrebările care au finalizat prezentarea m-au ajutat să explic rațiunea pentru care metodelor de cercetare calitativă trebuie să li se confere un loc privilegiat, alături de cele cantitative, în economia cercetării pe domeniul Științelor comunicării, poziție care să se reflecte, cât de curând, în planurile de învățământ românesc, textele, prin excelență, cu ajutorul cărora legitimăm și documentăm, aici și pretutindeni, experiența didactică. Cu alte cuvinte, documentele cu rol de hartă teoretico-metodologică de calibrul oricărei "istorii teoretico-metolologice", precum cea a profesorului Griffin
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai greu de susținut. Bugetul fiecărei țări participante trebuie să prevadă cheltuieli destinate în mod expres vaccinării. Bill Gates, unul dintre susținătorii programelor de vaccinare, a atras atenția că: „guvernele trebuie forțate să cheltuie banii colectați din taxe încât să reflecte grija pentru nevoile contribuabilor”. Neîncrederea populației în programe inițiate cu zgomot dar diluate pe parcurs compromite nu numai respectivul program dar și aderența la vaccinare ca noțiune importantă de sănătate publică. Fiecare stat are și posibilități proprii de promovare a
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
10. Impactul vaccinurilor actuale asupra vaccinurilor de a 2-a generație. 11. Costul ridicat al vaccinării. Inițierea programelor trebuie precedată de negocieri care să conducă la obținerea vaccinurilor la cel mai ieftin preț. 12. Prețul plătit de guvern trebuie să reflecte responsabilitate față de banul public și să nu compromită bugetul destinat altor imunizări. 13. Procurarea vaccinului trebuie realizată prin licitații girate de fonduri multinaționale care asigură finanțarea de lungă durată și pentru alte vaccinuri. 14. Lanțul de furnizare trebuie menținut prin
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mai greu de susținut. Bugetul fiecărei țări participante trebuie să prevadă cheltuieli destinate în mod expres vaccinării. Bill Gates, unul dintre susținătorii programelor de vaccinare, a atras atenția că: „guvernele trebuie forțate să cheltuie banii colectați din taxe încât să reflecte grija pentru nevoile contribuabilor”. Neîncrederea populației în programe inițiate cu zgomot dar diluate pe parcurs compromite nu numai respectivul program dar și aderența la vaccinare ca noțiune importantă de sănătate publică. Fiecare stat are și posibilități proprii de promovare a
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
10. Impactul vaccinurilor actuale asupra vaccinurilor de a 2-a generație. 11. Costul ridicat al vaccinării. Inițierea programelor trebuie precedată de negocieri care să conducă la obținerea vaccinurilor la cel mai ieftin preț. 12. Prețul plătit de guvern trebuie să reflecte responsabilitate față de banul public și să nu compromită bugetul destinat altor imunizări. 13. Procurarea vaccinului trebuie realizată prin licitații girate de fonduri multinaționale care asigură finanțarea de lungă durată și pentru alte vaccinuri. 14. Lanțul de furnizare trebuie menținut prin
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
liberă alegere, o serie de alte identități, dar acestea sunt esențialmente secundare. Faptul că acestea sunt secundare nu înseamnă că nu sunt importante. În anumite circumstanțe identitățile secundare pot deveni foarte importante și este de înțeles că politicile trebuie să reflecte acest aspect atâta timp cât identitatea primară, aceea de a fi oameni, nu este compromisă ca urmare a acelor politici.6 Schimbarea paradigmatică pe care conceptul securității umane o propune prin schimbarea obiectului de referință a politicilor de securitate de la identitatea națională
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
politice și al contingențelor, ca rezultat al negocierilor și al presiunilor diplomatice în care diferențele de putere, atât materiale, cât și ideaționale, își spun cuvântul. Astfel, concepțiile dominante privind legitimitatea, în special cele exprimate la sfârșitul marilor războaie, tind să reflecte viziunea celor victorioși ceea ce arată existența unei relații importante între putere și legitimitate. Din perspectivă critică, se poate afirma că ceea ce este adevărat sau drept depinde de jocul puterii și al dominației. Între principiile de legitimare, pe de o parte
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]