KorAP: Find »[drukola/base=regiment & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...298 >

7,442 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

submarine, un vas de război de mare tonaj și 10 vapoare ușoare. Totodată, în modernizarea unităților militare s-a avut în vedere introducerea unei companii de mitraliere la fiecare regiment de infanterie. Primele unități dotate, până la 15 mai 1937, erau Regimentele 6, 7, 14, 18, 22 și 39 Infanterie, ulterior urmând a fi înzestrate și alte structuri. Ministerul de Război din Bulgaria se afla în tratative cu un trust german pentru construirea unei fabrici de muniții și gaze, deși la data

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1932, prin nota nr. 429, Corpul 1 Armată a cerut Diviziei 3 Infanterie centralizarea datelor pe tabele nominale privind suspecții din unitățile militare care i se subordonau și activitățile în care aceștia erau implicați. Acest lucru fusese deja executat de Regimentul Muscel nr. 30, Regimentul 6 Artilerie și Regimentul 1 Vânători „Principele Moștenitor Ferdinand” care au raportat, în perioada 19-25 februarie 1932, situația suspecților din propriile unități. Astfel, în cadrul Regimentului Muscel nr. 30 exista un singur suspect, comunist, Vladimir Zăvadă, contingent

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
429, Corpul 1 Armată a cerut Diviziei 3 Infanterie centralizarea datelor pe tabele nominale privind suspecții din unitățile militare care i se subordonau și activitățile în care aceștia erau implicați. Acest lucru fusese deja executat de Regimentul Muscel nr. 30, Regimentul 6 Artilerie și Regimentul 1 Vânători „Principele Moștenitor Ferdinand” care au raportat, în perioada 19-25 februarie 1932, situația suspecților din propriile unități. Astfel, în cadrul Regimentului Muscel nr. 30 exista un singur suspect, comunist, Vladimir Zăvadă, contingent 1931, venit de la Centrul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a cerut Diviziei 3 Infanterie centralizarea datelor pe tabele nominale privind suspecții din unitățile militare care i se subordonau și activitățile în care aceștia erau implicați. Acest lucru fusese deja executat de Regimentul Muscel nr. 30, Regimentul 6 Artilerie și Regimentul 1 Vânători „Principele Moștenitor Ferdinand” care au raportat, în perioada 19-25 februarie 1932, situația suspecților din propriile unități. Astfel, în cadrul Regimentului Muscel nr. 30 exista un singur suspect, comunist, Vladimir Zăvadă, contingent 1931, venit de la Centrul de Recrutare Cetatea Albă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în care aceștia erau implicați. Acest lucru fusese deja executat de Regimentul Muscel nr. 30, Regimentul 6 Artilerie și Regimentul 1 Vânători „Principele Moștenitor Ferdinand” care au raportat, în perioada 19-25 februarie 1932, situația suspecților din propriile unități. Astfel, în cadrul Regimentului Muscel nr. 30 exista un singur suspect, comunist, Vladimir Zăvadă, contingent 1931, venit de la Centrul de Recrutare Cetatea Albă. Regimentul 6 Artilerie avea șase suspecți, dintre care trei dezertori în Ungaria (Alexandru Andrași, Francisc Bally și Ion Deac), doi comuniști

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1 Vânători „Principele Moștenitor Ferdinand” care au raportat, în perioada 19-25 februarie 1932, situația suspecților din propriile unități. Astfel, în cadrul Regimentului Muscel nr. 30 exista un singur suspect, comunist, Vladimir Zăvadă, contingent 1931, venit de la Centrul de Recrutare Cetatea Albă. Regimentul 6 Artilerie avea șase suspecți, dintre care trei dezertori în Ungaria (Alexandru Andrași, Francisc Bally și Ion Deac), doi comuniști (Francisc Naghi și Iosif Szabo) și un sectant baptist (Loghin Crahmaly). La rândul său, Regimentul 1 Vânători identificase doi comuniști

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Centrul de Recrutare Cetatea Albă. Regimentul 6 Artilerie avea șase suspecți, dintre care trei dezertori în Ungaria (Alexandru Andrași, Francisc Bally și Ion Deac), doi comuniști (Francisc Naghi și Iosif Szabo) și un sectant baptist (Loghin Crahmaly). La rândul său, Regimentul 1 Vânători identificase doi comuniști - Pavel Matezi, dovedit cu „sentimente ostile țării” și Carol Panath -, împreună cu un șovinist aflat „în supraveghere strictă”, Ștefan Filip. În perioada 25 noiembrie 1931-25 februarie 1932, în unitățile subordonate Diviziei 3 Infanterie au fost descoperiți

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
aflat „în supraveghere strictă”, Ștefan Filip. În perioada 25 noiembrie 1931-25 februarie 1932, în unitățile subordonate Diviziei 3 Infanterie au fost descoperiți 15 comuniști, patru șoviniști, doi cu sentimente ostile țării (ambii fiind membri ai sindicatului comunist) și un adventist. Regimentul Argeș nr. 4 avea în rândurile sale pe Iosif Cernny, Iosif Sortozi și Atanase Meladof, toți simpatizanți ai partidelor muncitorești și mișcării comuniste, Regimentul Muscel nr. 30 a identificat doi comuniști (Tazetos Mihaiu și Siptasi Mihaiu), un alt comunist fiind

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
patru șoviniști, doi cu sentimente ostile țării (ambii fiind membri ai sindicatului comunist) și un adventist. Regimentul Argeș nr. 4 avea în rândurile sale pe Iosif Cernny, Iosif Sortozi și Atanase Meladof, toți simpatizanți ai partidelor muncitorești și mișcării comuniste, Regimentul Muscel nr. 30 a identificat doi comuniști (Tazetos Mihaiu și Siptasi Mihaiu), un alt comunist fiind descoperit la Regimentul 6 Artilerie (Ioan Anton Nyagyi). Cei mai mulți suspecți se aflau în rândurile Regimentului 1 Vânători - în număr de șase - ei fiind împărțiți

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
4 avea în rândurile sale pe Iosif Cernny, Iosif Sortozi și Atanase Meladof, toți simpatizanți ai partidelor muncitorești și mișcării comuniste, Regimentul Muscel nr. 30 a identificat doi comuniști (Tazetos Mihaiu și Siptasi Mihaiu), un alt comunist fiind descoperit la Regimentul 6 Artilerie (Ioan Anton Nyagyi). Cei mai mulți suspecți se aflau în rândurile Regimentului 1 Vânători - în număr de șase - ei fiind împărțiți între trei comuniști (Petru Fogorossy, Ludovic Samberder și Arcadie Schmidl), doi cu sentimente ostile țării (Pavel Matefi și Carol

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Meladof, toți simpatizanți ai partidelor muncitorești și mișcării comuniste, Regimentul Muscel nr. 30 a identificat doi comuniști (Tazetos Mihaiu și Siptasi Mihaiu), un alt comunist fiind descoperit la Regimentul 6 Artilerie (Ioan Anton Nyagyi). Cei mai mulți suspecți se aflau în rândurile Regimentului 1 Vânători - în număr de șase - ei fiind împărțiți între trei comuniști (Petru Fogorossy, Ludovic Samberder și Arcadie Schmidl), doi cu sentimente ostile țării (Pavel Matefi și Carol Donath) și un șovinist (Ștefan Filip). În cadrul Legiunii de Jandarmi Argeș se

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Gheorghe Wala (slovac), Loghin Vladicenco (rus), Sava Pantin și Milan Popovici (ambii sârbi). Aceștia au făcut diferite comentarii negative la adresa statului român și a conducerii, fapt care a făcut să fie catalogați drept suspecți. La data de 1 aprilie 1932, Regimentul Argeș nr. 4 a raportat Diviziei 3 Infanterie, Biroul 2 Contrainformații, identificarea și supravegherea în continuare a militarilor suspecți din unitate: Francisc Bologh (comunist), Isachi Perepelchin („în serviciul bolșevicilor”), Ivan M. Atanasov (comunist și iredentist bulgar), Iosif Cernny (comunist), Gavril

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
unitate a revenit cu o altă listă care cuprindea nu mai puțin de 20 de nume. Ultimii de pe această listă sunt primii de pe tabelul din 1 aprilie 1932. Dintre cei 17 suspecți, doi au fost descoperiți de organele contrainformative ale Regimentului (Ernest Fulop și Mihai Marier), alți 10 fiind comuniști cunoscuți datorită antecedentelor: Iohann Francisc Fried, Aladar Hirsch, Iosif Hodragy (dat în urmărire de Brigada de Siguranță Făgăraș), Iosif Cociș, Iosif Kovacs, Adrian Teglaș, Ioan Kiss, Iosif Blank, Adrian Daly, Sigfried

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Poliției de Siguranță), Francisc Marier (urmărit de Direcția Poliției de Siguranță), Zalhman Veinburg (dat în urmărire de Centrul de Recrutare Tighina) și Francisc Pohl (dat în urmărire de Centrul de Recrutare Satu-Mare). O zi mai târziu, la 11 aprilie 1932, Regimentul 6 Artilerie, cu garnizoana în Pitești, a raportat despre cei trei militari suspecți existenți, dintre care doi făceau parte din Sindicatul Unitar comunist (Francisc Naghi și Iosif Szabo), iar unul era adventist (Loghin Crahmaly). Nu mai puțin de 16 militari

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Iosif Szabo), iar unul era adventist (Loghin Crahmaly). Nu mai puțin de 16 militari aflați sub arme se aflau supravegheați de cadrele Biroului 2 Contrainformații al unității, conform unui material datat 16 aprilie 1932. Spre sfârșitul lunii aprilie 1932, Regimentul Muscel nr. 30 a transmis, sub semnătura locotenentului V. Mărușanu, ofițerul care a condus activitatea informativă/contrainformativă, date despre cei doi suspecți din unitate, ambii comuniști, Mihai Fazekaș și Mihai Liptok. În prima zi a lunii mai 1932, Regimentul 1

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1932, Regimentul Muscel nr. 30 a transmis, sub semnătura locotenentului V. Mărușanu, ofițerul care a condus activitatea informativă/contrainformativă, date despre cei doi suspecți din unitate, ambii comuniști, Mihai Fazekaș și Mihai Liptok. În prima zi a lunii mai 1932, Regimentul 1 Vânători a constatat că un număr de cinci militari se aflau în evidențe ca suspecți datorită simpatiilor comuniste (Pavel Matafi, Carol Donath, Petru Fogorossy, Ludovic Samberder și Arcadie Schmidl) sau acțiunilor șoviniste (Ștefan Filip). Tot atunci, Legiunea de Jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Arcadie Schmidl) sau acțiunilor șoviniste (Ștefan Filip). Tot atunci, Legiunea de Jandarmi Argeș a raportat Diviziei 3 Infanterie că, în afară de cei șapte suspecți identificați anterior, nu se mai află nici un militar în supraveghere, același lucru fiind valabil și la Regimentul 6 Artilerie. La rândul ei, Secția de Pompieri din Câmpulug-Muscel a avut, la jumătatea anului 1932, un singur suspect, un element comunist, Mihai Elemir Horvat, aflat sub supravegherea organelor specializate. În luna iulie 1932, doar Regimentul Muscel nr. 30 a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fiind valabil și la Regimentul 6 Artilerie. La rândul ei, Secția de Pompieri din Câmpulug-Muscel a avut, la jumătatea anului 1932, un singur suspect, un element comunist, Mihai Elemir Horvat, aflat sub supravegherea organelor specializate. În luna iulie 1932, doar Regimentul Muscel nr. 30 a ținut în supraveghere, printre militarii în termen aflați sub arme, patru suspecți, toți comuniști (Rubin Schechter, Eufimie Rebițchi, Mihai Fazekaș și Ion Perivera), în timp ce restul unităților n-au identificat noi cazuri de activități subversive. Corpul 1

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cazierul oamenilor trimiși de corpurile de trupă pentru a urma Școala de Armurieri și Artificieri „se găsește ceva suspect”, iar răspunsul a fost dat trei luni mai târziu, la 19 octombrie 1932, și a indicat doar pe Ioan Hodoroagă din Regimentul Muscel nr. 30 că are „idei comuniste”. La sfârșitul anului 1932, Corpul 1 Armată a atenționat Divizia 3 Infanterie că, în urma analizelor efectuate în unitățile care i se subordonează, s-a constatat că propaganda subversivă „s-a intensificat în cursul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
câte un dezertor și un șovinist. O altă situație numerică, întocmită tot de Divizia 3 Infanterie, a avut în vedere numărul și naționalitatea ofițerilor în rezervă. Din totalul celor 1148 de ofițeri în rezervă aflați în evidențe, 764 contau la Regimentele Argeș nr. 4, Muscel nr. 30 și 6 Artilerie. Ponderea cea mai mare era deținută, cum era și normal, de români (519), urmați de germani (83), unguri și secui (62), ruși și ucraineni (43), evrei (29), sași (22), respectiv bulgari

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nr. 30 și 6 Artilerie. Ponderea cea mai mare era deținută, cum era și normal, de români (519), urmați de germani (83), unguri și secui (62), ruși și ucraineni (43), evrei (29), sași (22), respectiv bulgari și găgăuzi (6). În cadrul Regimentului 2 Căi Ferate, suspecții au fost supravegheați informativ, iar rezultatul obținut a fost transmis eșalonului superior, Brigada de Căi Ferate. Astfel, la 5 iulie 1932, în cadrul Regimentului 2 Căi Ferate se aflau monitorizați un număr de 19 grade inferioare, între

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și ucraineni (43), evrei (29), sași (22), respectiv bulgari și găgăuzi (6). În cadrul Regimentului 2 Căi Ferate, suspecții au fost supravegheați informativ, iar rezultatul obținut a fost transmis eșalonului superior, Brigada de Căi Ferate. Astfel, la 5 iulie 1932, în cadrul Regimentului 2 Căi Ferate se aflau monitorizați un număr de 19 grade inferioare, între care nouă comuniști, patru iredentiști, trei „elemente dubioase”, doi criminali și hoți, respectiv un escroc. Din punct de vedere al siguranței, organele contrainformative militare au dovedit că

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Jandarmi și Inspectoratul Gardienilor Publici; b) Serviciul Poliției Administrative și al Personalului. 3. Serviciul Intendenței, organizat pe două compartimente: a) Secția Casieriei; b) Secția Materialelor. Conducerea a fost încredințată unui director-general, ajutat de doi subdirectori-generali. Ca și în 1938, comandanții regimentelor de jandarmi au devenit șefii noilor inspectorate regionale de poliție, organizate după structura ierarhică centrală. La rândul lor, șefii inspectoratelor regionale de poliție au devenit șefii poliției de siguranță din ținut, iar locțiitorii comandanților de regimente de jandarmi au fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și în 1938, comandanții regimentelor de jandarmi au devenit șefii noilor inspectorate regionale de poliție, organizate după structura ierarhică centrală. La rândul lor, șefii inspectoratelor regionale de poliție au devenit șefii poliției de siguranță din ținut, iar locțiitorii comandanților de regimente de jandarmi au fost numiți la comanda structurilor de ordine publică. În vederea aplicării dispozițiilor cuprinse în Decretul-Lege nr. 2370 din 12 iulie 1940 a fost creată o comisie „ce va desăvârși” lucrările aferente înființării D.G.P.S.S., compusă din Mihail Moruzov, director-general

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în practică, în condițiile în care România s-a aflat în situația de a pierde părți din teritoriul național, iar problemele de administrație, evacuare și mutarea în alte zone au necesitat un efort deosebit din partea tuturor funcționarilor civili sau militari. Regimentul 9 Jandarmi a comunicat la D.G.P.S.S. că măsurile de contopire a oficiilor de poliție cu cele de jandarmi au întâmpinat greutăți, în principal din cauză că organizarea chesturilor și polițiilor de reședință aveau o structură „mai complexă” decât unitățile de jandarmi. O

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]