12,047 matches
-
o perspectivă europeană" Brigitte Youngtc "Brigitte Young" Globalizareatc "Globalizarea" La începutul secolului XXI, globalizarea se definește cel mai bine ca un proces deschis și contradictoriu, care implică restructurarea sistemului economic, limitat de granițele statelor naționale, și a structurilor instituționale de reglare keynesiene, ce au dominat lumea după cel de-al doilea război mondial. Mai exact, statele naționale europene trec astăzi printr-un proces de deznaționalizare a spațiilor politice și economice, care simbolizau perioada anterioară a capitalismului și care poartă în general
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
puterea predictivă a autodeterminării în activitatea fizică. Vor fi verificate următoarele ipoteze: Autodeterminarea va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media de vârstă = 26,32 ; abaterea standard
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media de vârstă = 26,32 ; abaterea standard = 8,29). 28 (23,5%) au fost bărbați și 177 au fost femei
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media de vârstă = 26,32 ; abaterea standard = 8,29). 28 (23,5%) au fost bărbați și 177 au fost femei. 40 dintre participanți (33,6%) practicau exerciții fizice mai puțin de
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
itemi, α= .85 ) și orientarea spre sine (α= .86). Coeficientului α Cronbach pentru întregul inventar a fost .86. Răspunsurile au fost date pe o scală numerotată de la 1 la 5, 1 însemnând dezacord puternic, iar 5 acord puternic. Chestionarul privind reglarea comportamentală în exercițiului fizic (BREQ-2, Markland, 2000) a evaluat autodeterminarea în activitatea fizică. Scorul general al autodeterminării este reprezentat de indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
activitatea fizică. Scorul general al autodeterminării este reprezentat de indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă caracterizează deloc, 5
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
este reprezentat de indicele de autonomie relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă caracterizează deloc, 5 mă caracterizează foarte bine). Versiunea în
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
relativă (RAI), un scor unic calculat prin însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă caracterizează deloc, 5 mă caracterizează foarte bine). Versiunea în limba română a celor două chestionare
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
însumarea scorilor de la fiecărei subscală (α= .82). Acest chestionar cuprinde 19 itemi care măsoară lipsa de motivatie (4 itemi, α =.54), reglarea externă (4 itemi, α= .81), reglarea introiectată (3 itemi, α= .62), reglarea identificată (4 itemi, α= .75) și reglarea intrinsecă (4 itemi, α= .75). Participanții au răspuns pe o scală Likert cu 5 valori (1 nu mă caracterizează deloc, 5 mă caracterizează foarte bine). Versiunea în limba română a celor două chestionare a provenit în urma traducerii celor două chestionare
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
motivați din punct de vedere extern sau lipsiți de motivație au tendința de a înregistra un nivel mai scăzut de motivatie identificată (r= -.50, p<.01; r= .41, p<.01) și inrtinsecă (r= -.35, p<.01, r= -.48, p<.01). Reglarea introiectată a fost corelată doar cu autodeterminarea autonomă: reglarea identificată (r= .52, p<.01) și reglarea intrinsecă (r= .50, p<.01). După ce au fost controlate efectele variabilelor demografice, autodeterminarea a fost prezisă pozitiv de orientarea spre sarcină (β= .59, p
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
motivație au tendința de a înregistra un nivel mai scăzut de motivatie identificată (r= -.50, p<.01; r= .41, p<.01) și inrtinsecă (r= -.35, p<.01, r= -.48, p<.01). Reglarea introiectată a fost corelată doar cu autodeterminarea autonomă: reglarea identificată (r= .52, p<.01) și reglarea intrinsecă (r= .50, p<.01). După ce au fost controlate efectele variabilelor demografice, autodeterminarea a fost prezisă pozitiv de orientarea spre sarcină (β= .59, p<.01) și negativ de orientarea spre sine (β= -.33
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
nivel mai scăzut de motivatie identificată (r= -.50, p<.01; r= .41, p<.01) și inrtinsecă (r= -.35, p<.01, r= -.48, p<.01). Reglarea introiectată a fost corelată doar cu autodeterminarea autonomă: reglarea identificată (r= .52, p<.01) și reglarea intrinsecă (r= .50, p<.01). După ce au fost controlate efectele variabilelor demografice, autodeterminarea a fost prezisă pozitiv de orientarea spre sarcină (β= .59, p<.01) și negativ de orientarea spre sine (β= -.33) (Tabelul 2). Orientarea spre sarcină este un
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
p<.01). Un practicant de exerciții fizice care este orientat spre sarcină va iniția comportamentul respective stimulat de motive interne și nu de factori exteriori cum ar fi întăririle și pedepsele. Orientarea spre sarcină este un predictor mai bun pentru reglarea intrinsecă decât pentru formele de reglare idetificate ale comportamentului. În ceea ce privește relația dintre cele două orientări spre obiective și reglarea externă, am constatat că reglarea externă este pozitiv previzionată de orientarea spre rezultat (β= .22, p<.05) și negativ previzionată de
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
fizice care este orientat spre sarcină va iniția comportamentul respective stimulat de motive interne și nu de factori exteriori cum ar fi întăririle și pedepsele. Orientarea spre sarcină este un predictor mai bun pentru reglarea intrinsecă decât pentru formele de reglare idetificate ale comportamentului. În ceea ce privește relația dintre cele două orientări spre obiective și reglarea externă, am constatat că reglarea externă este pozitiv previzionată de orientarea spre rezultat (β= .22, p<.05) și negativ previzionată de orientarea spre sarcină (β= -.41, p
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
interne și nu de factori exteriori cum ar fi întăririle și pedepsele. Orientarea spre sarcină este un predictor mai bun pentru reglarea intrinsecă decât pentru formele de reglare idetificate ale comportamentului. În ceea ce privește relația dintre cele două orientări spre obiective și reglarea externă, am constatat că reglarea externă este pozitiv previzionată de orientarea spre rezultat (β= .22, p<.05) și negativ previzionată de orientarea spre sarcină (β= -.41, p<.01). Practicanții de exerciții care nu sunt orientați spre sarcină folosesc mai mult
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
exteriori cum ar fi întăririle și pedepsele. Orientarea spre sarcină este un predictor mai bun pentru reglarea intrinsecă decât pentru formele de reglare idetificate ale comportamentului. În ceea ce privește relația dintre cele două orientări spre obiective și reglarea externă, am constatat că reglarea externă este pozitiv previzionată de orientarea spre rezultat (β= .22, p<.05) și negativ previzionată de orientarea spre sarcină (β= -.41, p<.01). Practicanții de exerciții care nu sunt orientați spre sarcină folosesc mai mult comportamente reglate extern, comparative cu
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
reprezintă cele mai importante componente ale acesteia, care determină în ultimă instanță procesele și fenomenele care au loc la nivelul întregii economii. Inerent, aceste sisteme cibernetice sunt interdependente, între ele formându-se o multitudine de conexiuni și procese feedback de reglare și autoreglare. Cibernetica acestor sisteme este preocupată tocmai de studierea, cu mijloacele sale proprii, ale acestor rețele de conexiuni și mecanisme prin intermediul cărora se formează fluxurile economice majore, cuprinzând oameni, resurse materiale, energetice și financiare, produse destinate consumului final, dar
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
un anumit succes în dezvoltarea științei economice. În același timp însă ea a condus la elaborarea anumitor practici de politică economică și recomandări care se află cel puțin la rădăcina crizei economice actuale. Acestea includ idei cum ar fi: 1) Reglarea este limitată sau nu este necesară deoarece piețele își găsesc singure și rămân la echilibru stabil unde ele funcționează cel mai eficient, conducând la creșterea economică stabilă maximală, în timp ce reglarea conduce doar la o creștere mai lentă. Dar putem avea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
crizei economice actuale. Acestea includ idei cum ar fi: 1) Reglarea este limitată sau nu este necesară deoarece piețele își găsesc singure și rămân la echilibru stabil unde ele funcționează cel mai eficient, conducând la creșterea economică stabilă maximală, în timp ce reglarea conduce doar la o creștere mai lentă. Dar putem avea un declin rapid al creșterii economice și a prosperității în ciuda unor dereglementări. 2) Orice produs sau serviciu are o valoare sau preț, în orice moment de timp, care poate fi
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la scale de timp diferite. 10) Sistemele complexe pot să funcționeze în faze diferite, analog cu fazele materiei: solid, lichid și gazos. Unele dintre aceste faze ne sunt mai familiare decât altele. Tranziția dintre faze poate fi abruptă și distructivă. Reglarea sistemelor economice va trebui să conțină măsuri care să indice proximitatea cu tranzițiile de fază și să acționeze pentru a limita efectele acestora. 11) Există un limbaj natural pentru descrierea și cuantificarea abaterilor de la condițiile de echilibru descris de economia
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mediului extern. În continuare, vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante proprietăți ale întreprinderii ca sistem adaptiv complex, precum și modul în care aceste proprietăți influențează structura funcțională și organizațională a întreprinderii și formarea diferitelor procese și mecanisme de reglare și autoreglare. Viziunea CAS asupra întreprinderii necesită, în continuare, efectuarea unor studii ample care să elucideze o serie de întrebări esențiale pentru a înțelege pe deplin natura acestui sistem. Dintre aceste întrebări putem aminti următoarele: \n 1) Ce efecte au
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sisteme din mediul lor înconjurător; conectivitatea. Modurile în care agenții dintr-o întreprindere sunt conectați și legați unii de ceilalți sunt critice pentru supraviețuirea întreprinderii, deoarece ele sunt formate din acele conexiuni care determină formarea unor feedbackuri și mecanisme de reglare absolut necesare pentru supraviețuire. Relațiile dintre agenți sunt mai importante decât agenții înșiși; reguli simple. Întreprinderile nu sunt complicate. Modelele emergente pot avea o mare varietate de forme, dar caleidoscopul de reguli care guvernează funcțiile întreprinderii este destul de simplu. Un
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
etc.; diversificarea gamei sortimentale de bunuri și servicii oferite de firmă poate fi asigurată doar prin mărirea numărului de activități, comparti mente, factori de producție, specializări, materii prime, informații etc.; activitatea normală a firmei necesită cel puțin un sistem de reglare și control, care adaptează activitatea și inputurile firmei în funcție de outputurile acesteia și starea mediului extern; \n firma este un sistem care atinge eficiențe, creează specializări, obține produse imposibil de realizat fără conlucrarea dintre subsistemele acesteia, modifică prin activitatea sa mentalitățile
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cinci subsisteme: I) subsistemul raporturilor cu piața bunurilor și serviciilor (SRBS); II) subsistemul de producție (tehnologic) (SPT); III) subsistemul prețuri - cost - profitabilitate (SPCP); IV) subsistemul asigurării cu factori de producție (inputuri) (SAFP); V) subsistemul financiar (SF). 1.4. Mecanismele de reglare și autoreglare ale întreprinderii Vom face, în continuare, o scurtă prezentare a funcțiilor îndeplinite de fiecare subsistem, a scopurilor și obiectivelor acestora, a instrumentelor și metodelor utilizate și a interdependențelor cu celelalte subsisteme ale firmei sau componente ale mediului exterior
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
prețul de producție comunicat de subsistemul prețuri-cost-profitabilitate și prețul de vânzare pe piață va rezulta volumul efectiv pe care îl va vinde firma pentru a-și maximiza realizarea obiectivelor pe termen scurt sau lung. Se observă existența unui proces de reglare a întreprinderii în raport cu piața, alcătuit din două bucle principale de reglare, una materială (comenzivânzări) și cealaltă informațională (prețul pieței-publicitate). Cele două bucle feedback sunt corelate, în sensul că de buna funcționare a uneia depinde și funcționarea eficientă a celeilalte. În cadrul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]