2,802 matches
-
întrebarea pertinentă asupra evoluției manierelor nu vizează neapărat cauzele schimbării acestora, ci originea lor. Așadar, preluând interogațiile majore ale lui Norbert Elias din lucrarea Procesul Civilizării (1939) "Cum au apărut aceste maniere? Cine le-a impus?" ne-am putea întreba, relațional temei de față, cine a impus folosirea corsetului, moda sânilor dezgoliți pe plajă, utilizarea batistei? În termenii sociologiei lui Norbert Elias, toate aceste uzanțe vestimentare se înscriu într-o evoluție care tinde către un control intim al emoțiilor. Există circumstanțe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele isterii ale modei nu se explică doar prin fenomenele de imitație, ci mai ales prin intermediul rețelelor sociale care există în vecinătate, școli, locuri de muncă. Aceste rețele au o pondere semnificativă în adoptarea teribilismelor prin suportul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la teribilism, numeroase studii au pus în evidență faptul că acest comportament este specific indivizilor care fie nu au încheiat procesul de inserție pe piața muncii sau în sistemul de învățământ, fie provin dintr-un mediu de origine (familia, climatul relațional) conflictual sau cu un statut socio-economic scăzut. Observațiile empirice despre mișcarea punk și despre stilurile vestimentare ale membrilor acestei grupări confirmă aceleași predicții: adeziunea la mișcarea punk este majoritară în rândurile tinerilor care părăsesc familia de origine, care au probleme
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
funcția de estompare a diferențelor sociale. În contrast, moda a fost interpretată ca o formă de comportament "mai instituționalizată" și, în concluzie, predictibilă sub aspectul evoluției. Desigur, casele de modă, designerii, mass-media, liderii de opinie, precum și mediul de origine, climatul relațional, producția și achiziționarea de îmbrăcăminte sunt tot atâtea influențe posibile care generează manifestări ale comportamentelor dictate de modă. Fiecare dintre acestea reprezintă o posibilă sursă, ceea ce reconfirmă teoria clasică a selecției colective aparținând sociologului american Herbert Blumer (1900-1986), potrivit căreia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
biologic. Nivelul II, Cluj-Napoca, [TUCN], 1979, 222 p. (Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca). [57] DANCIU, ALEXANDRA; LUNGU, GABRIELA; POANTĂ, IRINA, Manual de limba română. învățămînt medical - biologie. Nivel II, Cluj-Napoca, [TUCN], 1979, 222 p. multigr. (Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca). [58] DĂNEȚ, SILVIA, Gândirea relațională - baza analizei sistemului limbii și a analizei gramaticale, ProblSLLR, 227-230. [59] DOCA, GH., Despre problema dificultăților în procesul învățării limbii române de către străini, PredLRSS, [1], 37-50. [60] DOGARU, GHEORGHE, Grupul nominal românesc (pentru vorbitorii străini), PredLRSS, [1], 124-137. [61] FLOREA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
socializare urmăresc însușirea unui rol de către salariatul recrutat. Pentru Schein (1971), rolurile de adoptat comportă mai multe aspecte: un aspect funcțional care ține de sarcinile care trebuie îndeplinite, un aspect ierarhic privitor la locul pe scara puterii, în fine, aspecte relaționale care se referă la integrarea într-un colectiv. În fața acestor roluri, individul poate avea mai multe atitudini. Poate să le adopte pur și simplu ca atare. Aceasta este, într-un fel, manifestarea unui conformism. Poate, de asemenea, să inoveze la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de căutare a locurilor de muncă și conduce mai mult la folosirea mijloacelor instituționale. Aceste comportamente de căutare a unui loc de muncă sunt legate de sprijinul social (cunoștințe, partener de viață, familie sau prieteni). De exemplu, deficitul de sprijin relațional îi determină pe subiecți să facă apel la ANPE la începutul șomajului. Prezența sprijinului conduce, dimpotrivă, la utilizarea unor demersuri active mult mai personale. 3.3. Ieșirea din șomaj (Roques, 1995) Roques studiază ieșirea din șomaj, care emite ipoteza generală
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de identificare. Au fost reținute patru spații (identificarea cu conținutul muncii, cu întreprinderea, dinamica proiectului personal, referința la societate); • sistemul de reprezentări. Reprezentările autorității, finalității muncii și finalității întreprinderii permit conturarea acestuia; • comportamentele de ajustare colectivă. Această dimensiune privește comportamentele relaționale dezvoltate față de ierarhie, dar și de colegi, precum și atitudinile față de muncă. Analiza factorială realizată pe datele culese într-o sută de întreprinderi permite degajarea a două dimensiuni: • integrarea colectivă. Ea "determină fundamentele încorporării indivizilor într-un mediu de lucru". Două
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
estimează că, în peste 80% din cazuri, intervenția a avut efecte pozitive. Dar acești autori rămân discreți în ce privește criteriile de evaluare. Nicholas (1982) analizează 65 de intervenții. El distinge mai multe tipuri de intervenție: intervențiile centrate pe procesele personale și relaționale (sensibilizare la procesele de grup...), intervențiile sociotehnice (lărgire și îmbogățire a sarcinilor...), în fine, abordările mixte care combină aceste dimensiuni diferite. Rezultatele sunt evaluate după patru criterii precise și obiective: • schimbările de comportament, măsurate prin rata de rotație a personalului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și tehnologia informației sau matematică; - alimentație, sănătate și mediu; - educație fizică. 1.4. Formarea profesională a cadrelor didactice în România În România, învățământul se află într-un proces de reformare, în cadrul căruia toate componentele sunt supuse transformării: organizarea instituțională, aspectele relaționale, conținuturile vehiculate, sistemul și modalitățile de evaluare, formarea cadrelor didactice. Ca și în alte țări din estul Europei, s-a moștenit un sistem de învățământ centralizat, dezvoltat în vremuri a căror politică nu era compatibilă cu noile evoluții pe plan
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
într-o anumită specialitate (sau mai multe), dar și competențe psihopedagogice; b) profesiunea de cadru didactic pretinde actualizarea unor aptitudini, dar selecția inițială nu ține cont de aceste aptitudini; tinderea spre profesiune se face pe baza competențelor cognitive și nu relațional aptitudinale; c) meseria de cadru didactic este desfășurată într-o tensiune generată de dirijarea de către Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar etc. și autonomia dictată de valorificarea propriilor resurse psihologice, de adaptarea la colectivul de elevi; d) prezența în continuare la nivelul
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în câmpul muncii. Competențele transversale sunt competențe care nu sunt legate de nici o activitate sau post particular, dimpotrivă, acestea sunt generale și cei care le posedă pot să le utilizeze în mai multe situații. Aceste competențe revin domeniilor social și relațional. Este vorba despre competența de a anima un grup, de a lucra în echipă, de adaptare la nou, de inovare, de comunicare, de creativitate, de luare de decizii, etc. [Dictionnaire de la formation et du developpement personnel, ESF editeur, Paris, 1996
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Să recurgă la abordări interdisciplinare, când ele favorizează învățarea și integrarea cunoștințelor. Să conceapă și să pună în practică situații de predare-învățare care favorizează dezvoltarea creativității, cooperării, autonomiei, comunicării și gândirii critice. Să țină cont de componentele cognitive, afective și relaționale ale învățării. Nivel de stăpânire atins În termenii formării profesionale ințiale, studentul sau studenta trebuie să fie în măsură: să analizeze și să evalueze materia conținută în planurile de studii ca să regleze activitățile de predare-învățare; să conceapă activități de predare-învățare
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
împreună la respectarea lor. Să recurgă la strategii adecvate pentru prevenirea situațiilor de comportamente neadecvate și pentru intervenirea în mod eficient atunci când ele se manifestă. Să mențină un climat propice pentru învățare. Să țină cont de dimensiunile cognitive, afective și relaționale ale învățării. Nivel de stăpânire atins În termenii formării profesionale ințiale, studentul sau studenta trebuie să fie în măsură: să pună în practică și să mențină rutine care permit o derulare eficace a activităților obișnuite ale clasei; să repereze și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
gramaticalizată în româna veche (Stan 2013: 37; Nicolae 2015b). Cel prezintă o gramatică dublă, de demonstrativ și de articol, după cum arată distribuția și interpretarea sa. Distribuțional, modificatorul care apare după cel poate fi un adjectiv calificativ (26a), participial (26b) sau relațional (26c), precum și o propoziție relativă (26d); opțiunea (26c) (specifică demonstrativului) a fost eliminată în trecerea la româna modernă: (26) a. să arăt strâmbătura și tâlcul cel rău a lor (VRC.1645: IIIr) b. fiiu-său cel iubit (CC1.1567: 73v) c
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
decât în româna modernă. Lăsând deoparte elementele funcționale (determinanții și cuantificatorii), o mare varietate de elemente lexicale pot preceda centrul substantival (v. și Cornilescu și Nicolae 2011c; Brăescu și Dragomirescu 2014; Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la luminatul craiul leșescu (DÎ.1599: XVIII) b. la sfintele besearici (AAM.1713: 7r) (31) a. evreiasca limbă (CV.1563−83: 18v) b. dumnezeesculu ajutoriu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
foarte - a Grammaticalized Marker", în: Pană Dindelegan et al. (eds) 2015: 151-167. Brăescu, R. 2015b. Gradarea în limba română. Perspectivă istorică și tipologică. ms., Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Academia Română, București. Brăescu, R., Dragomirescu, A. 2014. "Sintaxa adjectivelor relaționale în limba română veche", Limba română LXIII, 1, 27-47. Brăescu, R., Dragomirescu, A., Nicolae, A. 2015. "(Non-)configurationality and the Internal Syntax of Adjectives in Old Romanian", Bucharest Working Papers in Linguistics (sub tipar). Buridant, C. 2000. Grammaire nouvelle de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a celor care cumpără un produs oarecare, de la mici icoane la sumane din lână, este următoarea : „De la ce mănăstire sunteți ?”. Se deschide astfel un spațiu discursiv între pelerini și călugări care prelungește dimensiunea religiosă intrinsecă a obiectelor, deschizând noi perspective relaționale. Atingem astfel una dintre cele mai vechi și mai trainice dimensiuni ale pelerinajului religios din toate timpurile și ariile geografice, și anume comunicarea interumană, punct de întâlnire privilegiat pentru călugări, comercianți, furnizori, propice pentru încheierea unor contracte sau înțelegeri comerciale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-1 1 2 3 - evaluarea lucrărilor și sarcinilor de rutină (repetitive) -1 1 2 3 c) Asumarea responsabilității - intensitatea implicării și rapiditatea intervenției în realizarea atribuțiilor -1 1 2 3 - evaluarea nivelului riscului decizional -1 1 2 3 d) Capacitatea relaționala și disciplină muncii - capacitatea de evitare a stărilor conflictuale și respectarea relațiilor ierarhice -1 1 2 3 - adaptabilitatea la situații neprevăzute -1 1 2 3 A = suma notelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare .......... . B = diferența dintre coeficientul maxim și
HOTĂRÂRE nr. 157 din 11 martie 1999 pentru modificarea şi completarea Metodologiei de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baza între limite şi a normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru personalul angajat în structurile administraţiei publice locale şi în serviciile publice din subordinea acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123246_a_124575]
-
structură turiștilor participanți la acțiune și de circumstanțe; - să facă propuneri de îmbunătățire a programelor turistice, în funcție de sugestiile turiștilor; - să gestioneze corect mijloacele de plată încredințate; - să fac�� dovada unei stări de spirit compatibile cu exigențele profesiei, îndeosebi în domeniile relaționale și comerciale. 2. Atribuțiile ghidului de turism Atribuțiile generale ale ghidului de turism vizează următoarele elemente: preluarea acțiunii, începerea acțiunii, desfășurarea programului turistic, încheierea acțiunii. În scopul protecției turiștilor și al asigurării unor servicii de calitate, se stabilesc următoarele atribuții
ORDIN nr. 10 din 23 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind selecţionarea, şcolarizarea, atestarea, utilizarea şi atribuţiile ghizilor de turism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120067_a_121396]
-
și regulile lui Onuf nu înseamnă numai legi, acestea reprezentând numai învelișul lor exterior, superficial ci mult mai mult, înglobând practici, habitusuri conceptul îi apaține sociologului francez Pierre Bourdieu și semnifică "principiul generator și unificator care retraduce caracteristicile intrinseci și relaționale ale unei poziții (sociale, n.m.) într-un stil de viață unitar, adică un ansamblu unitar rezultat dintr-o selecție de persoane, bunuri și practici" (Bourdieu: 1999, 15) și dispoziții sociale care dau naștere unor forme de autoritate specifică. Leninismul romantic
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o dominație a Spiritului divin în Isus Cristos, în realitatea experimentală a ființei umane. Nu trebuie să uităm că prin munca Duhului Sfânt, Dumnezeu ne dăruie dragoste, adevăr și pace. Minciunile, decepțiile, ura, toate duc la perversiune, îndepărtare, distrucția realității relaționale și în final la moarte. Puterea credinței este răspunsul nostru la chemarea Domnului și cu responsabilitatea noastră în context milenar descoperim locul unde Eternul Mare Arhitect vine prin Duhul Sfânt să ne conducă în lumea relației cu El. Este formidabil
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
limbajul economic familiar investitorilor străini; ● participarea statului la investiții de capital care asigură formarea noii structuri economice, competitivă și în concordanță cu cerințele pieței și ale integrării europene, cu eventuala vânzare a participației respective după realizarea parametrilor proiectați; ● reorganizarea cadrului relațional al activităților de cercetare-dezvoltare, corespunzător celui din țările Uniunii Europene, astfel încât să susțină și să stimuleze inovarea de produs și tehnologică pentru a evita migrarea specialiștilor; ● elaborarea Programului național de cercetare care să definească tematicile prioritare și potențialii beneficiari, cooperarea
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
străine (necesitate și grad de cunoaștere) ........................ Vechime în funcții publice .............................................. Abilitățile, calități și aptitudini necesare ............................ Cerințe specifice (de exemplu: călătorii frecvente, delegări, detașări) ............................................................... Competența managerială (cunoștințe de management, calități și aptitudini manageriale) ................................................. Atribuții**) .............................................................. ........................................................................... Limite de competență***) .................................................. Delegarea de atribuții .................................................... Sfera relaționala: Intern: a) relații ierarhice: subordonat față de ................................ superior pentru ................................... b) relații funcționale .................................................. c) relații de control ................................................... d) relații de reprezentare .............................................. Extern: a) cu autorități și instituții publice .................................. b) cu organizații internaționale ........................................ c) cu persoane juridice private ......................................... Întocmit de****): Numele și prenume
METODOLOGIE din 25 octombrie 2001 de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi de contestare a calificativelor acordate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138083_a_139412]
-
dintre termenii de referință prezenți; ● îndeplinirea sarcinilor ce revin din aplicarea schemei de microcredite; ● colaborarea cu colectivele zonale ale ANDIPRZM în activitatea de informare publică, asigurarea de consiliere pentru solicitanții de microcredite, monitorizarea activității de microcreditare și menținerea unui cadru relațional favorabil cu comunitățile locale; ● transmiterea cu promptitudine de notificări scrise către ANDIPRZM cu privire la evenimentele care au intervenit sau care amenință să intervină în realizarea performanțelor agenției de credit sau în prevederile contractuale; ● înregistrarea contabilă, în mod distinct, a activității desfășurate
HOTĂRÂRE nr. 1.365 din 20 decembrie 2000 pentru aprobarea schemei de microcredite în vederea administrării fondului de 3,6 milioane dolari S.U.A. prevăzut în Acordul de împrumut nr. 4.509-RO acordat României de Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132293_a_133622]